Am spus că nu mai notez, dar acum e ceva destul de important. Azi-noapte am fost masacrată oribil și m-am trezit de două ori, pradă unor crize înfiorător de puternice, cum nu mi s-a mai întâmplat, nici ceva așa rău și așa puternic și nici de acest tip. Probabil riscam să mor și poate mă vor omorî înainte să apuc să termin ce aveam de scris. A părut a fi otravă din sticla cu apă, dar nu știu cine mă lovea. Fiind în timpul somnului, eu nu am cum să mă apăr, e ceva nedrept de tot și anormal și greșit, eu chiar am fost perecțiunea și niciodată nu am greșit și nu am fost nebună. Mi-era extrem de rău, cu durere de cap feroce și amețeală și rău în tot corpul și sete care îmi tăia respirația și gâtul, mai rău ca oricînd. A intrat unul gen Cosmin sau altceva, care a spus că eu sunt omorâtă în mod dia-bolic. (pe soția lui Cosmin o cheamă Diana)
Ideea de diabolic amintește de ce au spus unii mai demult că mama și fina ei Angelica sunt complice la crima asupra tatălui meu, și că situația e ca în filmul ”Les diaboliques” în care soția și amanta (eu nu am văzut filmul) omoară un bărbat, având interese comune. Și tata (tată vitreg) a fost otrăvit în mod sigur și transpira mult și el și avea un miros urât, specific, cum și mie mi s-a întâmplat și consuma multe lichide, nu doar alcool. Angelica îi povestea mamei aventurile ei extraconjugale, chiar și de față cu mine și spunea că nu a avut de ales în acest sens, fiindcă era femeie singură și săracă, cu doi copii mici (băieți) și nu avea cum să îi crească altfel. Angelica a rămas văduvă tânără în urma morții soțului ei fragil, brunet și palid, cu chipul gingaș și cu ochelari, Gigi, de diabet. Se știe că toate bolile sunt organizări simultan fizice și psihosociale de simptome relativ durabile și relativ constante, iar diabetul în particular este o boală psihosomatică. Este posibil deci ca soțul supraviețuitor să aibă un rol în organizarea bolilor celuilalt soț sau rude, dar asta e viața, nu îndeamnă întotdeauna crimă intenționată și nu putem să omorâm ”bolile” toate, chiar dacă ele sunt oameni, ca să trăiască bolnavii. E posibil ca în cazul meu și al tatei să fi fost la fel. Medicul de familie mi-a spus brusc odată că s-a declanșat un diabet, deși nu făcusem testul de hemoglobină glicozilată și deși am avut diverse simptome și m-am plâns de ele și mai demult și oricum mai avusesem glicemia așa, chiar mai mare, și oricum valori care altădată erau considerate normale (sub 115 sau 120). Mama mai spunea că Angelica a zis și că ea își bătea joc pe față de soția amantului - insinuând poate că mama era aceea și că mama nu ghicise că tata era cel în cauză - dar poate că nu era așa, nu am dovezi. Fiul cel mare al Angelicăi se numea Victor, la fel ca tata, și pe al doilea copil l-a botezat mama Lucian, ca pe ea, la biserica unde slujea ca preot unchiul decrepit al mamei, unde se zicea că s-au cunoscut părinții mei și aproape de locul unde am făcut meditații la biologie cu un om rău și prost. În ce privește influența patologică a mamei sau a vecinilor de aici, am văzut că bietul meu bunic, venit aici în Voluntari înainte să moară, a suferit și el de arsuri și înroșire puternică a feței înaintea mea și acum eu. La fel și Tanța Gogolan, profesoara mea de română din gimnaziu, când venea în vizită la mama, dar nu știu cine era focarul.
Oricum, azi dimineață, după ce m-am trezit, a intrat una cu voce ca a Angelicăi cu o idee pe care am uitat-o și apoi a dispărut. Angelica a jucat mereu teatru că este o femeie foarte proastă și incultă și țață etc., dar e posibil să nu fi fost așa, mai ales că ea avea capul extrem de mare și se spune că femeile cu capul mare pot fi, mai degrabă ca altele, un fel de capacități intelectuale. Este adevărat că alții susțin că biometria nu are legătură cu inteligența, dar e posibil (nu știu) să aibă într-un anumit sens o anumită legătură și ei să spună așa doar pentru a preveni tratamente greșite, preferențiale. În afară de mine eu nu am mai cunoscut altele cu capul mai mare ca mine, decât pe ea și tot mare îl avea și o colegă la psihologie, Cristina Grabovshi, care a devenit profesoară universitară undeva în Austria. Acum scriu foarte greu și cu multe erori, fiindcă am fost torturată oribil, voi corecta peste câteva minute. Mama mi-a spus că Angelica a căzut în fund de pe o bancă de lângă blocul ei când am fost eu închisă la psihiatrie în 2013 și mama la fel, tot atunci, a căzut tot în fund, lovită de o mașină și de atunci face mereu fizioterapie, ca să fie în formă (și să mă omoare pe mine, cum spun unii).
În 1990, de Paști, în aprilie, Angelica Rotaru sau Rotariu, parcă ea așa insista (pe numele de familie exact ca agenta mea de imobiliare) a năvălit îmbrăcată în geacă de piele neagră în curtea bunicului meu de la țară, unde eu eram deja de ceva timp, împreună cu un negru de la ambasada la care lucra mama și o cameră de filmat. Cât timp a trăit bunicul meu, eu nici măcar nu am realizat și nu am priceput deloc că el - din câte se pare - era geniu, un geniu bun și normal, nu doar centrul și capul satului sau prototipul țăranului român. Era ceva imens de bun și inteligent, ceea ce am înțeles singură abia după ce a murit, și el era obligat să facă pe țăranul prost și lipsit de vocabular și știință de carte și scria greu și încet de tot - dacă nu ar fi jucat acest rol de om prost, ar fi fost eventual lovit, distrus de unii răi și nebuni, ceea ce ar fi fost rău. Angelica însă părea cu adevărat ceva rău sau mai ales proastă, căci, spre exemplu, după moartea tatei, s-a coalizat cu mama în fața mea și au jucat teatru cu vorbe grele și ascuțite că eu sunt copil rău și degenerat care își dă afară mama din casă ca să ia moștenirea, care își supără mama etc., vorbind amândouă în mod ipocrit, astfel de idei fixe și des întâlnite în lumea proștilor (poate că unele cazuri de acest gen sunt totuși reale), deci în așa fel ca proștii să creadă că eu chiar așa ceva sunt deși nu aș fi făcut niciun rău în ruptul capului și eram om cultivat și bun și era exclus așa ceva. Ele erau acel ceva. Adică mințeau fățiș deși nu am gândit nimic rău - și în plus mama a luat-o pe Angelica martoră la notarul la care am semnat succesiunea după tata! Azi-noapte am fost lovită cutremurător, poate tot de Angelica.
Mai demult, când eram studentă la psihologie, în anul de master pe care nu l-am putut termina, în 1996, când a murit și bunica din sat, mi s-a cerut la facultate să duc acolo un „subiect” pentru un test de inteligență — și eu nu aveam relații cu alți oameni, în afară de Angelica, și am dus-o pe ea, și pe vremea aceea nu bănuiam nimic rău. Anglica a jucat același teatru și acolo și abia i-a ieșit un QI de 80-90, cu mare indulgență. Însă era ceva în neregulă și profesorul Mitrofan a mirosit-o - și a spus cu jenă că i s-a părut că ar simula, că ar fi prefăcută deci, fiindcă erau anumite contradicții - eu eram prea tânără să știu ceva atunci, dar el era profesor de psihologie judiciară și totodată psiholog cu experiență, deci probabil că a intuit parțial adevărul despre Angelica, singura prietenă a mamei.
Au inventat din nou că m-au măcelărit întreaga viață, inclusiv azi-noapte, fiindcă poporul a fost mințit că eu sunt cauza unor lucruri rele și de fapt acest lucru au fost numai cei care m-au masacrat. Și eu nu sunt nici acum ceva rău și încă nu am devenit boală, dar voi deveni dacă ei continuă să îmi masacreze creierul - din câte am înțeles am fost ceva necesar, bun, util și nu trebuia să fiu f_tă, nici sexual și nici altcumva și în plus oricum am avut gândire bună și frumoasă, inteligentă și capabilă de evoluție bună. Nu aveau nevoie de mine în calitate de țap ispășitor. Și am fost mereu un om foarte bun și curat.
Azilul de bătrâni din apropiere s-a desființat, dar au clădit o casă lângă geamurile bucătăriei mele și în azil s-au mutat nu știu ce indivizi , fiind o casă mare și ei văd tot la mine în curte și au ieșit azi vreo 2-3 îmbrăcați în negru pe balconul lor către curtea mea.
Spuneam despre Angelica, mai notez câteva lucruri spuse de mine mai demult, îmi cer iertare dacă deranjează pe unii proști, adevărul nu deranjează niciodaăt pe cei buni sau nevinovați și oricum sunt lucruri relativ normale, omenești, ceva firesc pentru proști sau copii:
Rudele mele păreau toate proaste și vulgare și numai tata avea facultate (era inginer) și, din când în când, se adunau cu toții și cu cei câțiva prieteni ai lor la ospețe pantagruelice (Un fel de banchete ca în Roma antică, de care nașul meu pomenea uneori și el era Liviu și stătea chiar lângă pădurea Andronache, care amintește de Titus Andronicus; era și un caricaturist pe vremuri, cu pseudonimul Andronicus; nașul meu, care a stat odată și vorbea de hotelul Împăratul romanilor din Sibiu, povestea că romanii își băgau deștul în gât și vărsau ca să poată mânca ale și alte feluri; Ovidiu, vărul mamei putea fi sau era legat oricum psihic de poetul exilat la Tomis iar mama amintea de matroanele romane rele și hidoase care otrăveau, omorau rude și chiar copii proprii pentru ”putere” politică; unii spun că eu aș fi fiica ilegitimă a lui Ovidiu și că el și alții sunt legați din antichitate de sacrificarea lui Cristos și minciuni despre acesta, care a trăit în vremea aceea a lui Ovidiu. E din cauză că pare a fi uneori o legătură clară cu spiritele vechi și că Valahia ar fi un fel de Valhallă, un fel de Infern în sens grecesc sau dantesc). La aceste ospețe ei își dădeau în petic și vorbeau politică și alte trivialități. Angelica însăși era încântată de cântecul Ilenei Sărăroiu, cum am povestit cred (acestea sunt și înregistrate pe casete audio, ei așa făceau), că ”a la turca bre... e-un obicei că bărbatul ține mai multe femei, dar la noi în țară e-un obicei schimbat: o femeie ține 7-8 bărbați”). Ei păreau toți copii proști care se bucură de ceva vulgar, care erau excitați și încântați de așa ceva. Chiar și tata a cântat ceva despre o brișcă și armăsarul care avea o... La fel cum fetița familiei Ramba, ștabul de la gaze care m-a chinuit mult cu căldură mare în calorifer după revoluție, el care venea în vizită la preot, iar preoteasa era sora bunicului meu, și preotul stătea pe strada Muzelor, fiindcă era vorba de numele lui Ovidiu, iar fetița cânta, spre mirarea mea, despre căcănari. Ei așa sunt și așa sunt și copiii lor, dacă nu cumva sunt deștepți. Nașu cânta și el despre ochi albaștri - binecunoscuta romanță. Ascultau muzică populară ardelenească frumoasă și bănățeană și de petrecere. Preotul nebun și afemeiat cânta și el diverse, inclusiv ”în fund la grădina noastră/ ară badea sus pe coastă/... da eu nu-s copchilă proastă/ să fac drgoste pe Coastă”. La noi în sat dealul din fundul grădinii noastre era Coasta și mama avea poze clar cu ea și verii ei Ovidiu și Puiu acolo, stând la plajă în costume de baie. Mama ținea și ea isonul cântărilor și părea încântată, cu vocea ei afonă și ștearsă, fără rezonanță. Bunicii mei nu vorbeau deloc politică după masă când eram doar eu cu ei, fără mama. Fetița lui Ramba a devenit o femeie extrem de frumoasă, cea mai frumoasă pe care am întâlnit-o eu vreodată (în afară de o singură studentă de la Cluj poate), dar era rea în copilărie și adolescență, poate acum nu. În prezent Ovidiu stă în Pipera pe strada Decebal, dacă nu i s-a schimbat numele.
Afară e evident ca vara și ei spun că, prin f_terea mea înfiorătoare au făcut iar, ca în numeroase alte dăți, vară în aprilie, ceea ce nu e bine, la fel cum e rău și să fiu măcelărită așa oribil, fiind mereu om normal și foarte inteligent întreaga viață. Am și acum durere de cap și în ochi și amețeală, întreaga mea viață nu am fost masacrată așa.
Repet, am fost măcelărită înfiorător, aproape încontinuu de 2 săptămâni, ca niciodată în viață, evident în mod intenționat și conștient (poate și otrăvită) conștient, cu multe feluri de tortură, mai ales cerebrale, și mi-e foarte rău și acum și sete, cum nu am avut des, sete nu am avut de mult. Repet, e greșit, am fost complet izolată toată viața, dar am rămas un om foarte intelignet și nu am greșit nimic și nu am fost niciodată nebună și tot ce am scris e adevărul curat și nu trebuie să fiu omorâtă, cum spun ei mereu de când eram copil, căci tata credea și el că eram o Ifigenia, sacrificată pentru idei greșite probabil ale poporului. Idei care erau de fapt minciunile pe care le turnau ei și alții în capul proștilor.
Ei spun din nou că le-am oferit tot adevărul pe tavă unor nebuni, care, fiind proști, mă omoară, fiindcă nu înțeleg totul și cred că niște fleacuri sau adevăruri parțiale contează mai mult ca întregul.E adevărat însă că, dacă nu scriam nimic, oricum m-ar fi omorât, dar nu exact aceiași nebuni.
27.04.26
Au inventat alte idei - că străinii își bat joc de România și proștii cred că din cauza mea și de aceea mă lovesc și de fapt e din cauză că ei lovesc și sunt proști, ca întotdeauna. Am început să am junghiuri extrem de puternice în osul bontului și în spinare pe dreapta lombar - niciuna din aceste 2 dureri atroce nu le-am mai avut - mama mi-a dat junghi venind din oraș (ca și în alte dăți alte dureri) și apoi iar s-a așezat cu vecinul Marinică la taclale și a venit în casă și mi-a dat și junghiul în spate. Ei spun că mama și vecinul mă măcelăresc și mă omoară în mod sigur. Nu știu. Am trecut azi pe lângă un pâlc de copii care veneau de la școală. Unul din băieți mi-a arucnat ideea ”încet, doamnă” ca să își bată joc. De obicei, toți copiii și tinerii, în grup sau individual, când trec pe lângă mine, nu mă privesc în ochi niciodată și adesea se strâmbă și își bat joc. Ei spun că toți copiii învață să fie răi de mici și să batjocorească oamenii singuri, săraci sau indicați ca nebuni sau pe cei buni și blajini și tăcuți, liniștiți, cum am fost și eu mereu și era scris și în memoriile lui Blaga - cartea Hronicul și cântecul vârstelor, care a apărut după moartea sa. Ei spun că proștii sunt mințiți că cei ca mine distrug anumite lucruri care le plac și, de fapt, cei ca mine le susțin, le mențin, chiar le creează uneori. Toți copiii și oamenii își bat joc de mine, spun ei, și râd în timp ce lovesc, și între timp eu sunt măcelărită cu multă otravă și torturi înfiorătoare, de moarte. Au spus din nou că toți oameii f-ți trebyuie omorâți, (mai ales cei închiși la balamuc) și că nimeni nu va accepta niciodată că cel mai inteligent om este cel f_t de toată lumea. Nu au dreptate, nu știu cum m-au f-t și cine și de ce și această f_tere nu are nici cea mai mică legătură cu ceea ce sunt și ce am devenit, cu personalitatea și gândirea mea, care sunt lucruri mai importante și definitorii. Am fost mereu izolată, dar mereu un om extrem de bun și inteligent.
28.04.26
Azi mă simt ceva mai bine. Și ieri a fost la fel, în afară de acel junghi, care a fost și noaptea în pat. E soare frumos afară ca și ieri și nu e foarte cald, ca acum 2 zile. Am ascultat din nou Frühlingslied (cântec de primăvară) de Mendelssohn. Melodia mi se pare uimitoare, parcă creează o breșă în faldurile timpului. E blândă, calmă, dar și oarecum vioaie și veselă - din aceeași categorie cu Humorescă de Dvorak, numai că mi se pare mai optimistă, Humorescă are parcă o notă tragică, tristă.
Ieri mama a vorbit iar mult cu fratele ei la telefon și acum din nou - mereu m-au lovit în acest mod. Ieri mama a vorbit multă politică cu vecinul și m-a lovit după ce a stat ore în șir în oraș și m-a lovit și când a venit și apoi a vorbit cu fratele ei mult și tot politică. Tot ieri mama și vecinul au tuns iarba din curte, foarte jos la rădăcină, lăsând solul denudat în arșiță, praful zboară prin aer, cum au mai făcut. Acum au ideea că trebuiau să distrugă buruiana, dar au tuns așa și unde era multă iarbă, pe care au distrus-o tot așa în trecut. La fel mi-au distrus toți copacii prin multe tertipuri. Ei zic că am fost perfectă și am avut un spirit înalt, dar, ca și brăduții mei schilozi și chinuiți din curte, nu am fost lăsată să am susținere, rădăcină și trunchi și nici măcar iarbă perenă și nici măcar să clădesc ceva intelectual, cărămidă cu cărămidă (unul tăiat la vârf de mama cu fratele ei cu pretextul că nu va mai crește având două vârfuri, dar de fapt brazii nu cresc dacă li se taie vârful, iar celălalt, înalt de tot și subțire se leagănă...) Cel mai rău îmi pare de cimișirul din colț, tăiat de mama drastic, era clar și logic că nu mai avea cum să crească, dar a înverzit în toate primăverile și, pentru a îmi accentua tristețea, cum a mai făcut ea des, mi-a cerut voie să îl taie de mai multe ori și i-am spus clar că nu și i-am cerut clar și am rugat-o frumos și în toate felurile și ea tot l-a distrus, cu ideea să mai dea alte ramuri, la fel cum a făcut vecinul cu piersicul meu florifer din fața geamului etc. Din păcate iar s-a încins atmosfera.
Zilele trecute am văzut pe acel schilod ipocrit care stă în stație la Troiță pe bancă și cu care eu am vorbit normal și frumos, stând de vorbă cu o femeie care părea de treabă, destul de politicos. Acel schilod care, deși nu i-am făcut nimic și nici nu m-am gândit la el, m-a înjurat cu voce tare de mamă și nu mi-a răspuns parcă când l-am salutat normal și cu gândul bun, fiindcă venea mereu acolo unde ședeam și eu am fost mereu un om normal și deschis și prietenos. Una din brute a spus iar, ca și în alte dăți, că acea femeie este din categoria proastelor cumsecade, care nu își pot imagina măcar că am avut mereu dreptate sau prin ce am trecut (ei spun că și acel individ a fost plătit să îmi facă rău și el m-a întrebat câți ani are mama mea, care va avea 79 în septembrie), femei care nicidoată nu vorbesc cu cele ca mine și care cred că cele ca mine îți merită soarta și că cele drepte și oneste și bune și sincere etc., cum am fost și eu, nu pot fi așa monstruos masacrate o viață întreagă. Eu am fost în mod clar un om foarte bun, inteligent și normal și de aceea ei m-au măcelărit cu multă otravă și minciună și izolare totală, ca să nu înțeleagă proștii, zic ei mereu. I-au păcălit pe proști chiar și că ei se luptă cu mine ca să își obțină ”libertatea”, ei înțelegând prin luptă numai și numai faptul că m-au otrăvit și masacrat de moarte de fapt de mică, că au făcut propagandă mincinoasă la adresa mea și continuă așa și alte fapte reprobabile și pentru ei această luptă a nebunilor și proștilor se desfășoară în mod ocult și are mai multe semnificații, dar nicio legătură cu realitatea, cu adevărul obiectiv. Această luptă nu este nimic altceva pentru ei, la fel cum politica înseamnă pentru unii proști și are drept origine numai și numai minciunile despre mine. De aceea au scris ei și psihologia și psihiatria în acest mod, ca să creadă proștii că eu delirez sau sunt nebună, că acele aberații din cărți se referă la mine sau se aplică în cazul meu, fără ca vreunul să vorbească cu mine sau să citească ce am scris - că ar fi văzut clar și puteam dovedi că nu am delirat și nu am avut defecte psihice și nu semănam deloc cu pacienții lor din cărți. (Poate între timp au mai scris alte lucruri și mai înșelătoare, pe care eu nu le-am citit în tinerețe.) Azi mama mi-a spus că cei doi vecini care și-au clădit casa lângă bucătăria mea au venit la ea azi dimineață să îi vorbească frumos și ea e foarte încântată, că așa e bine și frumos și nu se știe niciodată ce nevoie avem de vecini etc. Toți au făcut mereu sluj în fața mamei încă de când eram copil, eu fiind izolată și masacrată de ea oribil și tot ce am povestit în rest, și ea mereu mi se lăuda cu succesele și cuceririle ei, ca și cum îi păcălea pe oameni intenționat ca să mă omoare și să îmi facă în ciudă, și oricum m-a amenințat de mică cu moartea și cu păcălirea altora și cu sprijinul pe care i-l vor da toți să mă omoare. Acesta e adevărul, nu a fost delir sau vis. Cu toate acestea, lucrurile rele nu s-au întâmplat fiindcă ea a spus așa sau fiindcă eu nu am uitat ce a spus și ce a făcut. Deci spunea că acești vecini și-au prezentat omagiile în fața ei azi, deși mai demult spusese că o cunoștea pe acea Mariana, nu știu de unde - ea mereu îi cunoaște pe toți, dar eu pe nimeni toată viața, că nu aveam de unde. Ei au spus adesea că acești proști cred orbește minciunile despre mine, fiindcă propaganda rea la adresa mea e demult timp și e la mintea lor și mereu li s-a spus totul exact invers decât a fost. Nu știu asta. Zilele trecute soțul acestei Mariane a venit la gard să vopsească alb, a stat și a făcut zgomote, fiind eu în curte, dar cu mine nu au vorbit, cu mama au vorbit foarte politicos, zice ea. Astfel de proști sunt transformați în servi docili, care lovesc în mine cum vrea mama, care mereu lovesc în victime de acest tip, care cred în ea fiindcă nu pot crede că există o mamă așa de monstruoasă (așa spun toți mereu) și cred că eu aș fi nebună, deși eu am fost masacrată de mică încontinuu și nici acum nu sunt ceva rău sau nebună. Li se dau o mulțime de dovezi mincinoase și li se interpretează realitatea invers decât este și ei, fiind proști, cred orice. Acești proști și alții înnebunesc sau sunt complet distruși dacă înțeleg adevărul, care pentru ei e șocant. O altă metodă este să se facă din țânțar armăsar și să nu se țină cont de ceea ce e important sau de întreg, în favoarea câteva detalii insignifiante din viața mea, care au fost tot datorate celor răi și cruzi. Mama joacă mereu teatru că e cumsecade și de treabă, și proștii o cred fiindcă ea este mai proastă decât mine și deci mai aproape de mintea lor și de simțul lor ”comun”. Din principiu, așa cum credea și colega mea de bancă Luiza, proștii înțeleg prin normalitate ceea ce este simplu, cât mai concret și la mintea prostului și făurit prin idei rudimentare și multe prejudecăți, fără acceptarea excepțiilor de la regulă. Cei care nu sunt destul de bădărani, desetul de proști, sunt anormali în mintea poporului spun ei, poporul cred că intelectualii sunt mai proști decât ei, că sunt un fel de nebuni sau idioți, așa spun ei mereu. De fapt nu e așa, cei inteligenți, cum am fost și eu în mod evident, sunt mai cu picioarele pe pământ decât proștii, întotdeauna treji și normali. Și psihiatra mea - ca mulți alți psihiatri - e la fel cu Luiza și nu știu dacă nu cumva e și un fel de de monstru politic, sau un fel de slujbaș al propagandei politice, cum spun unii. Notez că acești vecini s-ar putea să mă fi auzit vorbind singură în bucătărie cu geamul deschis, căci zilele trecute am fost masacrată oribil și otrăvită rău și am fierbințeli oribile la față și mama mă lovește în mod clar, cum am mai explicat pe blog - am spus adevărul tare pe scurt și tot ce am scris pe acest blog și am explciat cu voce tare că e adevărul și că am rostit cu glasul tare pentru cazul în care aude sau înregistrează cineva, eventual vreun vecin și că acesta e adevărul, mama m-a masacrat de mică și m-a ținut cum a promis de atunci, în minciună și închisoare și tortură perpetuă, dar eu am spus tot adevărul fiindcă am fost om normal și e foarte greu să fii complet izolată o viață întreagă (dvs. poate ați stat 10-20 de ani izolați, nu mai mult, deci nu puteți înțelege, vorbiți cu cei care au stat 20 de ani cel puțin izolați, nu singuri, și explicați-le că e vorba de 42 de ani de tortură și izolare fără vină) și e greu să fii masacrat așa monstruos și complet nedrept - eu nu sunt un monstru cu chip de om, ci mama, eu mereu am spus adevărul și ea este cea care i-a omorât pe ceilalți, nu eu - nu am avut ncio greșeală toată viața și nici măcar nu sunt un om care are proprietăți bio-electro-magnetice periculoase și deci trebuie omorât, ceilalți sunt și au fost răul, nu eu. Subliniez din nou că am tăcut din nou și nu voi mai vorbi cu voce tare și nici la acea fereastră, dar e posibil ca unii să fi pus jar pe foc în mintea acelor vecini de atunci încoace. Astăzi am făcut curat în casă (extrem de mult praf, probabil mi se pune chiar, cum era în oraș în mod foarte clar) și vecinul Marinică a făcut mult fum ore în șir (țuică la cazan, zicea mama) și mult zgomot cu multe feluri de unelte - unii insinuau că el mă lovește cu diverse tehnici de distrugere și că el e prost și conduce nu știu ce armate oculte pentru distrugerea mea sau că i s-au dat mulți bani pentru așa ceva, el și soția lui fiind pensionari cu mulți bani și proprietăți, care au avut posturi de conducere la o bancă.
29.04.26
Aseară și azi noapte m-am căsăpit înfiorător, așa de rău încât am dormit până la 2 ziua și, imediat ce m-am trezit, m-a luat mama în primire. Acum e ora 5 jumătate seara și am fost la plimbare și m-au lovit în cap cu amețeală și durere, fiind sensibilă de ieri, și mă simt rău. Aseară au spus că așa zisul ”concert european” (probabil ideile lor politice), constă într-o grămadă urâtă de nesătui monstruos de imorali, care mă țin în lanțuri și izolată cu forța și prin minciună și mă consideră pradă a lor de supt și de lovit și de urmărit zilnic de ei etc. Nu am nicio legătură cu ideile lor pseudopolitice pentru nebuni. A intrat iar una din nebune cu ideea - repetată - că ”tu nu poți fii maestră, Cristina”. E proastă și nebună, nu are de unde ști ce pot sau nu pot eu, mai ales că evident e proastă și evident s-a înșelat de nenumărate ori asupra mea, la fel ca toți ceilalți. După toate că m-au masacrat de mică și m-au frecat de atunci cu idei - ale lor, nu ale mele - legate de persecuția geniului de-a lungul vieții, indiferent de orice valoare, de către proști și nonvalori și oameni grotesc de răi și imorali, și au spus clar că așa vor face și cu mine. Nu știu cine e această femeie, dar eu pot dovedi că am fost mereu binele desăvârșit și normalitatea și poate că am și fost maestră, un anumit fel de maestră, datorită intelectului bun, dar și sufletului. Nu m-au lăsat să clădesc ceva, dar puteam sigur, și puteam învăța multe lucruri, dar m-au otrăvit monstruos și m-au masacrat nedrept zi de zi. Și ce o f-te grija pe această doamnă? Are ea impresia că trebuie să mă f-tă la cap fiindcă e ceva periculos ambiția mea să fiu maestră? I s-a părut cumva că sunt eu megalomană? De unde știe ce gândesc? Cu ce o deranjează? Cine i-a cerut părerea? Ori poate i s-a părut că există riscul ca eu să devin ”maestră”, deci ceva bun și superior cu adevărat?! Și dacă așa este, atunci ce o doare pe ea, de ce mă lovește?
30.04.26
Bietul meu motan alb - necastrat, care bântuie prin vecinătate, a venit iar, ca și în trecut, acum câteva zile, cu un picior foarte umflat, cu gaură în el, șchiopătând rău și fără să îl poată pune în pământ; s-a vindecat destul de greu și acum o zi-două iar a venit cu gaură în picior și șchiopătând. De la așa ceva poate să moară, în caz că i se mai rupe încă un picior cum sare el peste garduri și pe ferestrele mele pe pervaz. Am mai pierdut un motan așa. De ieri mi-a dispărut și frumosul motan mare și negru, pe care îl am de 7 ani, iar pe cel alb de 6 - poate a fost momit de vecini răi cu otravă sau altceva. Cât despre găurirea picioarelor celui alb, nu știu ce este. Se pare că cineva rău îl torturează. Ei spun că în jurul casei mele stau mulți nebuni care fac multe lucruri hidoase și anormale și proștii au crezut că eu sunt nebună, nu ei.
Unii spun că poporul sau alții au fost ofensați de faptul că am scris adevărul despre poporul simplu, needucat, și crimele sau prejudecățile sale. Repet, nu am făcut niciun rău. Numai minciuna distruge, adevărul niciodată. Numai minciuna rănește, în sensul propriu al cuvântului, distruge binele și dreptatea și ce e frumos, iar adevărul nimic din ceea ce e bun, citiți pentru numele lui Dumnezeu totul și veți înțelege de ce am scris totul așa clar și că nu a fost doar pentru salvarea vieții mele, căci clar mă omorau. Oricum era ceva normal și eram îndreptățită să scriu totul. Atât Arghezi cât și Istrati și mulți alții au fost apreciați pentru că au scris adevărul despre poporul prost și needucat și oamenii săi și crimele sale. Unora nu le-a plăcut că am scris fiindcă nu au citit și fiindcă erau mințiți și credeau că adevărul e altul. Eu însămi, fiind singură, izolată de mult timp, nu aveam cum să știu sau să înțeleg totul de la început și, pe măsură ce scriam, legam mai multe lucruri între ele, înțelegeam mai clar totul. Plouă și e foarte rece de azi dimineață de multe ore și mama încontinuu - acum e ora 3 - se agită în jurul meu și vorbește încontinuu, iar e mă simt suptă, stoarsă, lipsită de energie cerebrală și ea continuă.
Mai scriu o dată despre cum m-au masacrat în ultimele zile și azi, deși mi-e foarte greu. Cred că oricine citește cu gândul bun acest blog înțelege că totul e adevărat și că nu am fost nebună niciodată. În niciun fel. Ei spun că politica nu a fost niciodată și nu va fi niciodată, cu certitudine, altceva decât măcelărirea și consumarea/mâncarea lui Dumnezeu. Întotdeauna politica a fost ceva monstruos și rău mereu și a adus răul asupra oamenilor și moartea, niciodată binele, și niciodată nu a fost altceva, mereu a fost ”lucrarea diavolului”. Dacă eu nu aș fi fost masacrată, nimeni nu ar fi suferit, în niciun caz cei buni și drepți și nu ar fi fost nimic rău, spun ei din nou. Proștii, care sunt oameni răi de obicei, cred că politica e ceva real, fiindcă acest gen de minciună și invenție îi atrage, a fost creată pe măsura lor și li se pare normală și omenească, așa sunt ei educați, îndoctrinați, alfabetizați și nu își pot imagina altfel de modus vivendi. În mod paradoxal, deși niciodată nu am avut idei politice sau vreun amestec sau influență în politică, unii au inventat că eu sunt în închisoare politică, Jilava etc. sau ”arest la domiciliu”, chipurile fiindcă aș reprezenta fără să știu o ordine ”politică” veche, răsturnată (pot explica clar că nu are cum să fie așa), de exemplu Rusia sovietică, sau fiindcă am spus niște adevăruri despre politică pe care ei nu le-au vut să fie publice, adică spuse de o ”nebună” (adică o băgat la balamuc, adică sclav, nu om cu defect, asta înseamnă pentru ei nebună, au spus asta) pe blogul ei și de aceea m-au băgat la închisoare, fiindcă i-a deranjat că am spus adevărul, ori poate că chiar existau proști care credeau că eu am greșit sau am făcut ceva rău politic, ceea ce nu a fost niciodată adevărat. De fapt așa a fost din copilărie. Azi iar au intrat unii, ca și în ultimii nu știu câți ani, cu ideea că ”sunt obligați să te accepte” - ceea ce e iar o minciună cu care îi asmut pe oameni asupra mea, și apoi continuă să mă maltrateze, nimeni nu mă acceptă. Am fost mereu binele și puritatea absolute și nu am mințit nimic și nu aș minți nici să mă omoare. Totuși, am fost ținută izolată cu forța practic din 1984 și total de după moartea tatei din 2005, deci 21 de ani deja, deci nu puteam dovedi ce eram. Aveți, vă implor, răbdare, măcar 3 săptămâni, căci atunci va fi absolut totul scris definitiv pe acest blog și nu voi mai intra niciodată pe internet cu certitudine. Vă implor în genunchi, cum v-am implorat de mii și mii de ori, am început acest blog în 2013 și am tot implorat și totuși am fost grotesc de monstruos otrăvită și ținută izolată complet cu forța de parcă nu aș fi om și măcelărită, că altfel demult terminam totul și era mai bine dacă era adevărul mai brusc, nu mai apucau porcii să țeasă alte minciuni și oamenii buni ar fi înțeles poate. Mai citiți odată cu atenție în detaliu; totul a fost așa, și apoi priviți totul deodată, ca întreg, așa cum am privit și eu. Am fost om întreg la minte, nu am fost schizoidă, adică pe bucăți. Voi sunteți bucățile. În ultimele 2-3 săptămâni, după Paște, m-au otrăvit și măcelărit înfiorător, mult mai rău ca în alte primăveri, căci presupun că știți că mai ales primăvara și apoi vara m-au măcelărit înfiorător, mereu. Toamna a fost mereu cel mai milos și bun anotimp. Atât de rău acum încât au ajuns la cap în adânc, arsurile sunt mai atroce și fața roșie mult și de data asta am amețeală și durere surdă în cap zilnic de câteva zile...Am început să am și durere pe colon probabil pe stânga și durere în spate în fosa lombară dreaptă, cum nu am am mai avut niciodată până acum. Durerea aceea are mai multe componente - una este paravertebrală și are multe note în adâncuri și se prelungește sau iradiază în multe locuri, extrem de rău și sensibilă mai ales la mișcare de torsiune, se asociază cu durere lombosacrată sensibilă și care cedează prin gimnastică, la anumite mișcări joase ale bazinului. Plus durere inghinală, mai ales dreapta. Este vorba de niște oameni, din câte mi s-a spus, angajați și formați să mă ”țină” cu forța prin acea durere ca să fiu masacrată și lovită cum vor unii(la fel mă țin și de brațe uneori), adică ei mă pironesc pe cruce și pe instrumentul de tortură, ca să nu mă eliberez cumva prin gimnastică și prin mișcare, ca să mă ”opereze”, să mă fure de intelect și munca mea proprie, să mă jumulească energetic, să mă tâlhărească deci agenți plătiți în acest sens de unii bogați, așa cum au fost martirizați și mulți alți oameni buni, de porci plătiți și antrenați să facă răul, fideli unor alți porci care acumulează capital financiar și uman prin minciună și aberații politice urâte și rele, care ”țin” deci la proști. De multe ori m-au agățat cu dureri diverse în diverse locuri și au spus ca la raport în loc de ”prezent” - ”pozitiv”, ca și cum își organizau forțele pe corpul meu ca într-un război, ca să mă nimicească și se prindeau de mine ca să lovească de nenumărate ori cu toții și să fiu ținută cu piroane puternice ca să țină la mișcări ale mele, să mă măcelărească șefii lor cum ei cum vor. Nu am avut nicio legătură cu politica absolut cert și nu a fost niciun război niciodată, și nu am reprezentat eu niciodată vreo grupare etnică sau altceva politizat. Unii spun că au mințit în acest sens, ceea ce eu nu cunosc. Proștii sunt fanatici și îi cred pe aceia și nu mă ”vor” chipurile pe mine, și cred ca toți proștii că eu aș fi nebună sau ceva rău fiindcă am fost închisă la balamuc și izolată și torturată imens întreaga viață, încontinuu. De foarte multe ori m-au lovit așa, în tot corpul și în cap simultan. Ei spuneau des că proștii sunt toți fanatici și îndoctrinați de veacuri (?) inclusiv prin religii, invenții ale istoricilor sau politicienilor, că eu trebuie să fiu omorâtă și chinuită în cele mai mici detalii, indiferent de orice (deci sunt nebuni!) și cred orbește că trebuie să mă omoare și că acesta e un scop nobil și sfânt (!) pentru care ei au voie să folosească orice fel de mijloace, orice fel de cruzime oricât de feroce, orice nedreptate, viol sau violență (și de aceea nu le pasă de ce am povestit eu), orice fel de minciună și tăinuire a adevărului, orice fel de intrigă și viclenie, cum evident au făcut, orice fel de cruzime.??? Repet, e greșit. În plus, dacă nu aș fi fost măcelărită așa, aș fi reușit și ceva foarte inteligent și frumos, am fost mereu ceva foarte frumos și bun, e adevărul dovedibil și în ceea ce am scris și am fost în permanență așa, nu am fost doar adevărul și niciodată nu am fost idioată fiindcă m-au torturat mereu, ei sunt idioți și răi. Toți vor să mă omoare în acest mod științific, spun ei, fiindcă datorită inteligenței mele mari ar fi o nenorocire să mă asasineze dintr-odată. Și totuși nu trebuie deloc să mă omoare și nu a trebuit niciodată. Săptămâna viitoare trebuie iar să merg la psihiatra mea din R. Moldova, care și-a schimbat sediul și de acum înainte mă voi întâlni cu ea pe Maria Rosetti, pe unde mă plimbam în tinerețe.
1.05.26
E unul care nu a înțeles clar ce am scris eu despre anumite dureri ieri și i-am explicat: există anumite dureri cheie, care par să fie create dinadins de unii din călăii sau temnicerii mei, căci ei spun adesea ”votez pentru”, ”sânt de acord”, ”pozitiv” (atunci când mă înțeapă într-un anumit loc), ca și cum ei intră intenționat în mine cu anumite dureri, ca și cum ei creează acele dureri intenționat, ca pe o cămașă de forță și în felul acesta eu sunt în lanțuri și ei pot să mă lovească mai ușor cerebral și îmi blochează libertatea și viața psihică normală. Deoarece, după cum se știe, fiecare părticică dintr-un om, fiecare celulă și țesut - mai ales cei inteligenți, cum am fost și eu - are corespondențe și noduri în realitate, în natură și în societate (chiar de la nașterea individului, ceea ce e logic), e legată de trecut și de viitor, în felul acesta ei au ecouri în lume, prin masacrarea mea intenționată. În ultimele două seri au împușcat din ou (cum zicea și bunicul meu) artificii și/sau petarde. În București mă maltratau des și aruncau des artificii. Erau în jurul meu un fel de militari sau armate mereu, și ei păreau să o cunoască pe mama și să o respecte și să mă lovească ocult ca nebunii și să creadă aberații diverse despre disrugerea mea și alte aberații (de exemplu gărzile de la psihatrie vorbeau cu mama, deși pare halucinant, despre un țigan, cu care nu am avut nicio legătură, la care nu m-am gândit deloc și nu a contat deloc în lume etc.; adesea au avut idei despre avansarea lor în grad sau dimpotrivă, prin minciună și delir despre mine și lovituri diverse). Anumite lovituri ca niște piroane și lanțuri iradiază în anumite alte regiuni ale corpului deci au corespondent în realitate, în societate și în natură, dar sunt ceva anormal și distructiv, fiindcă sunt nedrepte și nenaturale și ei loveasc intenționat așa (deci ei sunt un fel de soldați loc-țiitori, cum am fost și eu ”locțiitor de comandant de unitate” desemnată așa în organizația de pionieri și astfel toți proștii privesc România ca pe un fel de cazarmă și loc pentru organizarea politică a diverselor popoare ale lumii, care toți mă lovesc și mă împart între ei în mod greșit și care au aici agenți politici și eventual armate și cazemate. Aceste dureri, cum am explicat poate puțin neclar, sunt sensibile și deci se accentuează la anumite mișcări, care antrenează alte și alte grupe de mușchi și oase cu care sunt în legătură și deci, logic, au anumite corespondențe în restul lumii și în alți oameni, fiindcă toți suntem țesuți laolaltă, fiindcă toți oamenii sunt în mod logic și clar creaturi bio-electro-magnetice, și sunt deci sensibili fizic unii la ceilalți și împreună, cu toții, cu proștii și cu ceilalți inteligenți care îi organizează, împreună deci suntem lumina Soarelui și alte fenomene meteo și chiar seismice, fiindcă aparținem unor continente (avem diverse puteri de conținere, capacități etc.) deci susținem chiar și plăci tectonice indirect și avem clar legătură cu mecanismele prin care se schimbă anotimpurile și se reglează ciclurile vieții (plante și animale) în general. Deci aceste dureri sunt totuși ceva rău și ei le produc intenționat asupra mea, eu fiind și izolată complet și monstruos de mult timp, și proștii cred că răul e din cauza mea, fiind vorba de o crimă monstruoasă și greșită. În plus eu am fost binele desăvârșit încă de mică. Prin executarea forțată și intenționată, repetată mai mult timp de mine, a mișcărilor care pot produce acele dureri, acele dureri însele pot ceda și dispar - ceea ce dovedește încă o dată că ele au fost provocate intenționat și mișelește și nedrept, împotriva firii, asupra mea. Din păcate însă, acea ultimă durere de care am vorbit, creată poate de unul din monstruoșii lor ”generali”, care sunt subordonați poate mamei sau altor femei monstroase, nu prea poate fi scoasă, este foarte greu să fie provocată prin mișcare și deci foarte greu de epurat din corp și astfel orice boli pot progresa. Un detaliu important în toată această organizare biologică este faptul că omul răspunde și poate fi reglat și prin cuvinte, nu doar prin forțele fizic concrete, numai că trebuie să fiți foarte atenți, căci omul, fiind animal, continuă să răspundă mai puternic, ceea ce e un lucru bun, mai puternic deci la forma fizică a cuvintelor (frecvențe, intensitate, forma sonoră, deci homofonia are rol mai important decât sinonimia și cântecul e mai puternic decât vorba), nu la sensul sau semnificația lor. Acest lucru e pozitiv și normal, fiindcă, după cum ați văzut, oamenii sunt proști și înțeleg adesea totul invers decât este, cum au făcut și cu mine mereu și mint fără rușine și astfel distrug ciclurile vieții și cosmice, și cred mereu că știu când de fapt nu știu nimic (eu le-am oferit totul pe tavă tot degeaba și ei au mințit clar și nici măcar nu m-au întrebat nimic, deși eram dispusă să răspund la orice) și chiar sunt cap-abili să omoare în masă și să distrugă, ferească domnul, pământul tot de dragul minciunilor (care efectiv, real, nu au nicio importanță) și ambițiilor și iluziilor lor egoiste sau de proști, pe care ei le numesc în mod greșit interese. De dragul nedreptății și cruzimii - tot ce am povestit e adevărul. (Eu am fost altruismul pur încă de mică, ca orice om inteligent - absolut cert omul peste un anumit nivel intelectual este binele, nu răul, nu are interesul să fie răul și să se autodistrugă, cu lume cu tot.)
Unii oameni se consideră, spun ei, sau sunt considerați ”importanți” și de aceea se crede că ei au dreptul să mintă și să împileze și să distrugă etc. oameni nevinovați, dar minusculi, ca mine. E greșit și rău. În plus, în mod concret, ei m-au trtatat ca pe un Gulliver nedorit în lanțuri și ei au fost nebunii și orgolioșii liliputani, care, plimbându-se peste ochii mei, aveau și visul că eu trebuie să fiu un Gulliver care să îi ajute ca în poveste în luptele lor politice cu dușmani de teapa lor - căci și Gulliver din poveste a urinat în mod rușinos și grețos peste o cetate de piticănii (în ediția mea din copilărie), și le-a dat o moarte oribilă, schimbând deci mersul războiului între proști micuți.
Repet, în mod evident și greșit, aproape tot ce au spus psihiatrii și psihologii despre mine este în mod evident delir organizat științific și evident nu am avut eu niciun delir sau visare întreaga viață și nici alte simptome și ei au mințit ca să aibă pretext să mă țină închisă și torturată. Tot ce am scris a fost mereu adevărul obiectiv. Am fost izolată zeci de ani cu mama doar, o mamă extrem de rea și crudă, care m-a măcelărit cu acordul poporului prost și toți au mințit, ca și cum eram altceva. Singura persoană inteligentă cu care am vorbit toată viața, demult, când eram încă fetițe, a fost Irina Vișoiu, în rest nu mi-au fost lăsați alți oameni cu care să vorbesc, nici măcar proști, decât foarte puțini, chiar și aceștia numai de câteva ori toată viața. Aproape toate cărțile din biblioteca mea sunt cumpărate de mine de-a lungul întregii mele vieți și le-am semnat pe toate după ce le-am cumpărat, cu numele meu și cu luna și anul cumpărării de obicei. Am avut mai multe în oraș și țineam la ele, dar mama a insistat mult să le arunc și le-am dat unui bărbat, zis Aurică, care vindea cărți vechi și proaste la Obor, dar ei le-a aruncat în curtea blocului meu când a plecat, aproape pe toate. S-a purtat și a vorbit urât și avea ideea că eu îl cred prost - niciodată nu mi-am bătut joc de nimeni și nu am făcut nimic rău și nu am crezut pe nimeni prost, dar, fiind ei proști, chiar și acei proști așa-zis cumsecade, buni, care sunt și ei tot uneltele celor răi, au crezut diverse minciuni despre mine. Din păcate, multe cărți nu mai au și nu mai aveau de mult semnătura mea pe ele. E posibil ca unii să le fi înlocuit cu cărți preparate special pentru mine, pentru ca nici măcar cărțile, fiind eu inteligentă și cititoare, să nu fie ca ale altora, ceva complet nedrept și monstruos. După toate că eram săracă, eu am fost cu adevărat perfecțiunea; nu aveau motive să mă epureze. Este posibil, subliniez, ca în această privință a cărților semnate de mine să mă înșel în parte, dar ei oricum au făcut diverse alte lucruri similare cu certitudine, așa cum am povestit.
Uneori oamenii au fost asmuțiți asupra mea cu idei de genul ”amândouă sunt de vină”, ca și cum aș avea vreo vină împreună cu mama sau cu altcineva. Nu este adevărat. Alții au spus adesea că poporul român este foarte rău și prost și/sau crede că eu am greșit de mai multe ori și de fapt eu nu am greșit deloc întreaga viață. Îmi amintesc că și tata spunea că mama este ”generalul”. Cu adevărat mama și ale brute așa ceva au părut a fi și m-au masacrat oribil, dar nu toți bărbații cunosc secretul că ei sunt subordonați în armată sau războaie unor nu mai spun ce fel de femeie. Mama, de obicei, zilnic chiar, mă chinuiește, de mică, și are, la aproape 80 de ani, în acte, o figură relativ tânără și fără păr alb ca mine, dar mai ales e fâșneață și se mișcă iute și se agită și se urcă pe scară să umble în diverse locuri, și vorbește mereu tare și ascuțit și cu o voce de femeie de 20-30 de ani, mă bate la cap și se dă mare deci cu tinerețea ei obținută prin vampirizarea nedreaptă, cu forța, fiind eu izolată și în lanțuri fără vreo greșeală, a psihicului meu. Ca în unele povești, dar e adevărul, și din cauză că așa sunt poveștile și totodată poveștile sunt așa fiindcă aceste lucruri sunt adevărate. Și mi i-au omorât și pe preabunii mei bunici. (Nu degeaba, în limba română, spre deosebire de altele, bunicii sunt legați de cuvântul bun/bună/bunătate, nu se folosește tata mare și mama mare ca în alte limbi, deocamdată.)
De aceea mă voi mai referi la încă un lucru important, pe care l-am tratat doar în treacăt. Ei au spus din nou că eu am fost măcelărită de-a lungul vieții de cei mai monstruoși medici din istorie, nu doar de psihiatri sau ginecoloaga aceea care m-a mutilat oribil și cu multă durere, după ce a încuiat cabinetul ostentativ. (Semăna cu o doctoriță pe nume Vișoiu, psihiatră care m-a agresat, că tot am pomenit iar de Irina.) Am citit nu de mult nuvelele lui Eliade cu titlul grupajului La țigănci, și se spunea că el, care a murit în 1984, când m-am dus eu în oraș, a locuit pe strada Mântuleasa, aproape de mine, pe unde se ajungea pe Plantelor unde a stat Eminescu închis și unde a locuit și Irina. Printre nuvele este și ”Un om mare”, se zice că a fost scrisă în 1945, când el era în Portugalia. Blaga fusese în Portugalia în 1938-1939, iar Iorga a fost asasinat la Sinaia (aduce aminte de muntele Sinai) în 1938. Revin.
Mi-am luat, nu demult, o geantă tip rucsac, cum se poartă de mulți ani deja, eu nu am apucat până acum să port așa ceva. Din păcate, mi-au împuțit-o cu miros foarte urât, am pus săpunuri în ea și nu iese, am purtat-o așa, nu știu ce să fac. Să fiu sinceră nu prea înțeleg de ce m-au masacrat în cele mai mici detalii toată viața, deși nu am greșit nimic, nu am mințit nimic, am fost mereu deșteaptă și bună etc. Ei spun că îi deranjează și faptul că am spus mereu adevărul și tot adevărul, și ei nu vor ca lumea să înțeleagă ce au făcut ei în România și că oricum nimeni nu mă crede, că toată lumea crede numai răul, nimeni nu crede binele și eu am fost toată viața numai binele. Îmi pare rău că nu am mai avut cum să ajung în sat și cu cine să merg acolo, să fi mai stat și eu puțin acolo, unde totul e încărcat de frumusețe și bucuriile mele de odinioară. Acolo erau bunicii mei, că mama a fost mașteră și m-a renegat de mică oricum. Acum acolo e fratele ei etc. Mai am doar puțin de scris în aceste ultime săptămâni. Cam peste 2 săptămâni, acum sunt extenuată, nu mai pot, darmai am câteva lucruri importante de scris. Revin acum cu povestea la Iorga.
Nicolae Iorga e numele unei străzi din Voluntari, aproape de locuința mea. Se spune că, odată demult, în anul 1938, Nicolae Iorga a fost asasinat, deși era geniu, istoric, din motive ”politice” și acum efigia lui ne alunecă printre degete imprimată pe bancnota cu cea mai mică valoare din banii curenți - cea de 1 leu. Toți ceilalți de pe bancnote, legați de mine, cum am explicat, Iorga mai puțin, sau nu văd eu cum. Odinioară erau alți bani, înainte de 1989. Am văzut un filmuleț cu Iorga și am observat că era bolnav de gigantism sau extrem de înalt, era oarecum neplăcut de înalt bietul om, dar poate că era inteligent. Mi-am amintit de când am fost cu Irina, fiica unui istoric cu ochelari puternici, cum era și Eliade, la facultatea de medicină și am văzut scheletul lui Gogea Mitu într-un colț, unde noi două am adăstat, parcă el era, dar nu mai țin minte clar, poate era altcineva, de unde vine în română cuvântul ”gogeamite” pentru imens, gigantic. Cineva a insinuat că Iorga de aceea a fost asasinat, nu din motive politice, ci fiindcă era monstruos de înalt, ceea ce nu se spune de fapt pe față niciodată și poporul credea tot felul de bazaconii. Nu știu sigur, poate totuși nu era gigant. Iorga a fost asasinat la Sina-ia. Am citit povestirea lui Eliade și cum murea în munți protagonistul, un ”om mare”, și am văzut conexiunea cu Iorga. Cine știe, poate a fost și el, Iorga, chinuit de medici. (Eliade oricum a fost chinuit, din câte se spune acum pe internet, pentru tratament psihic.) Există o conexiune cu mine, iată ce: bunicul meu avea numărul 45 la picior (poate chiar mai mult) și bunica 42 și abia găseau cizme sau sandale, pantofi. Și tataia din Voluntari avea piciorul foarte mare. Erau oamenii altei epoci, o parte din giganții ei. Eu am mai cunoscut/văzut giganți/neam urieșesc - erau și Ovidiu Șerban și părinții lui și fratele lui și cunoscuții tatei familia Florea, care locuia lângă Academie, pe Mihail Moxa, oameni foarte buni. Bunicii erau și ei mari, dar mama și fratele ei par pitici pe lângă ei și nu seamănă cu ei, poate erau doar asasini, năvălitori. În general se pare că giganții, dacă sunt cât decât deștepți și buni, sunt sau au fost ceva foarte bun, ceva admirabil, nu știu de ce a trebuit ca ei să cedeze în fața acestor pitici răi. Eu am fost cam cu 1-2 cm mai înaltă ca mama și aveam piciorul numărul 39 din clasa a 7-a și mama avea 38 și degetele făcute ghem, de fapt și chiar și ea ea avea cu un număr poate mai mare, dar purtase mult timp pantofi mici probabil în tinerețe. Piciorul și mâinile mele nu au mai crescut din clasa a 7-a, adică de la 13 ani. Am purtat aceiași pantofi bulgărești negri cu cioc din clasa a 7-a, des pingeliți, chiar și în anii de facultate. Am sărit din păcate pe geam de la etajul trei înalt, cu magazine la parter la 27 de ani și am fost amputată și celălalt picior a stat mult în gips și am avut și alte probleme, mai ales dureri ale coastelor și sternului. În timp destul de scurt m-am vindecat perfect (deci aveam spirit bun și puternic) și eram fără nicio urmă la piciorul și glezna rămasă, la gambă și doar o mică tasare a unei vertebre lombare era singura urmă, dacă nu cumva era de la altceva. După aceea, cu greu, mi s-a confecționat o proteză de gambă foarte bună și mult timp am avut proteze foarte bune și eram tânără și puteam face orice efort și mișcare și muncă fizică în casă, și eu mă cățăram și spălam și geamuri și perdele și lămpi de tavan,deși șchioapă. După un tmp însă am devenit probabil victima unor alți medici monstruoși și am început să am dereglări hormonale, am avut de pildă valori extrem de mari de sute de unități de prolactină și nu mi s-a dat niciun tratament, poate că nu există, și sânii mei mici de fecioară, de care toți râdeau că mai mult nu erau și nu aveam ce băga în sutien au devenit țâțe mari, cum avea bunica în sat, și chiar și mama a devenit și ea așa la bătrânețe, că și ea avea sânii mici, doar ceva mai mari ca ai mei. Ea nu m-a alăptat deloc, așa zicea. Acum își face RMN sau ecografie la sâni că i s-a spus că ar avea o tumoră. Mie mi-a crescut și piciorul drept rămas, de la 38-39 la 41-42 și, din câte se pare, am crescut și în înălțime, că parcă sunt mai înaltă ca mama cu mai mult, nu doar cu 1-2 cm ca odinioară. Deși stau cam cocoșată. Brațele se pare că nu mi-au crescut, dar toracele mi s-a alungit și eu abia ajung cu mâinele să mă spăl la fund și jos când fac baie și în tinerețe ajungeam fără dificultate. Protezistul, domnul Cristi, la ultima mea proteză de gambă, mi-a spus că nu poate să o înalțe, deși l-am rugat de două ori, adică a spus că bățul metalic nu mai poate fi alungit, ceea ce e anormal și rău în opinia mea - un fel de Pat al lui Procust improvizat, prin care m-a obligat să port ceva scurt la picior și să mă deformez la coloană și în rest. Era oricum prea scurtă proteza, dar mi-a plăcut dacă organismul meu trebuia să crească fiindcă așa dictau hormonii?! Irina, fiica istoricului, era endocrinolog. Astfel încât eu, care aveam un corp destul de bine proporționat, am devenit urâtă și cu torace lung și picioare scurte și mâini scurte. Și foarte foarte grasă. Mi s-au stricat și glezna și genunchiul care erau încă bune și frumoase. Ei au spus că poporul vrea ca ei să mă urâțească pe mine, fiindcă poporul nu suportă gingășia și puritatea și bunătatea care se citeau pe chipul meu feciorelnic și pur și vor neapărat să mă vadă cu alte trăsături și urâțită, fiindcă trăsăturile mele vorbeau de la sine. Și au făcut toate acestea deși niciodată nu am pus mare preț pe frumusețea fizică și eram practic fecioară și nu m-am crezut frumoasă și nu am fost vanitoasă și nu am folosit farduri decât foarte rar și puțin, din alte motive etc. Ei și acum spun astfel de lucruri. În plus mi-au atacat creierul astfel încât să am riduri adânci și fața asimetrică, cu ptoză palpebrală, cu riduri foarte adânci etc. Apoi mi-au dat dureri de ochi imense mulți ani și au descentrat axele oculare, au deformat cristalinul. (Se pare că și tatăl Irinei avea astigmatism.) Mi-au distrus și unghiile de la mâini, care s-au lățit, cu ciuperci și altele. De ceva timp apa este foarte rea și otrăvită și am mereu mâinile aspre și obrajii, deși pun mereu cremă, e sigur de la apă, nu de la cremă. Ei au spus că oameni mă omoară fiindcă m-au lovit mult și vor să mușamalizeze totul și m-au lovit mult fiindcă nu au crezut și nu au înțeles adevărul. Repet ceea ce am mai spus, nimeni nu are voie să facă experimente pe oameni și să omoare alți oameni din cauză că el/ea este prost și nu înțelege ceva.
2.05.26
Abia m-am sculat azi la ora 11 dimineața și durerea de cap și amețeala destul de puternică au început imediat ce m-am trezit. Nu după mult timp, a venit mama, care fusese la Veranda Mall, pe unde am fost eu anul acesta prima oară de mai multe ori ca să îmi iau haine, acum am în sfârșit și eu haine, după ce o viață întreagă nu am avut, cu excepția anului 2007. Mama a fost acolo cu scopul de a își face un RMN și, când s-a întors, i s-a deteriorat mult piciorul și s-a întors cu taxiul și acum bocăne cu bastonul în casă. E prima oară când mama se șubrezește și nu e vina mea, nu eu i-am dorit răul, dar sunt mulți care mă torturează pe mine și spun că vor să o omoare și pe mama și apoi pe mine. Zilele trecute ea a avut un picior (dreptul) umflat și cu colecție de lichid și marți a fost la medic și i-au scos 2 seringi de lichid galben și i-au pus diprofos, un medicament folosit parcă de mătușa ei preoteasa demult, și a spus că se simte mai bine și nu o mai doare. Azi noapte mi-a fost foarte sete (ceea ce nu se întâmplă des) și am băut de mai multe ori apă din sticla mea de lângă pat și, de fiecare dată, mi se făcea și mai sete și beam din nou. De 2-3 ori, mai demult, am prins-o pe mama trezindu-mă în somn, umblând la sticlele mele, ca și cum îmi punea otravă, dar nu știu de fapt ce făcea. Oricum, toți au spus că am fost băgată mereu la balamuc cu otravă și oricum otrăvită mereu. Chiar și verișoara mea Irina, despre care ei spuneau chiar că e o femeie proastă și că se va trezi abia peste 10 ani (?), credea că eu sunt ceva rău, o cultiva pe mama și nu vorbea cu mine, mă trata drept nebună probabil ca să fie acceptată de societate (o fi înțeles ea ceva de genul acesta și eu habar nu aveam), se strâmba în poza cu mine (o am încă) la fel ca vecinii mei ca să dea impresia că își bate joc de mine, cum mi-a făcut și nașul meu de mică etc. Totodată Irina a spus cu subînțeles și zâmbet că e nevoie câteodată și de otravă, ca și cum se referea la mine și credea ceva rău. Am încercat de mai multe ori să comunic cu ea, inclusiv pe facebook și a refuzat, ca și dvs. Și nici măcar nu aș fi vorbit despre necazurile mele. Ei spun că poporul a fost cumpărat de americani sau de alte popoare, ca și Iuda și de aceea mă omoară. Nu știu nimic despre așa ceva, nu pricep. Tot ce am povestit despre familia mea și modul cum m-au masacrat continuu de mică e adevărul. Și tot restul lucrurilor. Citiți tot ce am scris - e clar că e totul adevărul și nu am greșit nimic și se poate vedea clar că nu am fost nebună și nu mi s-a spus nimic am înțeles singură totul, fiind un om inteligent, încă din naștere. Am fost totodată perfecțiunea, nu am greșit nimic, deși mi s-a spus deseori că proștii cred că eu am greșit anumite lucruri, datorită minciunilor despre mine. Ei au spus adesea că proștii știu adevărul, cel puțin o parte din ei, dar unii intelectuali au fost păcăliți despre mine că sunt nebună sau delirez și că trebuie să fiu otrăvită și omorâtă lent și, ca și alți intelectuali tratați de psihiatrie, trebuie să fiu otrăvită cu scopul reducerii intelectului meu, degradării mele intelectuale și reducerii memoriei mele, cum spun psihiatrii, fiindcă eu am fost foarte inteligentă și fiindcă sunt încă și proștii cred că sunt nebună și ceva rău și nu vor să fiu cumva asupra lor, ei vor neapărat să fie străiniii ”asupra” lor, străini care întrețin nu știu ce horă politică în România și care și-au plasat ”picioarele”, adică proștii lor, un fel de aghiotanți, soldați, în România, inclusiv în posturi intelectuale în aparență, și oricum funcționărime, ei fiind altceva de fapt, oameni în care poporul are încredere și poporul prost crede că trebuie să fiu redusă intelectual și omorâtă fiindcă nu pot să ”conduc”. În plus, unii pot astfel să fure ceva din propria mea muncă și inteligență, ca să își sprijine capetele lor slabe în mod nedrept, dacă mai este ceva de furat. Că trebuie să fiu ținută cu forța dedesubt, după toate că sunt izolată complet de zeci de ani. Nu știu nimic despre astfel de străini sau organizare social-politică. Unii cred că trebuie să fiu omorâtă. Totuși, nu doar că nu am greșit nimic, dar am fost chiar perfecțiunea și aș fi reușit ceva foarte frumos și inteligent - poate acum e prea târziu. Otrava e ceva rău și dă suferință și într-adevăr reduce intelectul, alături de alte lucruri. Acum sunt într-adevăr tuflită intelectual, pe lângă durere și amețeală ușoară. Sete iar, care nu e în fiecare zi. Proștii cred probabil că ”se justifică” otrăvirea și omorârea mea, fiind eu nebună sau ceva rău și unii sunt așa proști încât cred că eu am inventat o parte din ce am povestit. Obrazul din nou fierbinte și mi-e rău și mă doare capul. Au început din nou cu ideea că la fel de important e și faptul că eu am fost în permanență f-tă și ei (nu știu cine) mereu au mințit în permanență, fiind eu și izolată mereu, astfel încât poporul crede că sunt cu totul altfel decât sunt, ceva rău, deși am fost binele perfect, nu doar inteligentă.
Ei au spus că poporul nu m-a măcelărit ca pedeapsă sau fiindcă aș fi fost ceva politic, ceea ce nu am fost niciodată, ci poporul nu mă "vrea", adică le-a intrat în cap că trebuie să mă distrugă și să fie ”deasupra” lor celelalte genii mereu și nu și eu, mai ales că eu am fost masacrată de familia mea de mică și că am fost un copil foarte sărac și toți m-au f_t și au mințit despre mine, inclusiv că aș fi fost nebună. Poporul nu mă vrea fiindcă proștii cumsecade chiar cred că eu sunt altfel decât sunt și oricum ceva rău. Numai proștii și nebunii cred aberații de genul că eu trebuie și a trebuit să ”plătesc” cu trupul și capul, adică să fiu masacrată și otrăvită, fiindcă de fapt nu aveam pentru ce să plătesc și, din câte știu eu, nimeni nu avea de ”câștigat” în mod real nimic (poate doar prin convenție), în niciun caz sănătate sau bani sau noroc sau produse culturale și progres material prin torturarea și distrugerea mea.
3.05.26
Am luat autobuzul STV să merg la "lacul lebedelor”, parcul ”Fabrica de gheață” din apropiere. Erau câteva lebede, câteva lișițe (una din ele a început să țipe când eram eu acolo), câțiva pescăruși și mulți porumbei. Era relativ cald la soare și mulți oameni și copii. Au construit câteva blocuri lângă lac, care arată destul de bine din depărtare, se potrivesc cu peisajul. Autobuzul a venit foarte greu și era înțesat iar cu chinezi și alți străini care vorbeau tare în urechea mea. Simultan a intrat una din scroafe, cu ideea că ”poporul vrea pace, Cristina”, ca să îi păcălească pe nebuni că eu am fost nebună și proastă și am vrut nu știu ce război, care nu a existat niciodată și la care nu m-am gândit deloc, căci nu am fost niciodată proastă sau nebună. Care acum era legat de chinezi, care tocmai vorbeau tare și mă agresau pe mine oarecum. Am observat că la stația Râul Colentina a fost desființată farmacia Catena, unde am mai intrat și la fel și la Moșilor unde locuiam eu și de unde cumpăram des. Ea a inventat iar că au desființat aceste farmacii fiindcă farmacistele au înțeles o parte din adevărul despre mine și toți vor să mă omoare și să fie totul mușamalizat. A zis, ca și în alte dăți, că eu sunt omorâtă de un neamț monstruos și că numai nemții mă pot omorî. Nu cunosc niciun neamț și și nu am avut niciun fel de delir politic sau despre alte națiuni. Ce treabă să am eu cu nemții? Nu știu la ce se referă, poate că ei cred că nemții au tabere în Voluntari, unde stau și unde am și crescut. Nu trebuie să fiu omorâtă, e greșit, femeia aceasta e nebună. Ei au spus și în trecut că poporul german conține unele din cele mai monstroase brute ale lumii, cu toate că geniile lor au suflet aproape la fel de curat și frumos ca al meu. Deci și la ei există o diferență foarte mare între genii și popor, ca și în cazul meu, fiindcă mulți spun că eu aș fi geniu. Nu știu, nu am astfel de idei. Au spus că mi s-au scurtat mereu, de multe ori, pantalonii puțini pe care i-am avut, și de casă și de stradă, deși i-am luat cu măsuri bune, pentru ca proștii să creadă că sunt pedepsită și că sunt ceva rău și nebună, și fiindcă se știe că eu nu suport să port pantaloni scurți. Nu știu ce porci au mințit despre mine în mod laș și m-au arătat cu degetul prin foarte multe abuzuri și tracasări mărunte de genul acesta, ca să nu mă simt bine și să nu trăiesc relaxat, au îndemnat poporul la ură și minciună, deși nu am greșit absolut nimic (cu certitudine, nu am uitat nimic!), eu fiind mereu izolată complet.
Iar au început să mă scuipe că ”bruta aceea josnică va muri”, ca să îi păcălească pe proști că eu sunt bruta și voi muri. Repet, am fost mereu perfecțiunea, știu că nu credeți, dar am fost ținută în lanțuri și izolare și torturată inuman, incredibil de monstruos. Și v-am implorat mila în zadar, în genunchi, zeci de ani. Azi iar au pus o femeie nebună, ca aproape în fiecare zi, să facă figuri urâte în autobuz și să vorbească urât, ca și cum credea că eu sunt altceva și oricum ceva rău și eu am fost binele desăvârșit mereu. Am arsură foarte puternică de mai multe ori în fiecare zi. Îmi arde capul înfiorător, îmi fierbe dureros creierul în cap, pielea mi-a roșie și foarte caldă și adesea se răspândește în tot corpul și este înfiorător. Am spus medicului de mai multe ori, de două ori la endocrinolog degeaba, am spus clar și medicului de familie și mereu a zis că e din cauza tratamentului psihiatric și să spun medicului meu psihiatru. Nu au vrut să mă ajute și mai demult erau arsuri rare, chiar foarte rare, și mai puțin puternice. Dureri mari în tot corpul, și mai ales musculare, și arsură groaznică și azi. Simultan cu arsura înfiorătoare a capului, ca și în alte dăți, și azi a intrat bruta aceea rea și a scuipat peste capul meu, în timp ce eu mă despuiasem de haină complet, fiind foarte fierbinte, cuvintele ”sursa celor mai monstruoase lucruri” (mereu inventează aaș ceva) - și ei spuneau că această brută oribilă care mă omoară și crede că face un lucru bun omorându-mă, îi minte pe proști că eu sunt sursa celor mai monstruoase lucruri, în timp ce sunt oribil torturată de moarte și otrăvită. Proștii, la rândul lor, cred orbește și fără dovezi vorbele pline de venin și ură și minciuni ale acestei brute și le cred văzând că eu sunt măcelărită și corpul îmi arde orbil și sunt mereu izolată și ei cred că peste mine a căzut pedeapsa divină sau alte aberații și în realitate eu am fost sursa binelui și încă puteam crea lucruri frumoase și curate și inteligente, dar aceste brute le-au furat și i-au îndobitocit pe toți și oamenii buni au devenit porci proști sau bigoți care slujesc toți ca orbii numai diavoli și știme rele. Proștii nici măcar acum nu au înțeles, spun ei, că s-au închinat diavolului și au ucis îngerii. Nu știu. Aproape de ferestrele mele au început iar unii să facă urât, ca și în alte dăți. Ea spunea că e vorba de niște nebuni, care, într-o zi, mă vor omorî cu totul. Cât despre arsură, ei spuneau că și pe cea dinaintea mea sau pe alții i-au ars pe propriul rug la fel și de aceea a existat cântecul folk ”Fără petale” și multe altele. Acum iar amețeală, s-a agravat boala oribil...
4.05.26, dimineața
Ei spun că nu am cum să îmi revin din boală, fiindcă mama împreună cu alte brute mă măcelărește în timpul somnului, profitând de calomnia și ura la adresa mea, create parțial și mișelește tot de ea și poporul crede că așa e bine etc. Ei spun adesea că nimeni nu vrea ca ei să recunoască adevărul și deci mă omoară cu toții. Da, am observat și eu des că mama doarme ziua la ore ciudate (de exemplu la 7-8 seara) și stă ca huhurezul noaptea (am văzut când am fost la toaletă de câteva ori și întâmplător am deschis ușa ei, că ea doarme cu ușa închisă) și se scoală uneori în zori etc. Se agită pe lângă mine și face des zgomote să mă scoale dimineața. Mama și altele sunt femei proaste și brutale. Ele nu pot fi convinse — vă dați seama că eu am vorbit frumos și normal cu ea de mii de ori, în zadar, în toate felurile frumoase cu putință, și ar trebui stăpânite cu forța, ceea ce eu oricum nu știu cum să fac și oricum sunt izolată complet și tratată psihiatric. Nu au ce să îi facă, spune una din brute din nou, probabil ca să îi mintă pe proști că sunt nebună și ei ar trebui să îmi ”facă” ceva.
După masa am fost după boabe pentru pisici la mega și la lidl de la ”pădure”, cum spun eu, adică înspre fostul ”Miciurin”, unde lucrau nașii mei. A intrat unul iar cu ideea că eu sunt cea mai inteligentă și bună femeie și nu am greșit nimic toată viața (și toți vor să mor). Altul a spus că toți cei care au fugit în străinătate au mințit despre mine ca să facă pe plac poporului și să fie acceptați. Nu știu nimic despre așa ceva, nu înțeleg cruzimea lor, nu era necesară. Nici moartă eu nu aș fi făcut așa ceva, poate că au fost înșelați că am greșit ceva, vă spun sigur că nu am greșit, deși am fost masacrată practic de mică, torturată zi de zi, cu adevărat, niciodată nu am fost lăsată în pace și am trăit în lipsuri și izolată. Ei au spus de mai multe ori că bunicul meu nu a înțeles decât înainte să moară (o parte) din adevărul despre mine și mama, care a reușit să îl păcălească întreaga mea viață, și bietul om a murit sau a fost omorât negru de supărare. Nu e adevărat, zice altul, nu a înțeles, că dacă ar fi înțeles nu ar fi reușit să îl omoare. Îmi amintesc cu foarte multă amărăciune și tristețe de moartea lui și a bunicii. În realitate ei nu au cum să știe ce a înțeles sau a simțit el, ei inventează așa ca să facă zgomot. La întoarcere a venit un STV și nu a vrut să deschidă ușa în față. M-am postat în față și l-am rugat frumos să deschidă, fiind evident că nu mă duceam în spate și eram numai eu acolo - fiindcă mă urc greu de tot pe la mijloc, nu a vrut și a demarat în trombă și privind urât, cum am mai pățit și am stat în picioare poate mai mult de jumătate de oră, încât mă dureau destul picioarele. Unii spuneau că poporul mi-a făcut astfel de lucruri de multe ori, de 20 de ani, și nici acum nu au înțeles că eu nu am avut nici cea mai mică greșeală toată viața. E ceva extrem de imoral și nedrept. Alții spun că au înțeles că nu am greșit nimic și de aceea vor să mă omoare. Am explicat totul și nu am greșit că am spus adevărul tot - și oricum mă omorau în mod sigur dacă nu scriam adevărul și nu era bine și oricum chiar dacă tăceam complet ei tot loveau și mințeau, eu fiind complet izolată de o viață. A intrat iar unul gen vărul meu Cosmin, care probabil că învârte proștii sau crede el că așa e și că așa trebuie, cu idei de genul acesta - ”americanii nu o pot omorî, nemții nu o pot omorî, se duce dracu totul”. Ideea asta că se duce dracu totul au spus-o din când în când de multe ori de 20 de ani și nu s-a dus dracu nimic și eu nu am avut nicio legătură cu politica și nu trebuie să fiu omorâtă. Unul a intrat cu ideea că eu am adus rușine pe capul familiei Șerban - e pur și simplu dezgustător, nu e adevărat, e vorba unui idiot sau nebun adevărat, citiți tot ce am scris, e abject să fiu acuzată de așa ceva. A intrat iar bruta cu ideea că ”poporul român nu acceptă ca o nebună să...” puncte puncte, nu spune ce. Nu am fost niciodată nebună și absolut nimeni nu are ceva să îmi reproșeze. De ce cred ei că psihiatrii mei, care indirect au mințit că aș fi nebună, pe lângă multe alte minciuni în acte, de care ei nu vor se dezică, să le lepede, așa cumn ar fi normal, așa cum eu sigur aș fi făcut, de ce cred ei deci că aceia sunt mai deștepți decât mine și că au dreptate că eu sunt nebună și eu nu am dreptate,find proastă, că nu am fost și nu sunt încă? Alții spun mereu că absolut toți știu că nu am fost nebună (în niciun fel) și că astfel de nebunie nu există, dar toți continuă să mintă și cred că așa e bine și că trebuie să fiu omorâtă și adevărul mușamalizat.
Zâmbet fals:
5.05.26
Am fost iar la lidl la pădure azi. Au intrat iar unii cu reproșuri și ranchiună și ciudă, luându-mă cu idei de genul ”sunteți mulțumiți acum, că ați distrus iar totul?” Adesea au avut astfel de idei, ca și cum eu sunt țap ispășitor și proștii cred că se întâmplă ceva rău din cauza mea sau a unora din ”spatele” meu, ar spun eu din nou adevărul pe care l-au spus și ei de multe ori: ”Nu a existat niciodată nimeni în ”spatele” meu și niciodată nimeni nu m-a apărat și nu m-a sprijinit, toți m-au masacrat în permanență și nimic rău nu a fost din cauza mea sau a unora care au luptat pentru mine sau altceva de genul acesta.” Adesea au intrat în mintea mea acuzându-mă cu nerușinare pe mine, cu ideea ”Ești mulțumită, Cristina?!” și altele de același gen, ca și cum ei cred că eu am cauzat ceva rău prin faptul că am spus adevărul și crede că oamenii mărunți ca mine oricât de nevinovați, toți oamenii care sunt victime măcelărite monstruos trebuie să tacă petru ca nu cumva să fie deranjat echilibrul superior și ca întreg al lumii, care depinde de oameni răi și puternici, care trebuie să fie apărați prin orice mijloace, prin minciună și nedreptate și orice crimă dacă e nevoie, fiindcă puterea lor se bazează pe minciună și pe respectul fără temei al proștilor cumsecade, care nu trebuie să priceapă niciodată că ei au greșit ceva față de oameni insignifianți, care trebuie să creadă că ei sunt altfel decât sunt și eu altfel, că altfel se întâmplă ceva rău etc. De aceea el crede că eu sunt de disprețuit, fiindcă nu am avut demnitatea să mă las omorâtă în tăcere, așa cum vrea poporul și cum crede el că ar face orice om superior. Acest bărbat monstruos e prost și rău și absolut tot ceea ce el crede, toate aceste idei de mai sus, e greșit. Nu mai explic fiecare detaliu în parte. În plus, eu nu am fost ceva inferior sau un om mărunt și am avut mereu toate calitățile pe care el crede că nu le am. În magazin mă uitam la unele articole pe care le-aș fi dorit, dar nu aveam, desigur, bani și ei mereu fac caz de lipsa mea de bani și au ideea că ei vor să mor din această cauză, nimic altceva. Acum câteva zile, de exemplu, iar au spus că e inadmisibil ca un om să nu aibă bani de mâncare. E adevărat, am numai pentru articole de bază, dar nu mă deranjează. I-am răspuns în gând că lucrurile acelea din vitrină sunt articole de lux și nu mă deranjează că nu am bani, nefiind strict necesare și nu mă interesează. Azi au spus iar, cum mă uitam eu la o tigăiță de 25 de lei bună pentru ochiuri la capac pentru o singură persoană, că e cea mai mare umilință la care a fost supus vreodată un geniu etc., mai ales că ei cred că eu am creat aceste produse (cumva indirect) - dar eu nu consider așa. Poate că sunt totuși așa ceva, deci un fel de alfa și omega, asta pare a fi logic în anumite privințe. E drept, nu am apucat să mă dezvolt decât foarte puțin, cumva am reușit doar ceva la nivelul organizării alimentelor din magazine, așa cum e și în România, din ceea ce am văzut eu. Poate sunt și alte lucruri, dar nu mi-au lăsat ei de știre. Ei spun mereu că am fost geniu și că am fost persecutată numai fiindcă m-am născut în România. Repet, nu am și nu am avut niciodată sentimente de ranchiună cum insinuează ei, am fost cu adevărat un om foarte inteligent, mult prea inteligent pentru așa ceva. Nu mă simt umilită deloc, nu sunt nebună. Dacă oamenii ar fi apreciat persoana mea aș fi avut bani. Azi au ieșit iar și cu mașini împuțite pentru gunoi din care puteam fi stropită cu apă rea. La întoarcere - iar o mașină împuțită rău, cu scaunele cu stofă foarte murdară. Tocmai am citit ceva despre un erou Gerione înainte să plec la pădure, deci înainte să trec pe lângă fundația Orione - nu aveam cum să știu că voi citi acel lucru și că va fi vorba de Gerione și Or - nu mai știu cum. Mereu e la fel, mereu sunt aceste conexiuni cu orice cărți și cu multe obiecte, nu doar cu cuvinte. Acest lucru e ceva bun, nu este ceva necurat sau boală psihică, sau rodul muncii unora răi sau cu interese străine de țară și popor. Nu are rost să explic în detaliu, voi mai scrie ultima parte a blogului în circa 2 săptămâni, promit. Pe la lidl și mega de acolo sunt și străzi gen Revoluției și Democrației și blocuri neterminate, acesta fiind unul din motivele lovirii mele acolo - poate și de diverși proști amăgiți de miturile și ideile politicii.
6.05.26
Azi noapte m-au ținut trează până pe la 4 și ceva dimineața, ceea ce se întâmplă rar. Azi a fost foarte cald. A intrat iar una din brute cu ideea lor veche că eu am poetizat cea mai oribilă poveste de viață și tragedie. A spus așa cu reproș și acuzator. În realitate, această sublimare, cum o numesc psihologii, se întâmplă în cazul persoanelor cu sufletul frumos și foarte inteligente. Este mai degrabă o laudă să spui așa ceva și se știe că diverse genii sau talente poetice au procedat la fel, inclusiv din cauza nevoii de catharsis în societate. Era ideal dacă acest catharsis ar fi dus la o conștientizare a viciilor și nedreptăților și, succesiv, la o modificare în bine a comportamentelor. Din păcate însă, cei mai mulți înțeleg prin catharsis, legat de viața mea, un fel de luare în tărbacă, un fel de sacrificare cu pompă a țapului ispășitor peste care toți aruncă mizeria. Îmi amintesc de montarea la TNB de către Andrei Șerban, într-o formă imersivă, cu amestec public-actori, a spectacolului Troienele, ca un fel de vendettă colectivă asupra unei femei nevinovate, umilită, dezbrăcată la piele și aruncată unei fiare. Tragediile, oricât de monstruoase, au fost versificate în special de autori dramatici mult apreciați și de autori de poeme epice mai ales. Totuși se știe că s-au scris și poezii pur și simplu de către autorii, marii poeți adesea, care nu puteau să evite acest lucru frumos scris de ei, scris despre aproape orice - chiar dacă uneori poezii mai triste - fiindcă cei buni și mari simt nevoie imperioasă să gândească de bine, frumos și luminos, oricât de mare le e suferința. Eu nu știam, nu bănuiam deloc că unii credeau că altcineva îmi scrie poeziile, de pildă că eram influențată de Lucian Blaga. Absolut sigur și dovedibil și acum, am fost mereu eu însămi și numai eu și pot povesti cum mi s-a format și simțirea poetică, nu doar gândirea, încă din copilărie. Tot ce am scris despre viața mea e adevărul, în cele mai mici detalii,deci e firesc că am crezut binele și nu răul. Nu am poetizat - stau mărturie poeziile mele, absolut nimic rău sau urât sau tragic. Nu am fost masochistă, și, fiind inteligentă, am gândit frumos și binele, mereu. Am scris, ca mai toți, lucruri bune și frumoase, uneori, dar rar, triste, despre lucruri sau idei bune și frumoase, nu despre ceva rău, fiindcă am fost un spirit foarte senin și luminos, care a gândit cu adevărat pozitiv și nu și-a pierdut speranța, fiind complet nevinovată și foarte inteligentă și bună, cu adevărat. Poeziile mele sunt mai degrabă delicate, blânde, frumoase, estetizante, cum am fost și eu. Nu au fost niciodată ceva rău și se adresează mai ales celor care iubesc florile delicate și poezia, dar cu profunzime și inteligență mare, nu ca acele poezii și picturi dulci și idioate, care se adresează celor simpli și buni și acești oameni, care ar fi interesați de poezia mea, sunt puțini. Din păcate sau din fericire, poeziile mele nu sunt pentru popor, care citește uneori - dar și pe acestea rar - poezii cu rimă și/sau simple, despre viața omului universal. În orice caz buna și marea poezie creează întotdeauna forme universale. Din păcate, prima mea cărticică de poezii, pe care m-au păcălit să o public, conținea poezii mai puțin reușite, oarecum prea personale, subiective. Și nu a plăcut nimănui. Am continuat totuși să scriu, din aceeași nevoie și ideal de a dărui ceva frumos lumii, și se pare, cred eu, că am reușit să scriu ceva mai bine și evident puteam progresa și mai mult. Totuși am fost complet respinsă, în timp ce foarte mulți alții au fost acceptați și publicați ca autori, deși scriau prost. În afară de respingere, diverse alte șicane. În total, cam din 2010, deci peste 10 -12 ani și astfel nu am mai scris, din economie de resurse. Nu renta, nici măcar emoțional. Poate că nici nu credeți, dar eu nici măcar nu am bănuit că oamenii îmi resping poeziile deoarece nu am fost acceptată în societate. Dar ei așa au spus. Oricum, poeziile mele, repet, nu au fost decât binele și puteam să fac o selecție și mai riguroasă, dacă aș fi fost acceptată. O parte din ele, mai ales cele cu rimă, se potriveau și celor mulți și mai puțin delicați sau inteligenți, unele fiind pentru copii (și puteam scrie multe și chiar mai bine, dar nimeni nu m-a vrut, fiindcă proștii nu apreciază sufletul bun și curat de obicei, ei acceptă doar valorile ce li se dictează, Elena Far-ago și alții, legați de mine mai mult și puternic mai mult prin nume și prin anumite conținuturi, care sunt parcă rupte din viața mea, nu mai explic acum ce și cum). Dar, în defintiv, poetul, ca și alți gânditori, scrie și pentru educarea și formarea altora, este dator să facă așa ceva. Unii spuneau că oamenii au fost mințiți că sunt o nebună care scrie poezii și de fapt am fost un om inteligent, mai ales gânditoare, care întâmplător, din diverse motive (nu întotdeauna plăcute), scria poezii. Poezii din care se poate observa clar frumusețea și normalitatea trăirilor afective și ideilor și desigur și inteligența. Oricum e clar că numai oamenii inteligenți au o anumită finețe afectivă și capacitate de expresie. E foarte clar că acest gen de oameni nu sunt marcați negativ de traume - ca proștii, care sunt mai sensibili întotdeauna - și ei reușesc să afle în sine multe fântâni neîncepute și astfel oferă începuturi și celorlalți.
A intrat iar una gen Doina lui Florin, cu ideea: ”Tu ești nebună. Noi vrem să te lovim mereu, să mori, fiindcă nu vrem să aparținem de tine, ci de alții.” Nu am fost nebună niciodată și nimeni nu are motiv să creadă că am fost. Ei au spus adesea, ca și azi, ceva ilogic, dacă gândiți corect: ”Cei care au fost publicați și acceptați și lăudați sunt străini. (?!) Tu ești româncă. (??) Străinii te-au persecutat în izolare (și otravă și tortură și lipsa drepturilor etc.) și au îndobitocit poporul român despre tine vreme de peste 50 de ani.” ”Medicul acela care te-a f-t și și-a bătut joc de tine a fost trimis de o altă țară (?) la noi ca să te măcelărească, la numai 17 ani.” (citate aproximative) Îmi amintesc (am și filmuleț) cum, înainte să moară bunicu, (el a murit în 2012 și filmulețul meu e din 2009 sau 2011) exista încă în sat o cireadă cu câteva vaci și un ciurdar murdar și în zdrențe o măna la pășune și o saluta politicos pe o vecină care (rudă cu Geni Bărâ) lua apă de la fântâna din uliță de sub geamul nostru, căci ei nu aveau fântână în curte, probabil că bătrânii ei au suferit din această cauză toată viața. Odinioară, toți oamenii din sat mă salutau frumos și mi se părea normal. De fapt, eu fusesem sfătuită în copilărie să îi salut eu, căci eram copil și ei îmi răpundeau frumos. Nu am mai apucat să mă salute ei pe mine, dar câțiva mai tineri m-au salutat și unii țigani, oameni mai jos pe ”scara socială”. Atunci însă până și acel ciurdar m-a scuipat - scuipa pe jos parcă și înjura cu voce tare (evident în direcția mea) și nici nu s-a uitat la mine. Mie mi s-a părut ciudat, nu aveam cum să înțeleg așa ceva. Mi-era trist și mă simțeam descumpănită, mirată. Tot la fel am simțit și când un solist harpist cunoscut a spus ceva oarecum agresiv la adresa mea și făcea fițe ciudate pe scena mică a Ateneului, unde am mers la invitația unei bune colege de la medicină, Irina, a cărei soră fusese elevă la Liceul de muzică. Eram în perioada când îmi plăcea harpa foarte mult. Ulterior Irina a emigrat cu toată familia în Canada, ca și cealaltă Irina, Vișoiu. (Colega ei de bancă Irina a murit și verișoara mea Irina...) Harpistul m-a șocat pur și simplu,cred că vă imaginați că am fost întreaga viață un om extrem de pur și de o mare bunătate și lumină frumoasă - citiți tot ce am scris. Am mai fost și persecutată și săracă și măcelărită de familie de mică, deci cu atât mai mult nu înțelegeam așa ceva, eram ceva extrem de limpede și frumos și delicat, era chiar vizibil. Probabil că el se lua după bârfe, nu după realitate. Oricum, se spune că și Beethoven îl idolatriza pe Napoleon și i-a dedicat o lucrare muzicală, dar, la scurt timp, fiind el dat deoparte de istorie, compozitorul l-a radiat din preferințele sale. Oricum, repet, eu nu am avut nicio legătură cu politica, crezând când eram mică că astfel voi evita să fiu măturată sau nedreptățită de valuri și vânturi ostile. ”Tu ai fost mereu totul, de când te-ai născut, și ai fost singura, și ei au fost mereu mințiți că aveau de ales și că erau mai multe ca tine sau care să te înlocuiască.” (?)
7.05.26
Părul meu de sub firele de deasupra, mai ales pe partea dreaptă a craniului, este aproape complet alb, recunosc că nici mie nu îmi place așa ceva, pentru mine personal, nu pentru cum mă văd alții, care nici măcar nu pot vedea în capul meu sub stratul subțire de deasupra. Oricum, nu m-aș vopsi, ar costa prea mult și oricum nu e sănătos și ar fi o sursă în plus de otravă. Unii au spus că această albire masivă a mea se datorează faptului că psihiatra mea, fiind proastă (cer scuze, ei au zis așa), m-a măcelărit mulți ani, după ce a mințit și mi-a luat drepturile indirect, pentru ca să fiu complet izolată, numai cu ea și cu mama și ulterior psihologa, deci ceva monstruos, și astfel ea să mintă și să mă distrugă mai ușor. Unii spun că ea este o nebună politică, ca și ceilalți pacienți ai ei. A intrat iar unul pe capul meu cu ideea că ”Europa nu te vrea”, ca și cum faptul că sunt omorâtă e legat de politică. Ceea ce nu e adevărat și nu a fost niciodată. Regret faptul că, datorită otrăvurilor, am început să am amețeli și disconfort cardiac, și azi. Oricum, eu am spus tot adevărul la timp, îmi pare rău că nu ați înțeles și ați luat decizia, cum spun unii, să mă omorâți, în mod greșit. Poate totuși vă veți răzgândi.
8.05.26
Azi trebuia să merg la psihiatru, dar nu am putut dormi decât vreo 2 ore și astfel am avut multe probleme azi. Mi-am cerut scuze și m-am reprogramat miercuri. Torturată cutremurător și azi și cu dureri de ochi etc. Aș vrea să subliniez un lucru important; dacă cineva dorește lămuriri, mă poate întreba în detaliu: Ei au spus adesea că eu, în ultimii 20 de ani mai ales, am fost masacrată de armate sau diverse grupuri organizate, deși am fost om pașnic și nu am greșit nimic și nu am agresat pe nimeni și nu am avut nici cea mai mică sau elementară apărare. Bunicul meu, fiind într-o iarnă aici în Voluntari, spunea, când auzea artificiile, că ”tot mai împușcă ăia?” Cu absolută certitudine, am fost masacrată de mică, din fragedă copilărie, de mamă, și apoi continuu întreaga viață. Am fost un om extrem de bun și inteligent și fără vreo minciună sau greșeală întreaga viață. Nu am gândit negativ și nu am făcut răul niciodată și nu am agresat pe nimeni și nu am avut niciun păcat și nici măcar nu am cuoscut vreo tehnică de apărare psihică împotriva torturilor imense asupra mea. Toți loveau și tăiau ca în brânză. (La fel și vărul meu în nopțile acelea când eram studentă încă - Dumnezeu știe de ce, nu l-am provocat cu nimic și el vorbea încontinuu și rădea la telefon și mă lovea foarte rău și eu nici nu l-am bănuit.) Torturile au fost continue, fără vreo greșeală din partea mea. Dar ei spun și e clar așa, eu sunt pradă unei crime grave cu multă premeditare și organizare, inclusiv instituțională. Am fost totodată un om normal mereu și adaptat la realitate, meritam și eu o șansă. Oricum eram și otrăvită, din anii 2002-2003. Am fost binele desăvârșit, și totuși, din câte înțeleg, deși mereu izolată, proștii au fost păcăliți că eu trebuie să fi omorâtă și că eu sunt cauza răului. Doar de acum 1 an și jumătate, maxim 2, am descoperit singură, prin multă suferință, unele tehnici de diminuare a suferinței și de apărare față de invazia psiică asupra mea. Înainte - nimic și totuși au reușit să îi păcălească pe proști că eu aveam apărare etc. sau că eu eram sursa răului. Acum, în ultimul timp, e posibil ca ei să fi aruncat asupra mea altă categorie de proști pe care i-au manipulat cum au vrut ei ca să creadă că eu sutn sursa răului deși abia dacă pot să opresc puțin tortura asupra mea, dar proștilor li se poate părea anormal și ei cred că e normal să fiu masacrată colectiv, fiindcă au fost mereu mințiți așa, deși eu mereu izolată aproape complet și chinuită clar de mică. Totuși, mereu a fost greșit și nu conta mult faptul că mama m-a măcelărit de mică.
Ei iarăși cu ideea lor: ești omorâtă fiindcă toți oamenii cred că ești altceva decât ești și nimeni nu vrea ca oamenii să înțeleagă adevărul sau poporul nu vrea ca noi să recunoaștem adevărul despre tine sau ca să ajungem în situația de a fi obligați să recuoaștem.!!
Iată ce am pățit azi, după ce zilele trecute era bine, după ce ei m-au atacat rău azi noapte: dureri mari de coloană lombară, dureri de cap și amețeală, greață și reflux gastroesofagian, durere persistentă de colon sau ceva pe stânga, junghi groaznic și continuu întreaga zi de dimineață în piciorul amputat, care m-a extenuat și m-a iritat, dureri adânci în ochi, în ambii ochi și senzație de nisip în ochi, rinoree apoasă (am suflat nasul de vreo 5 ori), disconfort hepatic, disconfort cardiac mare, foarte neplăcut, din nou crăpatul buzelor, care nu se vindecă cu strugurel, cum mi-au mai făcut. Extrem de multe înroșiri ale feței și căldură infernală la cap, dar și la torace, arde pieptul înfiorător, ard chiar și picioarele și am transpirație ușoară. Simt că arde capul în adânc. Ei spun că toți nebunii aceștia au ieșit și s-au băgat în simptomele mele și în corpul meu chinuit și otrăvit și mă măcelăresc, au început mai ales de azi noapte și de aceea au ieșit iar copiii, tineretul, pe stradă să facă mișto de mine, cu tot felul de aberații, chiar și politice parcă (de exemplu ceva cu arabii). Acest lucru se întâmplă de peste 50 de ani și ei tot așa mă măcelăresc, nu s-au săturat, spune unul cu obidă. Vreau să moară, spune iar una din scroafe în capul meu. Vecinii și mama nu vor să mă respecte, spun ei, și mă omoară, așa cum au început de când eram copil. Acum am o vârstă de 55 de ani și e mult mai greu să îi duc în cârcă, spun ei. Oamenii mă omoară fără să știe nimic despre mine, spun ei din nou. E adevărat că adeseori am văzut pe stradă lucruri diverse exact așa cum am gândit eu anterior (diverse obiecte, foarte multe lucruri, unii oameni se îmbracă așa cum visez eu etc. chiar și vorbele celor care păreau să nu știe că eu sunt sursa acelor idei și mă disprețuiau), dar mecanismul meu psihic nu este defect. Am fost întotdeauna, în cele mai mici detalii, binele.
”Cristina, eu nu mai am testicule, nu pot să te ajut.” Spune un porc peste mintea mea. Nu știu cine este acest porc, am fost mereu izolată, nu am comunicat cu nimeni. Habar nu am la ce ajutor se referă, nimeni nu m-a ajutat niciodată, doar m-au lovit și, fiind singură, habar nu am cu ce m-ar putea ajuta testiculele cuiva. Ești schizo pentru totdeauna, nu se mai poate face nimic. Nu ești schizo și nu vei fi niciodată, noi suntem, dar trebuie să mințim. Dacă poporul înțelege adevărul, nu mai poate fi controlat. Nu e adevărat acest lucru; e o idee fixă a lor.
9.05.26
Abia m-am sculat la ora 2 după-amiază. Ieri m-au masacrat înfiorător și apoi au scos iar copiii puberi sau adolescenți în calea mea - așa cum au făcut de zeci de ani, mereu și mereu alte generații. Ieri scroafa spunea că mă calcă în picioare și minte fiindcă vrea neapărat să ”fie” mama mea (că vor să fie mama un fel de ”cap” al lor, ceea ce e imposibil), nu eu, să trăiască mama, care e monstru și ea și eu să mor. Acum m-am sculat cu dureri mari de mușchi și oase și articulații, în tot corpul, ceea ce se întâmplă rar, m-am ridicat greu din pat și mă doare și acum mâna stângă, medial. Imediat ce am deschis ochii, a intrat peste capul meu scroafa, cu ideile ei vechi, ca să se înfigă și să mă lovească și ca să păcălească în continuare proștii că eu sunt nebună. Totodată, simultan, a început să bombăne mama și a venit la mine, de asemenea ca în aproape fiecare dimineață, imediat ce mă scol, ca să mă lovească - mereu aceleași idei, de exemplu că ”nu se mai poate, nu mai pot”- și vrea să spună că nu mă mai poate lovi, nu altceva, uneori spune clar, dar, simultan cu vorbele acestea, lovește, ea sau alta și apoi continuă și nici nu era necesar niciodată să fiu masacrată... Bruta cealaltă, care are altă frecvență sonoră pe capul meu, dar poate că uneori e tot mama, spune și ea aceleași idei peste capul meu și alți porci se concatenează iar de ea, scuipând tot aceleași idei peste mine. Apoi mama, cu voce tare începe să îmi spună iar aceleași idei, spuse de sute de ori, cu aceeași intonație urâtă, insinuând că eu sunt ceva rău sau nebună sau vinovată, sau că eu o chinuiesc, așa cum făcea, mințind la fel mereu, de când eram copil. Azi de exemplu, a întrebat iar cu voce rea cum mă mai simt, eu i-am spus adevărul, și ea imediat m-a luat la rost cu voce agresivă și reproș, cu ideea că ea s-a săturat să mi fie rău mie, și cu ideea că ce fac etc. Ei spun că mama, fiind singurul om din viața mea, a făcut așa de când eram copil încontinuu ca să îi păcălească pe proști, care cred în ea, că eu sunt problema, nu ea, și, deși m-a măcelărit oribil de când eram copil mic, deși am fost mereu perfecțiunea, și era imposibil să o distrug chiar dacă eram geniu, și nu aveam cum să știu cum, și, deși dacă o distrugeam sau o omoram tot pe mine m-ar fi acuzat proștii, deși era absolut imposibil să o conving cu vorbă bună sau să o păcălesc să mă lase în pace, chiar dacă aș fi fost geniu, în ciuda nedreptăților de zeci de ani, proștii chiar și acum cred teatrul mamei și cred că eu am chinuit-o pe ea și eu o omor și eu am fost mereu ceva rău etc. deși mereu a fost, în mod clar, invers. Nu știu, nici mie nu îmi vine a crede așa ceva. Voi face un mare efort, oricât mă vor masacra sau otrăvi, să intru peste câteva zile pe internet ca să termin de scris ce mai aveam definitiv și apoi nu voi mai intra pe internet pe acest blog sau pe facebook niciodată, decât să mai recitesc eventual. Chiar din 2013, când am început să scriu acest blog, ei au continuat să mă măcelărească și să otrăvească înfiorător și a fost foarte greu să scriu, mi-au luat energia și mi-au lovit capul, fiindcă altfel aș fi terminat definitiv demult și ar fi fost mai bine, cum spuneam, și ei ar fi putut inventa mai greu alte minciuni prin care îi conving pe oameni că trebuie și e mai bine să fiu masacrată și că ceea ce sunt și scriu eu nu are valoare. Acum mama iar se duce la vecinul Marinică să stea mult de vorbă și eventual să mă lovească iar oribil. Despre el au spus mereu că e militar sau mafiot sau altceva, mereu plătit ca să mă măcelărească împreună cu mama și au spus mereu că e nebun și nu poate înțelege adevărul și de aceea mă omoară și se pare că el a venit iar acasă și de aceea am fost oribil masacrată ieri din nou, fiindcă el mereu pleacă cu soția în alte părți, uneori îndepărtate, ale țării, și în acest mod aduce alte și alte rezerve parcă, ca să mă lovească oribil. Mama a refuzat întreaga mea viață să vorbească cu mine, dar cu el și cu oricare alții (și cu vecina Mădălina) a vorbit mereu normal și ”politic-os” și în general politică, ca proștii de la televizor. Indiferent de orice, oricum am abordat-o, oricât de bună și blândă și inteligentă am fost, mama a refuzat să vorbească cu mine întreaga mea viață orice (nu politică, asta nu am încercat și nu voi face așa ceva) și m-a tratat mereu cu ură și dispreț clar și mereu cu aceleași propoziții, spuse pe ton urât, mereu la fel sau ca și cum aș fi nebună sau ca și cum ea e victima. Eu niciodată nu am făcut așa ceva și nu am jucat teatru niciodată.
Acum, după ce ea s-a dus la el, s-au băgat extrem de urât cu arsură în tot pieptul și abdomenul și durere în bont și continuă durerea în articulații. Nu eu am influențat lumea în rău, ci doar în bine, inclusiv prin adevărul scris, nu a fost niciodată bine să fiu masacrată. Fiind un om evident normal și foarte inteligent, nu nebună, ca oricare om de acest tip, am avut o oarecare influență în lume datorită celor care m-au înconjurat și care au fost mai aproape de mine. Cei care au avut necazuri își merită soarta, și ele nu sunt din cauza mea, căci au preferat minciuna și m-au masacrat și mereu au spus că vor să mă omoare și să mă distrugă prin orice mijloace nedrepte și ”tehnici”, ca să mușamalizeze totul, și m-au înconjurat forțat de nebuni și proști și oameni vulgari și răi, care au jucat rolul unor ”miniștri” pe lângă mine. Am fost întotdeauna binele și ceva foarte frumos ca idee, asta a fost influența mea, dar nu am reușit să mă eliberez nici măcar de cei de lângă mine. Fără mine ei nu ar fi avut vreo influență, dar, repet, a fost mereu greșit să mă masacrați să mă otrăviți și să mințiți, nu este o soluție și nu rezolvați nimic și nebunii nu sunt nebuni din cauza mea și tot așa vor rămâne, chiar dacă eu mor.
După ce mama a fost la Marinică, ea a început să îmi facă zgomot cu aspiratorul și el cu o mașinărie, poate de tuns iarba, cum au făcut adesea. Ei spun mereu că poporul român e foarte, foarte prost și manipulat în cele mai mici detalii de străini să mă masacreze și de politică, care e întrutotul ceva fals, un lucru inventat ca să mă împartă porcii politici între ei și să mă omoare cum vor ei. An acest fel, odată cu moartea mea, au spus ei uneori, se va naște alta în locul meu, un bebeluș și pentru asta se ”luptă” ei și mint și mă omoară, dar proștii nu pot crede așa ceva. Unii cred că așa este, dar, până când nebunii vor ghici cine este acel bebeluș, totul va fi bine și circul politic și răul vor începe din nou doar când o vor descoperi pe acea fetiță, care în mod sigur va fi fetiță, nu băiat. Și toți vor crede că au devenit liberi și de fapt va ”fi” bebelușul. Când o vor găsi vor încerca să o omoare, cum au făcut și cu mine de mică, cum am povestit, crezând ca nebunii că ea este sau va fi ceva rău. Că despre mine știau cine și ce eram, în viitor nu vor ști, cred unii. De fiecare dată ei au promis că nu vor mai face răul și de fiecare dată au făcut la fel cu alt copil. Unii cred și acum că nu vor mai face așa și că viața mea e compromisă, și că următoarea nu va fi, fiindcă au mințit despre mine și m-au măcelărit încontinuu, deși nu am greșit nimic, nici măcăr cu gândul, și eram capabilă de evoluție frumoasă în continuare, citiți tot ce am scris și veți înțelege că am avut mereu dreptate. Dacă ar fi vrut binele și normalitatea, atunci m-ar fi acceptat cu certitudine, mai ales că am explicat clar totul și nu am greșit nimic și am înțeles singură totul. Nu era prea târziu, poate doar acuma este. Proștii cred și acum că eu am fost ceva politic, ceea ce nu am fost deloc. Unii cred că următoarea nu se va mai naște și că oricum răul și circul nu vor mai fi la fel, fiindcă eu am scris și am explicat și dovedit absolut totul în acest blog - deși acesta ar fi fost motiv să mă accepte, nu să mă omoare și e un lucru cert că se bazează pe nori și fluturi, căci toate acestea scrise de mine vor dispărea când voi muri și nimeni nu va mai ști nimic, dacă ea se va naște, și vor începe iar să mimeze ”Uciderea pruncilor” și tot ce au făcut de-a lungul vieții mele, crezând că omorârea ei de mică e ceva bun și de fapt ar fi o tragedie. Și ei toți vor transfera asupra acelui copil toate ideile lor greșite și o vor măcelări cu aceleași minciuni și necazuri, pentru că altfel nu pot niște porci, care cred că ei sunt importanți, să se ”trezească” și să se ridice la putere (adică asupra ei) și să ia în mâini destinul omenirii. (Pe internet generația mea pare gâtuită în mod ciudat în arborele demografic al României, fie că au pierit cu scopul să fiu eu vânată de mică, fie că au fost distruși cu scopul distrugerii mele și mințirii poporului că au murit din cauza mea și oricum la școală, cu doar câteva excepții, colegii erau din anul 1970, nu din anul meu 1971.) Am fost într-adevăr perfecțiunea, chiar dacă am fost complet izolată, și ei m-au măcelărit și m-au chinuit tot prin intermediul meu, fiindcă altfel nu pot, nu îi duce capul. Tot prin energia mea și prin psihicul meu. De aceea, una din scroafe spune mereu că trebuie să mă lase să îmi revin, după ce ei ei lovesc monstruos de tare, că altfel nu au cum să mă lovească în continuare - căci ei depind de mine în cele mai mici detalii și tot prin mine mă lovesc pe mine însămi, deși am fost mereu doar binele și am spus doar adevărul și nu i-am îndemnat la nimic rău sau imoral. Marinică adună energie și arme de unde poate ca să lovească tot în mine, după tot ce mi-au făcut de o viață întreagă. Și acum, ca mereu, în mod nedrept și foarte crud și greșit. Ele însă, mi se spune, deși sunt proaste și nebune, și impotente fiindcă sunt mai proaste ca mine, cred că ele sunt importante și eu nu și că trebuie să mă omoare, prin orice mijloc sau minciună, ca să facă și să dreagă ele câte ceva.
Cineva spune că nu a fost așa, că în 1971 ei nu au putut pur și simplu să se nască, (după aceea au revenit la normal) fiindcă fusese omorâtă cea dinaintea mea și urma să mă nasc eu - și oricum eu nu eram ceva politic, ci ceva religios sau spiritual și de aceea e religia scrisă așa. Și tot de aceea s-au născut foarte mulți cu câțiva ani înainte, adică decrețeii sau ceaușeii, chipurile apăruți pe lume forțat, prin decretul lui Ceaușescu, și de-a lungul vieții ei m-au masacrat cam la fel ca pe cea dinainte, fiindcă geniile și roboții omenirii au avut mereu pretenția să mă trateze drept animal de sacrificat, deși eram cea mai umană, să mă ”gestioneze” ei cum vor ei, creând idei și minciuni monstruoase și alte și alte boli și feluri de a muri pentru proști.
Ei spun sau insinuează că oamenii sunt așa de nebuni, încât, și acum, după 55 de ani de masacru continuu asupra mea în izolare, ei continuă să fabuleze în mod absolut ilogic aberații așa-zis politice fără substanță și imposibil să existe, idei extrem de complexe și care se contrazic între ele, de exemplu proștii cred că o parte din ceea ce am spus eu e delir sau minciună deși tot ce am spus e adevărat, findcă ei cred că nu știu ce obscure forțe politice le vor lor răul și vor pune în mod sigur mâna pe ceva, pe putere și bani etc. în mod nedrept și ei vor suferi ca în povestea cu drobul de sare, și vor suferi sigur dacă vor crede ceea ce am povestit eu, care nu e decât propaganda unei forțe politice monstruoase (deși e clar totul scris de mine și e adevărul și în rest sunt doar creații poetice și filozofice numai ale mele) deci ei cred ilogic că dacă ei ar crede adevărul scris de mine și m-ar lăsa în pace un pic și nu aș mai fi chiar complet izolată, s-ar întâmpla o nenorocire și brusc ar fi ceva rău în societate, din cauză că ei ar fi ”păcăliți” de mine și deci tot ceea ce contează este credința proștilor și toți cred că pentru bunul mers al lumii proștii trebuie să creadă numai minciuni despre mine și să mă omoare. ??!
Unii spun că nu e așa, ci astfel: Unii monștri au luat ”puterea” (?!) în 1989, măcelărindu-mă și mințind despre mine. De atucni încontinuu mă masacrează și mint și mă otrăvesc și mă nedreptățesc și mă țin complet izolată vor să mor, cu scopul ca proștii să nu înțeleagă că au mințit și ei se tem ca nu cumva, dacă proștii înțeleg că ei au mințit despre mine, să fie știrbită sau ”pierdută” puterea lor. Cu toate acestea, se pare că nu există niciun pericol, fiindcă nimeni nu m-a acceptat și nu m-a lăsat în pace și toți cred că minciuna e un lucru bun și că toți trebuie să mă masacreze și să mă omoare ca să mușamalizeze totul, oricâtă dreptate am și oricât sunt de deșteaptă și bună și normală. Ei spun totuși că nu e așa și că ei se tem să nu piardă încrederea proștilor, care chiar cred că eu aș fi altceva decât sunt și că e justificată masacrarea mea continuă de mică. Unii proști, spun ei, cred de exemplu orbește că eu am fost lăsată în pace când eram copil de către cei care erau la putere atunci și masacrată numai din 89, încontinuu până azi, cu scopul ca unii să ia ”puterea”. Adevărul însă e mult mai monstruos, eu am fost monstruos masacrată din fragedă copilărie încontinuu plus foarte săracă etc. Toți mă masacrează de bună voie sau pentru bani, deși ei au și au avut mereu, inclusiv înainte de 89, foarte mulți bani față de mine, crezând orbește minciuni sau crezând că astfel vor lua ei puterea ca și ceilalți sau crezând că astfel evită ei știrbirea sau pierderea puterii celor care sunt la putere, care nu ar mai putea face nimic în societate dacă oamenii proști ar înțelege adevărul despre mine și m-ar lăsa în pace (și în engleză ei spun mereu ”think about the consequences”, clar cu ideea că trebuie ca nu cumva să iasă la lumină adevărul despre mine și că trebuie să fiu omorâtă, fiindcă altfel ar fi consecințe grave).
Alții iar spun că nici acesta nu e adevărul, că în realitate puterea a aparținut în permanență mamei mele, care e cel mai monstruos om din lume și crede că are dreptul să mă omoare și mă tortureze de mică și să mintă cum vrea ea, pentru simplul fapt că mi-a dat viață și că sunt geniu (sau cam așa ceva, oricum nu nebună) și fiindcă în felul acesta au ea și protejații ei puterea, în prezent ea și psihiatra mea și câțiva vecini ai mamei, iar mama e doar o nebună politică ca toate celelalte, deservită și de celelalte câteva rude ale mele, o nebună care nici măcar nu a creat ea circul și nebunia politică, care erau la fel și când era cea dinaintea mea. Cei care visează că puterea (care nu are de fapt consistență reală și e mai degrabnă iluzia unor nebuni) era sau trebuie să fie a altora, nu a mamei, au un șoc foarte mare când înțeleg că mama este și a fost mereu ”generalul” și ea e în spatele armatelor și partidelor lor și tuturor oamenilor lor politici și mișcărilor lor de masă și ideilor lor (legate doar de măcelărirea mea prin otravă și tortură sau de alte aspecte ale proceselor mele fiziologice în tot corpul, prin otravă și izolare, ei împingând toți în sângele și microvilii mei etc. ca să aibă ei anumite senzații și să țipe ei diverse aberații sau minciuni etc.) și sunt șocați când înțeleg că mama m-a măcelărit mereu nedrept și prin minciună încă de când eram mică. Ei spun că absolut toate puterile politice au fost mereu același lucru și nu se poate altfel, și proștii lovesc și cred mereu că trebuie să fiu schimbată, fiidncă nu le convine lor ceva, și de fapt eu nu pot fi schimbată de când mă nasc și până mor și eu sunt acest lucru din naștere, adică un fel de Dumnezeu, nu regină sau ceva politic, cum li se pare sau li se spune proștilor. Pe mine m-au măcelărit așa monstruos de mică încât proștii nu cred adevărul și asfel mama este ”ministru pleni-potențiar” de când m-am născut și toți continuă să mă masacreze ca să mă omoare cât mai repede și să înceapă totul din nou cu alt bebeluș, pe care oricum trebuie mai întâi să îl crească, fiindcă dacă îl omoară e ceva monstruos, deci oricum vor suferi toți din nou, fiindcă nu au vrut să aibă ceea ce era încă foarte bun și inteligent și matur și m-au lovit hidos, m-au consumat și masacrat fizic, deși, repet, eram perfecțiunea și ceva totodată matur și bun. Nu eram nici fizic bolnavă, au mințit. Acum durere de cap și de brațe, foarte rău.
Ei au spus mai demult că medicii au fost extrem de proști, fiindcă ei nu trebuiau decât să mă vindece, (cum era de altfel și jurămăntul lor) nu să mă măcelărească, cum clar au făcut, nu numai fiindcă eram perfect nevinovată și bună și un geniu foarte bun, dar și fiindcă, dacă mă vindecau, se vindecau în acest fel, odată cu trupul meu, și mulți alți proști. Medicii, spuneau ei, în loc să mă trateze pe mine, au tratat ”bolile” (cred că voiau să spună că pe oamenii care aduceau sau creau boli, dar probabil că și aceia erau oameni, dar oricum pe mine m-au persecutat și măcelărit, fiindcă orice medic prost poate să lovească, să distrugă, dar să vindece numai câțiva). Ba chiar au crezut-o pe mama, care e un monstru rău și prost. Prea multă otravă, mă rog din nou în genunchi lui Dumnezeu, dacă există și vouă, deși poate că acum e prea târziu - unii mint că vroiau să mă salveze și că se tem să nu fie prea târziu, deși știau că sunt otrăvită și tot ce vroiau ei era tot să fiu omorâtă, cum au vrut toată viața mea, în mod greșit și ei să mintă și să mușamalizeze și să ia bani pentru asta și unii chiar credeau să apuce ei cât de puțină așa zisă ”putere”, dar cei mai mulți credeau că eram nebună și că delirez real, cum am explicat.
Au insistat, zilele trecute, cu povestea despre jupuirea de vie, la 55 de ani, vârsta mea, a Hypatiei din Alexandria, de către un grup de creștini nebuni, petnru via de a fi fost o femeie-filozof foarte deșteaptă, profesoară, astronom etc., adică ceva bun și rațional, cum am fost și eu. Și noi avem cultura străveche Cucuteni, ca să ne amintim de moartea prin otrăvire forțată cu cucută a lui Socrate filozoful și de cucul care este simbol al nebuniei.(De aici și expresia ”singur cook”)
10.05.26
Continuă să mă înțepe incontinuu bont, nu foarte tare, ceea ce creează oricum o stare generală proastă.
Ei continuă să mă lovească și să spună acum că de data asta, zilele acestea, m-au măcelărit ungurii (?) și că toți mint și cred răul și că e bine să fie canibali în raport cu mine și să nu mă considere om, eu fiind în izolare totală de o viață și încontinuu masacrată și toți se distrează și aplaudă și pe alții îi respectă, deși eu am fost singura normală și bună. Poporul român comite o monstruoasă greșeală, spun ei, și, ca toți nebunii, nici măcar nu vor să audă adevărul.
Ei spun că întotdeauna ei au f_t și au măcelărit victima până a murit, niciodată nu s-au oprit - adică nebunii au masacrat la fel pe alte femei înaintea mea, în ciuda bunătății, inteligenței și purității lor. În ciuda faptului că, la fel cu mine și cu oricare om inteligent, nu au avut delir sau idei politice deloc. Și nicio greșeală sau anormalitate, niciodată. Nu doar psihiatrii au mințit pe șest, spun ei, ci și mulți oameni care nu știau nimic rău despre mine și în acest fel au avut pretext față de proști să mă țină în izolare continuă întreaga viață, și totodată în otravă monstruoasă. Vă spun din nou adevărul: am fost cu adevărat perfecțiunea și un om foarte inteligent și bun, e greșit să mă omorâți și nici înaintea vieții mele nu aveați cum să știți că așa trebuie. Iar au început cu vechea lor idee că ”nemții vor distruge totul” și în felul acesta iar aduc răul și minciuna și delirul și nebunii adevărați asupra mea. Nu prea înțeleg. Cum și pe cine au mințit, de ce? Sigur e o greșeală.
Unii spuneau că vărul meu, față de care eu m-am purtat așa de frumos și cu dragoste și normal întrutotul a devenit nebun și m-a măcălerit și el întreaga viață. Nu știu, e posibil. Ei spun in nou, cum au spus de cel puțin 10-15 ani și mereu a fost greșit, că eu am fost așa de monstruos măcelărită, fiind complet nevinovată, încât ei trebuie neapărat să mă omoare, făcând încă și mai mult rău ca înainte.
Acum e ora 9 seara și mama iar vorbește cu multă vervă și mult timp politică cu Cosmin și simultan mă măcelărește în inimă, ea are de mult efecte foarte puternice pe inimă și lovește fără milă de mult timp, cu Cosmin sau fără. Din păcate, angina mea pectorală s-a agravat foarte mult, nu am doar arsuri foarte des și mi se încing fața și corpul înfiorător, dar acum am și amețeli și presiune pe cap, simultan cu inima și acum am și efecte de presiune în urechi, probabil tot din cauza inimii. Azi, ca și în numeroase alte zile, mama s-a agitat și a venit la mine de multe ori (vine zilnic de 10 ori și mai mult chiar) ca să vorbească cu mine fără rost, doar ca să mă lovească, de obicei în inimă sau în cap și cel mai des cu arsură și fierbințeală. De fiecare dată (aproape) mama a vorbit urât cu mine, cu agresivitate sau cu reproșuri și pretenții greșite, întreaga mea viață. Aceste idei agresive și urâte din partea ei, de multe feluri, nu au fost niciodată ecoul gândirii și sentimentelor mele, ci invers, ea a fost așa mereu, răul adică, nu eu. Eu, aproape întotdeauna, i-am vorbit frumos, cu respect, cu iubire și gînduri frumoase sincere, așa cum am fost mereu, față de toată lumea, și oricum mereu față de ea. Poate că ceilalți, câțiva doar, oameni din viața mea, au mințit sau au crezut ceva rău, deși nu a fost nicidoată nimic rău din partea mea. Am fost întotdeauna sursa binelui, bucuriei și iubirii și păcii în lume (în măsura în care aceste lucruri, destul de importante de altfel, au existat), cu certitudine, nu este o iluzie. Eu am fost. Știu, e ciudat, oamenii mă urăsc și m-au respins în cele mai mici detalii întreaga viață, dar ăsta e adevărul. Mai citiți o dată totul cu atenție, dați unui om foarte deștept și bun! Să vă explice. E clar că absolut tot ce am scris e adevărul, dar acestea sunt fapte obiective, faptul că mă omoară, deși nu am greșit nimic și am fost izolată, nu sunt fapte create de mine și oricum era necesar să scriu tot adevărul. Nu am exagerat nimic. Între timp de-a lungul vieții, încercați să înțelegeți tot ce am simțit și tot ce am gândit eu, nu cei care mă loveau. De exemplu și acum, și întotdeauna, cu câteva excepții toată viața, când m-a lovit prea tare, nu m-am agitat inutil, că mai rău ar fi fost, și m-ar fi masacrat mai tare, nu îmi folosea la nimic. Și în plus, am făcut tot ce puteam face bun și am vorbit frumos cu ea și cu toți, și am crezut în forța binelui și iubirii și adevărului și dreptății, și am sperat mereu, și chiar și acum mai sper, deși sunt aproape bătrână. Dar mama era deșertul sec și nimic nu rodea și nu dădea rezultate bune, ci tot numai și numai răul din partea ei. Mereu am vorbit cu drag de viață și speranță și mereu i-am luat diverse mici daruri și atenții, în zadar. Eu am fost izolată complet toată viața, iar ea vorbește și acum cu Cosmin și cu alții (azi și cu Otilia la telefon) aberații politice ore în șir zilnic, lucruri agresive și urâte și pentru proști, de parcă ar avea 20 de ani, călcând peste inima mea, sugând vlaga din mine, cum a făcut mereu. Și proștii cred că lucrurile acestea, ideile acestea ale mamei, agresive și urâte, care nu au nicio valoare, contează, dar eu nu - deși eu am fost inteligentă și bună întreaga viață cu adevărat. După ce m-au masacrat oribil după Paști, mi-am revenit puțin câteva zile și apoi în ultimele zile au lovit iar cutremurător. Unii zic că străinii au năvălit în România și au măcelărit toate geniile din România care mă puteau accepta și acum mă omoară și pe mine, ca întotdeauna (?ce întotdeauna!). Unii în engleză spun că ei mă omoară fiindcă poporul meu este un popor de nebuni - dar asta nu are logică, nu are cum să fie un motiv de crimă. Nu au dreptate! Alții spun în engleză că în România nu există genii normale și că ei nu au înțeles nici jumătate din ceea ce am scris eu, în timp ce geniile lor au înțeles aproape totul. Nu am de unde să știu așa ceva, am fost izolată toată viața. Am fost plecată la farmacie la Ana Maria și, ieșind pe drum, a intrat iar o brută care seamănă cu nevasta lui Marinică la voce, care a spus din nou cu ură și năduf, la fel ca în alte dăți, că vrea să mor, apropae că țipă când spune așa, și de ce? numai fiindcă așa vrea ea, așa zice ea mereu. E posibil ca acești monștri să fie și copiii mamei și totodată să fi manipulat ele ura și nebunia mamei față de mine. A intrat altul iar că nimeni nu este interesat de adevărul despre ce simt și gândesc sau fac eu și nimeni nu a fost vreodată interesat, și că eu scriu degeaba (și ce dacă!), fiindcă, în timp ce eu am scris numai adevărul, fiind și măcelărită, (unii zic că am creat o capodoperă și toți vor să mor, eu zic că oricum aș fi putut crea mai mult, dar nu vor ei și oricum totul va dispărea când voi muri, fiindcă ei nu mă ”vor”) între timp oamenilor li s-au spus numai minciuni despre mine și absolut toți proștii cred minciuna, nimeni nu crede adevărul (oare?). Pe ei nu îi interesează decât ceea ce s-a mințit despre mine, spun ei, așa sunt ei educați, de exemplu unii au mințit de când eram copil că eram ceva legat de politică, și eu nu am fost niciodată, deloc, așa ceva. Sunt unii oameni răi care au mințit proștii că ”de unde atâta ură” în mine etc. , interpretând drept ură ceea ce era adevărul, ceva ce proștii nu cred că putea fi, și oricum relatat de mine destul de sec și obiectiv, nu cu ură. La un supermarket mega, unde produsele încep să fie proaste și puține, (una spunea că străinii vor astfel să îi manipuleze iar pe români să mă omoare, că nu le mai dau ”papa” bun), una din casiere, cu aer străin, mi-a vorbit în nu știu ce limbă, de trei ori sau patru, parcă nici nu știa românește.
Din nou otrăvită și cu diaree, multe scaune și balonare. Ei spun că în jurul meu, centrați de mama și lovind în mine, sunt asasinii care l-au omorât pe tatăl meu vitreg, care era un nebun oribil, care m-a măcelărit de mică. În afară de aceștia, mai sunt destui alți porci, inclusiv sunt mulți arabi în apropeirea mea, am și chiriași arabi, sursă importantă de venit, fără care nu prea aș putea trăi - ei îmi dau 350 de euro pe lună, mai înainte erau 300, el lucrează la ambasada Iordaniei. În apropierea casei mele sunt și chinezi într-o casă frumoasă, și nu mai știu ce. Cei care s-au mutat în casa mare unde era azilul Anacris și ies uneori pe balcon când sunt eu în curte par a fi tot arabi, după vorbă. Locul omului cu casă săracă, asasinat, care spunea că el a stat peste 40 de ani singur complet, a fost luat de 6 case duplex, ei zic că e cazarmă pentru militari nebuni. Locul celui care a plecat fiindcă nevasta lui a pierdut banii online la nu știu ce hoție și șantaj, a fost luat tot de arabi, care au păstrat magazinașul lui, deși nu au marfă bună și nimeni nu cumpără ceva de la ei. Azi organismul meu nu a suportat medicamentele pe care oricum le luam în fiecare seară și am avut reflux foarte amar. Afară la poartă a venit iar un grup de tineri cu caterincă și garagață și toate vulgaritățile posibile. La fel îmi făceau în oraș, seară de seară, deși o viață întreagă am fost binele și puritatea și, deși nu credeți, deși ei sunt evident vulgari și proști, au totuși un efect fizic de distrugere asupra mea. Unii spun că și aceștia sunt, de obicei, plătiți să îmi facă răul.
11.05.26
Măcelărită înfiorător în cap, cu mare amețeală și durere frontală. Niciodată nu am pățit așa ceva. Aceste simptome grave au apărut recent și văd că încep să fie mereu. Simultan, au ieșit arabii aceia iar în balcon. Unii au spus că britanicii au fost cei mai porci și, prin urmare, au făcut tot posibilul să mă omoare, ca să nu înțeleagă lumea că ei au fost cei mai porci. A intrat una gen Lucica Șerban cu ideea că întreaga mea viață, din copilărie, au venit în jurul meu mereu și mereu alți oameni necunoscuți, care, mințind că eu sunt nebună și că am greșit ceva, ceea ce nu a fost niciodată adevărul, m-au măcelărit și m-au f_t în permanență, ținându-mă complet izolată și fără ca ei să vorbească vreodată ceva cu mine, numai fiindcă așa le-au indicat cei care m-au masacrat înaintea lor, și, spune ea, așa vor face până când mă vor omorî - și tot cu amețeală l-au omorât și pe bunicul meu, și el un om extrem de bun și inteligent.
Ieri m-au căsăpit înfiorător și abia m-am trezit azi la ora 4 după-masa. Azi a intrat o viespe la mine în cameră și bietul meu motan - zis Unesco de mama și Marinică, zis Floricel sau Esco de către mine, a prins-o și a mâncat-o, m-am speriat, dar nu a pățit săracul nimic. Din păcate, ieri m-au masacrat în așa fel cerebral, încât astăzi au ieșit și viespea și mai mulți greieri noaptea. Ei au ieșit întotdeauna atunci când eu am fost măcelărită cerebral într-un anumit mod, destul de extenuant și neplăcut - și greierii mănâncă cumva energia mea psihică. Ceea ce au făcut ei însă acum, e anormal, e abia prima jumătate a lunii mai, s-au grăbit - dar lor nu le pasă! Au făcut multe astfel de sacrilegii asupra mea și e greșit, total nedrept și greșit, cu forța și prin izolare și multă minciună și otravă în mod sigur. Ei au distrus bunul mers al anotimpurilor și temperaturile normale. Da, există o conexiune între mine și modul în care sunt măcelărită eu și apariția acestor insecte care devorează capul meu. Oamenii care mă lovesc fac intenționat acest lucru; nu e boală psihică și ei fac asta prin minciună și nedreptate. Deși eu puteam face față vieții. Greierii au apărut târziu în viața mea, abia când au început să îmi roadă creierul, poate de aceea se numesc așa. Cu certitudine, în viața mea cel puțin, nu au existat deloc greieri când eram copil, nici în Voluntari, nici în sat, și eu nu știam de ce.
12.05.26
Am observat că și această a treia pereche de pantaloni, cei grena, s-au scurtat sau mi-au fost înlocuiți, luasem 3 perechi și erau bune, cea maro s-a scurtat și a luat-o mama, cea alb-bej iar e scurtă și acum și a treia, iar am rămas fără haine... Nu sunt foarte înaltă și sigur nu s-au vândut așa scurți din magazin. Atâția ani nu am avut. E greșit ceea ce fac ei, nu știu sigur, dar s-ar putea să fie și aceștia scurtați, sunt din plastic și au fost spălați de mai multe ori și nu au intrat la apă și nu au cum. Ei mi i-au scurtat aproape pe toți de-a lungul vieții, aproape mereu croitorii, în ciuda insistențelor mele, ștind că nu suport așa ceva. Ei spun că astfel idioții sunt păcăliți că eu am greșit ceva sau am mințit. După tot ce au făcut... A intrat unul cu ideea că ”Eu nu am știut adevărul. Toată viața am crezut altceva.” Nu știu cine este acest individ, deci e mai bine că am scris totul măcar acum nu mai aveți scuza că nu ați știut. Indiferent de orice, ei au spus că oamenii buni sunt considerați inferiori și căcat și au fost toți îngenuncheați de cei răi și proști și brute, care i-au jucat pe degete cum au vrut ei, păcălindu-i despre mine că am greșit sau că sunt nebună și că trebuie să fiu distrusă și izolată, fiindcă ei nu au cap și cred aberații din cărți deși nimeni nu a vorbit cu mine toată viața și sunt idioți și nu pot crede atâta rău asupra unui om absolut nevinovat și bun. Absolut normal și destept. Am fost un om chiar foarte inteligent și perfect normal și se putea dovedi ușor. Ei au spus de multe ori că cei buni nu sunt acceptați decât dacă sunt destul de proști încât să înghită gogoși de la ei și să creadă răul și tot felul de aberații despre mine sau alți oameni nevinovați și buni. Numai pentru asta sunt buni oamenii buni în viziunea proștilor, să fie jucați pe degete și un fel de vitrină a ceea ce trebuie să fie lumea (dar ei nu știu nimic din ce este), dar niciodată cei buni care sunt și lucizi nu sunt acceptați, spun ei. Repet, e greșit. Și în cazul meu a fost greșit. A intrat iar o brută cu ideea clară: ”Da ce crede ea?! Că acum, după ce au f_t-o toți (și tot ce i-au făcut toată viața) o să recunoaștem noi adevărul?!” Nu am avut niciodată pretenția să recunoască ei adevărul despre mine și nu știu ce e aia că m-au f_t toți, și nu știu în ce constă f-tul și cum se face. Ei vorbesc așa foarte des, foarte multe idei, ca să ațâțe alte brute și proști, să mă urască, să lovească, să creadă răul. Și vorbesc despre mine ca și cum aș fi idioată și incultă, fiindcă ele sunt așa. Deci vrea să spună că la un moment dat nu mă f-tuseră toți și totuși nici atunci nu m-au acceptat și nu au recunoscut adevărul, deși așa era normal. Măcar faptul că nu am fost deloc nebună și nu am greșit nimic și atunci mi s-ar fi dat dreptul la muncă și la studii la timp. Deci ei cred că eu așteptam să recunoască ei adevărul deoarece am fost așa oribil masacrată și ținută izolată și drept nebună peste 50 de ani de fapt. Ba și otrăvită și torturată. Deși nu am greșit nimic și nu am mințit niciodată. Ăia buni nu pot crede adevărul deloc, spun ei, și tot ce ai spus tu e adevărul, ei nu îi cred decât pe stăpânii lor răi. Am fost un om mult prea inteligent și superior cu adevărat, normal că nu așteptam și nu am cerut să recunoască nu știu cine adevărul, că văd că toți spun că pe ei îi deranjează doar faptul că exist, fiindcă nu am greșit nimic și m-au masacrat în chinuri și mari nedreptăți și toți vor să mor, ca să trăiască ei fără acuzații din partea celor buni, care totuși există sau ca să îi poată domina pe veci prin minciună. Repet, am fost un om superior cu adevărat, tot timpul, nu am așteptat să recunoască nu știu cine ceva, un cineva care oricum nu are niciun simț moral. Un cineva care mă vede proastă și infatuată și așteptând ca ei să recunoască, ca proastele, când de fapt ei nu au cum să aibă simț moral, niciodată, chiar ei au spus că pentru ei nu există decât banii (din străinătate) și puterea cu forța asupra lor, și corupția și minciuna, și în felul acesta ei duc țara de râpă (într-un anumit sens), ceea ce se pare că e adevărat. Totuși e greșit, era mai bine să fie adevărul. Ei au spus iar că sunt iresponsabilă, că oamenii responsabili știu că nu trebuie să spună niciodată adevărul. Nu au dreptate, în acest caz al meu trebuia să spun adevărul tot (am explicat de ce) și asta am făcut când s-a putut, nu am greșit nimic. Oricine ar fi făcut la fel. Cei care fac răul sunt iresponsabili, nu eu. Pe de altă parte, mulți ani înainte să scriu blogul meu nu am scris și nimeni nu a vorbit cu mine, și ei tot așa mă maltratau și mințeau etc. Și la fel, și după ce am început blogul, perioade îndelungate am tăcut și ei tot așa m-au lovit și m-au scuipat, indiferent de orice.
Azi au inventat sau au dezvăluit altceva: că, după tentativa mea de sinucidere, când m-au internat la Colentina, m-au măcelărit monstruos (medicul Lulu/Lucian Zaharia a făcut ceea ce i s-a ordonat, fiindcă medicii sunt un fel de armată, spun ei) și chiar au încercat să mă omoare, dar nu au reușit să mă omoare (durerile mari în piept erau de la inimă poate) și acest eșec le-a creat un delir monstruos, spun ei, delir care s-a dezvoltat și prin care au continuat să încerce să mă omoare până în ziua de azi. Ei spun că, fără să știu, eu m-am născut nemuritoare, dar diverși porci m-au măcelărit și s-au înfruptat din nemurirea mea întreaga mea viață. Pentru ei, eu am fost un fel de Dumnezeu, de care au depins și celelalte forme de viață, și oamenii. Numai că oamenii au mințit, deși am fost perfecțiunea și m-au izolat complet viața toată ca și cum aș fi fost animal în cușcă sau robot și au făcut tot răul cu putință, în ciuda perfecțiunii mele și bunătății și inteligenței și faptului că nu am mințit deloc și că am fost masacrată de mică încontinuu și am fost om foarte sărac și fără drepturi. Și nici măcar nu am avut cea mai mică idee politică, deci am fost și mai mult binele desăvârșit și, deși complet izolată zeci de ani, deși om perfect normal, nici nu m-am uitat la știri în mod compensator (deloc chiar în afară de o singură perioadă), căci știam că asta ar fi dus la un fel de propagandă, de propagare și multiplicare a răului sau oricum exista acest pericol și eu nu am vrut să lovesc oamenii deloc, deși erau proști și răi. Fiind eu un fel de zeiță sau dumnezeu, ei au crezut sau au mințit că eu aș fi ceva rău pentru oamenii simpli, mai ales fiind foarte inteligentă și au crezut că trebuie să fiu izolată și omorâtă, că chipurile eram ceva anormal biologic și dăunător celorlalți. Au mințit. Fiind proști, au fost ușor manipulați să creadă că eu eram sursa răului pentru ei fiindcă eram ceva supranatural și au interpretat totul greșit și au făcut din țânțar armăsar și au scos în evidență cele câteva insignifiante detalii care lor li se păreau negative, deși acestea nu contau deloc pe lângă milioane de altele bune, dar nimeni nu era interesat de întreg și de ce era important, ci de detalii care erau mai ușor la îndemâna minților lor proaste. În realitate eu am fost și un om extrem de bun și frumos ca suflet și caracter și foarte inteligent și pur, fără păcate sau pofte. Dar mulți porci, pe care eu nici nu îi cunosc, au mințit ca și cum eu îi afectam negativ și ca și cum eram altceva. În realitate, am fost ceva pozitiv și necesar și bun pentru societate, nu ceva rău. De aceea, unul din porcii familiei, fratele mamei, spun ei, pe lângă alte mizerii asupra mea pe care le-am menționat deja, mă numea încă din copilărie ”caca-maca”, o vorbă pe care și mama o folosește în ultimii ani în prezența mea, și ei spun ceva ce eu nu am bănuit, anume că proștii și porcii au fost centrați de acel individ, care insista pe ideea că eu făceam caca și ei zic că pentru proști era impresionant faptul că făceam caca și nu pricepeau altceva și că toți erau legați cumva de digestia mea și astfel au creat delir de când eram copil și toți credeau că eram altceva decât eram, ceva fizic și un fel de căpcăun, și ei, fiind inferiori mie, vroiau să scape de burta mea prin omorârea mea și eu de fapt eram spirit pur și om inteligent și habar nu aveam de ceea ce credeau alții, nu bănuiam nimic. În realitate nu trebuiau să mă omoare. Îmi amintesc că și nașul meu, care era tot porc, isista pe faptul că stau pe tron când ”ieșeam” la toaletă, și de aceea eu nu am avut, nici în Voluntari, nici în sat în Colun, canalizare (ceilalți copii aveau) și puțea rău la WC și erau multe pericole, cum am povestit. Noaptea cu toții făceam la oliță. Vărul mamei, Șerban Gh., fratele lui Ovidiu, m-a pus să stau pe oliță alături de fiul lui, între ghivece cu mușcate, ca să ne facă poză. Tot nașul meu îmi fabrica din săpun supozitoare și avea obiceiul să mă întrebe cu batjocură dacă am „născut” atunci când mergeam la toaletă. Ei spun că porcii care m-au crescut au fost așa scârboși și totodată nebuni politici, încât proștii cred că trebuie să fiu eu omorâtă, deși am avut sufletul bun și luminos - și vărul meu Cosmin a fost format tot de ei sau alți similari și de aceea m-a măcelărit și el.
Vă rog în genunchi un ultim lucru - mai lăsați-mi doar 2 săptămâni, mai am doar ceva mai important de scris, maxim 1 săptămână, și apoi nu voi mai intra pe internet; voi încerca pentru ultima oară să vă conving să nu mă omorâți și vă voi arăta clar adevărul despre niște lucruri importante pe care nu le-am explicat clar sau chiar nu le-am menționat încă. Acum mi-e foarte rău și arsură - voi ieși de pe internet, trebuie să nu mai scriu vreo 10 -15 zile, indiferent ce se întâmplă sau cum mă torturează sau ce spun unii, ca să recapăt eventual energie, să fiu în stare să scriu ce am promis și apoi nu voi mai intra deloc pe facebook indiferent de orice și nu voi mai scrie pe blog nimic. Pe Facebook nu am ce căuta, nu am și nu am avut pe nimeni și pierd multă energie și mi-e rău dacă stau aici. Vreau doar să revin și să completez ultima parte.
Am zis că nu mai intru să scriu, dar unul dintre ei a zis ceva interesant, veți vedea ce, așa că voi nota, doar azi. Apoi ies. Azi și zilele din urmă am fost monstruos măcelărită în bont, dureri foarte mari și chinuită și noaptea și nu m-au lăsat să dorm. Deși am fost complet izolată toată viața, 55 de ani, în afară de câțiva oameni în copilărie și numai 2-3 persoane în liceu, printre care și familia Florea Sabin, de care am scris, am fost perfecțiunea, vă rog să înțelegeți asta, să citiți tot ce am scris. Nu am avut nicio șansă să fiu cu alți oameni, să găsesc alți oameni. Ei spun că mama conduce întreaga omenire întru (probabil că își bat joc de filozofi, de fapt de mine) măcelărirea și omorârea mea, care de fapt începuse din copilărie, fiindcă altfel nu îi va mai respecta nimeni. ??! Una din ele spune că ei nu au nicio vină față de mine, fiindcă ei au murit și, odată ce mor, ei sunt obligați să asculte de indicații și ordine care li se dau, ei nu au voie să facă nimic de capul lor sau să aibă opinii personale și toți au murit crezând ceva rău despre mine și nimeni nu vrea să fie adevărul bun și frumos despre mine, ci minciuna hâdă. Că ei întotdeauna au făcut așa. Când, ce?? Ea spune - dar se pare că am observat și eu mai demult idei de genul acesta și fapte care par să ducă la această concluzie ipotetică cel puțin - spune că, din cauză că ei au murit, au fost obligați să ajungă acolo unde au fost alocați și să fie grupați în diverse familii, cum a fost și a mea, fără rudenie adevărată, naturală, adică frați și surori care nu erau frați, copii care nu erau copiii părinților respectivi etc. Eu am fost un geniu căruia i-au fost unii alocați și nimeni nu m-a vrut de mică. La fel se organizează întregi sate și orașe (vezi de exemplu și cartea Le grand Meaulnes, nu doar legat de numele meu, ci și de satul bunicilor mei, și la fel și alte scrieri fantastice, cum ar fi ”L enfant de la haute mer”, care se citește și altfel) orașe cu cartierele lor istorice - Armenesc, Evreiesc și cu denumiri semnificative, gen Militari, Drumul Taberei etc., străzile lor cu denumiri semnificative ca în jurul meu în Voluntari și la fel gen șoseaua Virtuții, bulevardul Geniului etc. La fel, pe diverse ”artere de circulație”, există multe invenții diabolice numite blocuri de locuințe, care uneori sunt conduse de șefi de plutoane sau detașamente, uneori de execuție, alteori de comando și luptă pentru războaie de proști și aceste blocuri, cu pereți subțiri adesea și multe instrumente de tortură și otrăvire, permit celor proști să omoare și să tortureze genii cum am fost eu. Nici mie nu îmi plac, mai ales dacă privim din punct de vedere al input-ului, tone de hrană și de apă și ca output - ditamai instalația cu dejecții felurite, ca dintr-o moară înaltă a unor monștri, care macină creiere de om. (Nu știu sigur dacă au murit, dar îmi amintesc ciudățenia legată de copiii monștrilor care locuiau deasupra mea în blocul trei, și păreau că mă otrăvesc printre altele, dar nu am delir, poate mi s-a părut.) Ei spun că eu nu am avut niciun păcat, dar proștilor li s-au spus lucruri monstruoase despre mine, ca să fiu măcelărită zeci de ani în izolare, de exemplu idei pentru proști, de genul că eu am avut ”păcate grele” - și de fapt am avut numai 2 sau 3 mici, subliniez mici, greșeli în context, deși eram monstruos căsăpită zilnic, ca și acum, totul a fost cum am povestit mereu. Nimic altceva. Aceste 2 greșeli, de exemplu tentativa de sinucidere, a fost o chestiune de moment, datorită unor mari torturi pe moment asupra mea și datorită unor comportamente și vorbe bizare și rele ale oamenilor asupra mea, pe care nu aveam cum să le pricep, fiindcă nici până atunci nu greșisem nimic și nu cunoșteam și nu bănuiam fanteziile oamenilor despre mine. Totodată, eram tânără, nu aveam decât 27 de ani și era imposibil pentru oricine (mai ales în izolare,cum am fost eu) să înțeleagă adevărul până la acea vârstă.
Încă un lucru pe care ei l-au repetat este că mie nu mi s-a spus nimic niciodată, și de când eram mică am făcut față vieții singură, ca ucenic singur și umil, fără vreun maestru declarat, în timp ce colegilor mei li s-au spus diverse lucruri de la început și proștii credeau că eu sunt ca ei, sau că mi se spuneau în gând anumite lucruri despre viață sau despre școală, de exemplu credeau că aș fi un fel de papagal la școală, fiindcă fără motiv credeau că aș fi proastă și de fapt memoram și gândeam singură. Nu am perceput voci și gânduri ale altora deloc până la moartea tatei. Nu știu ce să zic, poate că au fost și unii cărora li s-a spus câte ceva, mai ales dacă au fost iubiți și respectați de părinții lor, de familiile lor, care i-au pregătit pentru viață, dar eu nu știu cine sunt aceia și cine și ce le-a putut spune. Ei spuneau des că unor proști li s-a spus că eu aș fi moartă, și de fapt eu am fost mereu vie.
13.05.26
I-am spus mamei de mai multe ori, am rugat-o, am implorat-o etc. să nu mai spele cârpe murdare odată cu hainele mele în mașina de spălat și iar a făcut la fel - acum toate hainele mele bune miros oribil, am luat ceva pentru parfum în dulap, dar mirosul lor greu rămâne dacă le port. Ei spun din nou că pentru ei nu contează aceste lucruri, nici cele monstruoase, ba chiar proștii cumsecade nici nu le cred, fiindcă numai nebunii suferă, fiind și izolați complet și proștii cred că ei sunt vinovați sau nebuni și oricine are voie să le facă orice rău, fiind considerați nebuni și consumați. Alții spun că întotdeauna există un singur nebun măcelărit monstruos și acela este mereu în România, restul sunt altceva. Vă spun iar: Acest lucru hidos și nedrept și monstruos nu este necesar nicăieri în lume.
