Ultima parte – CONCLUZII - enumerare

Concluzii, partea 1

Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în limba engleză cu ideea că el recomandă incinerarea mea. A mai fost această idee. Și totuși, viața mea a fost perfectă... Înainte de a începe să scriu, aș vrea să meditați și dvs. puțin asupra situației mele de mărturisitor al adevărului despre sine. Fără să fi fost narcisică sau egocentrică. În primul rând, e o situație anormală, tragică. Este evident că toți cei inteligenți au înțeles că tot ce am spus eu e adevărul și poate că au înțeles și că e adevărul exhaustiv, dar în același timp mint și joacă teatru că nu ar fi adevărat, sau că ar fi ceva patologic în viața mea sau legat de spunerea adevărului. Este vorba de un om evident omorât și ei nu vor decât să se perpetueze această situație, deci să fiu omorâtă cu totul, fiindcă încă mai respir. În timp ce ei adoptă toți această atitudine, cei proști sau inocenți sunt subordonați de către cei ”inteligenți” prin minciuni despre mine, și ei poate chiar cred cu adevărat că eu mint sau delirez și mai cred și că toți ceilalți așa cred și ei, deși ei au fost doar mințiți de către ceilalți. În mod de-a dreptul ridicol și hidos, unii jucau teatru pe facebook că normalitatea ar însemna, culmea, scrierea de poezii!, ceea ce eu am făcut uneori, dar spunerea adevărului despre sine nu. În cazul meu și al altora eu pledez pentru ideea că scrierea poemelor poate fi uneori un lucru normal, alteori anormal, așa cum unii cred legat de mine, pentru motivul că am primit un diagnostic psihiatric. Tragismul întregului circ e că omorârea unui om total nevinovat și normal este un lucru rău și că victima chiar suferă fizic și sufletește normal, așa cum ar suferi orice om normal omorât și supus multor torturi și toți ceilalți mint – fără a avea de fapt relație cu victima, adică cu mine. Aceste idei vor căpăta contur definitiv la finalul acestui ultim capitol.

În prima și cea mai mare partea acestui capitol voi relua pe scurt rezumatul succint sau 1-2-3 concluzii mai importante, scrise sau nu, despre fiecare dintre temele mai importante abordate în memoriile mele și anume: rejecția socială, familia, nevinovăția, incredulitatea lumii, otrava, psihiatria și psihologia, handicapul, eu și virtuțile mele, sărăcia, izolarea, sexul, Zăgrean Leon, satul, politica, fericirea, autoactualizarea, sinuciderea, tortura, abuzurile medicale, dreptul la muncă și la studii. Voi scrie esențialul, pe rând, într-o ordine oarecare, despre aceste 20 de teme descrise în blogul meu, astfel încât nu va mai rămâne vreo ambiguitate legat de înțelesul real al acestor probleme în cursul vieții mele. Dacă aveți vreo nelămurire, cum am spus de atâtea ori, mă puteți întreba.

Azi iar au intrat peste gândul meu cu ideea că d-l profesor Zăgrean Leon ar fi mințit despre mine și de aceea toți vor să mor. Idee recurentă, nu eu am inventat-o. Nu cunosc nimic despre așa ceva, nu știu pe cine și ce ar fi mințit acea persoană despre mine. Este complet absurd ca un om să fie omorât din cauza minciunilor altora, oricine ar fi aceia, psihiatri sau nu.

După terminarea acestor concluzii succinte și revelatoare, voi scrie două-trei concluzii generale și voi încheia pe un ton cât mai neutru și pozitiv totuși, în lumina binelui și umanismului ca atitudine regeneratoare.

Printre concluziile de gen judecată asupra situației pe care le voi nota voi strecura și câteva idei legate de ideile celor care au intrat cu gânduri peste gândurile mele, fiindcă unele par să fie adevărate - dar, deși sunt un om singur de atâta vreme, totuși pot spune cu certitudine că numai vreo 3-4 lucruri din ceea ce spun ei pot fi certe pentru mine. Poate că sunt mai multe, dar eu nu am dovezi, nu am de unde să știu. Una dintre ideile de acest gen, pe care eu nu le pot crede sau certifica este ceea ce spun ei adesea - că oamenii care abia au avut contact sumar cu mine - adică au fost doar tangenți la drumul vieții mele - ar fi inventat lucruri rele despre mine, lucruri care nici măcar nu s-au petrecut! Nu cred. Ei spun că și în alt mod - simplu, că au inventat ceva ce nu s-a petrecut defel, dar nu am de unde ști. Ideea e că din această cauză oamenii au o imagine greșită despre mine și îmi vor moartea. Nu mi-au relatat niciuna dintre eventualele minciuni despre mine.