oare nimeni nu e singur?

oare nimeni nu e singur?
eram o femeie care știa dintotdeauna că adevărul nu poate fi distrus, dar nu știa aproape nimic despre bani sau sex sau răutatea lumii, este aici viața unei femei singure (și săracă și orfană de mică), din păcate inteligentă și cu educație superioară, un destin tipic după toate regulile artei și tot ce găsiți e adevărul, fără exagerare și fără omisiuni - "Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate şi socoate...Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr Aşa el sprijină lumea şi vecia într-un număr."(Mihai Eminescu - Scrisoarea I)

luni, 21 august 2017

21

Numărul 21 și multiplii sau divizorii săi în viața mea:
1. Aveam 21 de ani în 1992 cînd am fost închisă la spitalul de psihiatrie
2. Spitalul se numea și 9, iar ora 9 seara este de fapt ora 21. Tot la ora 21 serile îmi cerea să îi dau telefon meditatorul care m-a sedus fără nicio vină din partea mea în 1988
3. Am învățat la Școala generală nr 42 din Voluntari timp de 7 ani adică o treime din 21
4. Tata era născut în 1942
5. Tatăl tatei avea 42 de ani cînd s-a născut tata
6. Pe calea Moșilor din București unde m-am mutat circulă tramvaiul 21
7. În 1989 am avut o tulburare hormonală și sexuală, astfel încît aveam ciclul menstrual la fix 21 de zile
8. 42 este răspunsul la întrebarea din Ghidul autostopistului intergalactic
9. Pe 21 decembrie au început evenimentele din decembrie 1989 în București și în alte orașe, revoluție la care din păcate am fost ca spectatoare și martoră, fără nicio vină
10. Numerele de telefon din rețeaua de telefonie fixă Romtelecom se apelează toate cu prefixul 021
11. Se spune de mult timp că sufletul cîntărește 21 de grame
12. Trăim în secolul 21
13. Solstițiile de vară și de iarnă se învîrt în jurul datei de 21 iunie, 21 decembrie
14. M-am mutat în București cu părinții în 1984 etc.

miercuri, 9 august 2017

Mîini criminale

Listă
I. Obiecte furate din casa mea
* punga cu scrisori primite de mine și diverse obiecte cu rol de amintiri, unele de la sfîrșitul liceului (de pildă caietul de absolvent, cu numele colegilor și scrisul și semnătura lor)
* Stetoscopul meu din facultatea de medicină (l-au luat pe cel mai scump, cu piese de schimb și au rămas cele de ”jucărie” și piesele detașabile de la cel mai scump)
* Cartea de rugăciuni din copilărie, cu pagini de rugăciuni scrise de mine înăuntrul ei
* toate bijuteriile mele de argint cu cutia lor (albă de carton) cu tot
* multe poze - toate cele de la tanti Piri și de asemenea unele din pozele mele - cele vechi cu familia lăsate mie de tata dar și cîteva din cele cu mine
* cerceii mei de aur - 2 perechi - în formă de inel și cei mici vechi de la mamaia de la botezul meu
* actul meu de pensie (calculare) de la casa de pensii de anul acesta 2017
* șalul alb și vechi de la mamaia
* dopul negru din sticlă multifațetată de la un clondir vechi, roz, de la mamaia (ținea lichioruri în el)
* casetele cu mine și familia mea cînd eram copil, înregistrate la diverse ocazii festive, și cîteva casete cu muzică. Mi-au lăsat deocamdată caseta cu înregistrări numai cu mine, recitînd sau cîntînd la diverse ocazii.
*pînzele mele cu etamine pictate de cusut cu mîna, cu ațe colorate cu tot
*obiecte vestimentare, care au ajuns în posesia mamei de-a lungul anilor fără să îmi ceară
*etc.

II.Lucruri aduse în casă de străini
* poza veche a lui tanti Piri cu colega ei ca balerine
* pictura portret a capului meu așa cum mă vedea mamaia
* mărțișoare și mici vechituri de cînd eram tare mică sau din timpul școlii generale
*praf, slin, scîrnă pe uși, tocuri de uși, mașină de spălat, etc, mai ales la începutul șederii mele în locuința mea actuală
* o revistă despre California și universități de acolo (un bărbat care semăna cu unul din revistă a apărut zilele trecute pe strada mea)
* acte ciudate cu lucruri cu care eu nu aveam legătură și cu codul meu numeric modificat
* actele bătrînului meu bunic (tataia) de naștere, de căsătorie, de deces
*etc.
__________
_________ Concluzie: este evident de ce a nu fura este una din cele 10 porunci, alături de a nu ucide.

sâmbătă, 5 august 2017

5 august 2017

azi iar a venit mama la mine. Eu am început de cîteva zile să merg prin casă cu o proteză de gambă, inclusiv afară pe distanțe mici. Mama nu a dat semne că s-ar bucura. De cum a venit, ca de obicei, a început să facă zgomote care mă deranjează. Bineînțeles că nu am devenit nervoasă sau rea, la fel cum am rămas bună și calmă mereu, in ciuda chinurilor la care m-au supus din 1984 zi de zi. Apoi am rugat-o frumos să mă lase de-acum înainte să dezgheț eu frigiderul, să pun eu mașina de spălat și să pun eu apă la flori cînd e necesar - azi ea a făcut toate aceste lucruri și una din plantele mele din casă este aproape gata să moară dacă i se pune apă prea multă - și tocmai mă gîndeam că nu trebuie să îi pun și în acel moment ea a pus apă. În ce privește mașina de spălat și frigiderul, este adevărat că zgomotul .lor simultan plus zgomotul apeoi la chiuvetă îmi făceau mult rău și ea tocmai mă trezise din somn venind în vizită la mine. Adică și-a băgat ghearele în domeniul meu de acitivitate. Poate dvs nu înțelegeți acest lucru, dar, dacă o altă femeie intră în teritoriul unei femei, dacă acea intrusă face treburile zilnice ale femeii, atunci în mod cert, nu este delir, sănătatea femeii agresate are de suferit. Avînd în vedere că începusem să merg, am rugat-o doar să se oprească. Apoi ea ami-a pus o întrebare legată de ce va trebui ea să spună protezistului, ce am absolută nevoie pentru mersul cu proteza și eu i-am răspuns cu calm ca de obicei. Bineînțeles, așa cum a făcut de zeci de mii de ori din 84, a jucat teatru că eu îi fac nervi ei zi de zi, că eu o chinuiesc și a inventat ca de obicei o vină inexistentă a mea față de ea, etc. etc. și apoi a început să se smiorăcie, să plîngă prefăcut, să-și stoarcă lacrimi, cum face uneori din 84. Unii au intrat atunci pe mintea mea cu ideea absurdă că oamenii cred că eu sînt mama mea. Cînd eram copil mă păcălea mereu plîngănd, deși nașul meu mă avertizase că mama mea plînge prefăcut - eu mergeam mereu la ea să îi spun să se liniștească și o imploram să nu mai plîngă și atunci ea se oprea brusc din plîns, și rîdea sau zîmbea și apoi mă pupa grețos - inclusiv după ce mă bătea - și pupătura ei îmi trezea repulsie fizică. Asta e. Aseară am descoperit că se deschisese gura de aerisire de la debara și pe acolo intra de mult vîjîit și păianjeni și otrăvuri cu miros poate. Acolo m-au obligat să am două guri de așa zisă aerisire și pe cea d esus nu o pot atinge deocamdată. Cum am mai povestit și la baie m-au obligat, deși am spus clar că nu vreau, era zidită și vecina de jos care venea atunci la mine, nu avea nici ea.

vineri, 4 august 2017

4 august 2017

Am fost otrăvită mulți ani. Pînă și apa cumpărată de la supermarket lasă, în timp, o urmă verde- albastră pe recipient. În ultimul an au utilizat otrăvuri de gaze din nou (vecinii de deasupra) și trimit miros oribil și neplăcut în dreptul chiuvetei de la bucătărie. (Precis nu este miros de chiuvetă înfundată sau stricată). Și continuă să fîsîie zi și noapte la baie, cum au făcut de 11 ani. În rest, motoare și televizoare.