19-21 aprilie 2019

Ieri mi-au spus, din nou, în gînd, că, deși eu nu știu nimic despre și nu am avut nicio legătură cu sexualitatea sau cu politica, totuși oamenii m-au asociat cu aceste 2 pacoste.
Deci totul e cum am spus eu din 84 - trebuie să fie adevărul și dreptatea, deci și libertatea pentru mine, fiindcă am fost într-adevăr un om perfect, păsihologii și psihiatrii mint, puteam dovedi ușor.normla că dacă ar fi știut cum am fost mereu ca suflet și intelect, m-ar fi acceptat să am dreptul la muncă și la studii și oamenii nu m-ar fi otrăvit și nu m-ar fi izolat. Ei spun peste mintea mea că nu se poate face nimic, că absolut toți vor ca eu să mă sinucid.
Da, am fost un om perfect, nu e grandomanie, e adevărul și da, există oameni perfecți, eu am fost unul dintre ei. Păcat că toți vor să mor, ceea ce foarte clar. Fusese ceva foarte bun și frumos și mereu am fost fericită să fiu împreună cu alți oameni. Oamenii nu sînt doar bestii, cum spun unii proști.

”Tu ai fost omul cel mai bun și mai echilibrat cu putință și ai fost vînată și torturată o viață întreagă, ce dracu vrei să înțeleagă oamenii din chestia asta?”

”Trebuiau să o omoare.” Și ieri și zille trecute au tot intrat ăia care spun, de mulți ani, că trebuie să mă omoare. Ei ziceau că ”Ăia care nu au greșit nimic sînt cei mai periculoși ” Probabil că ăștia sînt nebuni sau proști care cred că eu am fost nebună.

Copii din curtea blocului, deși e frig și umezeală, stau afară și tot urlă.

”Ți-ai ratat toate șansele, Cristina. ” Ce șanse crezi tu că am avut eu pînă acum? ”Niciuna.” Deci, vedeți.

”Noi nu credem că te-au fi acceptat dacă ar fi știut cum ești tu ca om sau ca intelectual. Tu într-adevăr nu ai avut nicio greșeală aproape 50 de ani, ei nu sînt ca tine, tu ai fi fost prea intransigentă.” Fleoșc, de parcă asta conta! E adevărat, nu am avut nici cea mai mică greșeală aproape 50 de ani, nici măcar de gîndire, pot explica și povesti, dar totuși am fost un om capabil de multă fericire și muncă cu drag mare de oameni, și chiar cu simțul umorului și mare flexibilitate, nu doar echilibru și cumințenie. Ei zic că eu am fost prea deșteaptă și prea bună și oamenii de aceea au mințit mereu despre mine. Eu consider, pe bună dreptate, că meritam chiar și dreptul la studii superioare, puteam dovedi oricînd, și nu m-am schimbat niciodată din 84, doar m-am maturizat. Dar măcar dreptul la muncă. Ei spun iar că e inadmisibil, că nu se poate, fiindcă oamenii TREBUIE să creadă că sînt nebună etc. Așa zic ei mereu, dar nu au dreptate.

aprilie 20
Amar în gură și sete încontinuu, noapte de noapte, de vreo 2 săptămîni.

Cristina nu a greșit absolut nimic toată viața. Trebuiau să o distrugă complet.” ??? Trebuia invers, fiindcă aș fi fost un om util cu adevărat. Ei mereu zic invers și zic că toată lumea gîndește că trebuie să mor fiindcă e o rușine faptul că eu nu am greșit nimic și ei m-au persecutat o viață întreagă.
”Ea a fost într-adevăr un om extrem de bun, dar niciun bărbat nu ar fi luat-o de nevastă, fiindcă era extrem de inteligentă.” Bine, dar nici chiar așa ceva. Am fost perfecțiunea și ei întîrzie de 35 de ani dreptul la studii și/sau barem la muncă, timp în care ei m-au torturat continuu cum am povestit și m-au ținut închisă, flămîndă cu adevărat, izolată cu forța, torturată și otrăvită în mod cert dovedibil.
”Dintre toate, tocmai pe tine i s-a cășunat.” Cui? Dintre toate ce?

aprilie 21
Azi noapte, 20-21 aprilie 2019, mi-a fost foarte rău și chiar și acum încă mai am dureri.
Inițial am adormit normal și apoi m-am trezit la 3 noaptea din cauza unor colici abdominale foarte puternice. Durerea a persistat cam pînă la 9 dimineața, dar groaznice au fost numai primele 2-3 ore. Eu am mai avut colici foarte puternice în trecut, destul de des, dar niciodată așa rău ca noaptea trecută, probabil a fost o otravă foarte puternică, din suc de grapefruit sau cele cîteva căpșuni cumpărate de cu seară.
Cu mai bine de 10 ani în urmă m-am plîns de colici medicului de familie și nu mi-a dat nici tratatment, nici să fac investigații. Apoi mulți ani nu am mai avut, dar au fost alte belele, de asemenea netratate și nediagnosticate. M-am tot plîns degeaba.
Foarte probabil a fost otravă și de aceea au fost unii peste gîndurile mele cu ideea că poporul m-a condamnat la moarte, cînd în realitate nu am greșit nimic, absolut sigur, și am fost binele desăvîrșit toată viața. Trebuia să fie adevărul și dreptatea, cum a fost evident încă din 1984. Nimeni nu m-ar fi otrăvit sau izolat.
După vreo oră de durere colică înfiorătoare, încît am strigat singură în casă, am avut greață, arsură și reflux gastro-esofagian foarte amar. Cu chiu cu vai am reușit să iau 2 pastile de Movalis, ce aveam în casă, fiindcă din cauza durerii mă mișcam foarte greu, cu speranța că îmi va mai calma durerea. Nici nu șitu ce ar trebui luat pentru colici abdominale. Am adormit greu, chinuită și apoi am luat Metoclopramid dimineața. Am avut și scaun, ca întotdeauna după colici, de data asta mixt, dar nu m-am uitat.

Aceeași idee a lor: ”De data asta ei (?cine) au făcut cea mai monstruoasă crimă cu putință/din istorie/etc. Tu nu ai greșit nimic și ei, prin otrava asupra ta, au lovit mulți alți oameni și au distrus multe lucruri.”
Eu sînt încă în viață.
Mi-am cumpărat o crenguță de liliac de 5 lei dar s-a uscat în noaptea în carte am fost clar otrăvită zic eu - datorită tipului clar acut al tulburării și violenței și modului de desfășurare. Sau poate era ceva otravă dinăuntrul meu de data asta. Mi-am luat apoi garoafe cu numai 2 lei firul, fiind Floriile, și au înflorit în glastră și rezistă. Doresc cititorilor mei Sărbători fericite, anticipat.

plimbarea mea de joi, 18 aprilie, în oraș

Pe strada Aurel Vlaicu, doar noi doi.


Dar după gardul ce delimitează un teren viran acolo, prăpăd de Uvedenrode.



Parcul Ioanid, către seară, (actual parcul Ion Voicu, fostul grădina Breslea înainte de a fi cumpărat de librarul George Ioanid de la marele agă Băneanu pentru 2100 galbeni, cf. wikipedia ) - statuia lui Luchian de departe

Eu făceam o legătură cu bietul Ioanide cînd mergeam acolo. Și cînd eram mică mergeam pe la statuia din parcul Icoanei alăturat, la spitalul de ochi, unde lucra o mătușă, rudă prin alianță și unde făceam exerciții, poate inutile, pentru ochi.

De aceea, noi ne chemăm din când în când la apel şi strigăm prezent;, în semn că avem conştiinţa îndreptată asupra orei curente. Generaţiile mai vechi, intoxicate de cărţi, fac prea mare caz de memorie şi de istorie şi se lasă înăbuşite de strigoi”[4]. Mutatis mutandis, folosind grila de interpretare blagiană a orizonturilor temporale inconştiente, am putea afirma că perspectiva tinerilor asupra timpului este fluvială, iar bătrânilor le aparţine timpul-cascadă[5]. Citat de pe siteul
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/reflectii-ale-extremei-drepte-romanesti-in-bietul-ioanide?fbclid=IwAR1lph_-btG6MxI5gnTlzFvwDaPdgP_tDsqy640LqUvT8QCCSAEpx6CF3cc

teatrul Lucia Sturdza Bulandra și împrejurimi, în curînd Coriolanus pe scenă

vechile rețete magistrale și vechile rafturi inconfundabile, acum departe, am impresia că era odată farmacia nr 13, acum nu știu ce va mai fi

o țigară fumegă lîngă bancă, lîngă măcelărie, dar nu era țigara mea, un bebeluș în cărucior mai încolo, nici nu îl văzusem

și totuși era odată ca-n povești - liliac înflorit

Alexandru Tatos, regizor de teatru și film, inclusiv în 1989, moare în 1990 ”la numai o lună după Revoluție” cf. Wikipedia. Statuia lui e aproape de unde locuiesc eu, a fost în plimbarea mea azi.
Strada Dumbrava Roșie unde m-au ademenit în tinerețe să merg să văd magnolia. Un tei fantastic încă netăiat. Mai apoi o casă cu garguie sprijinind poarta, amintire tristă a focului de la Notre Dame din Paris.
La o grădiniță parcă de pe Maria Rosetti erau desenate steaguri - dintre care 3 erau germane și 3 românești dar cu roșu, galben și albastru pe orizontală, așa cum ma văzut în tabloul despre întrunirea de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918. Presupun că deocamdată nimeni nu vrea să schimbăm steagul României, nu știu de ce erau pictate așa. Fusese steagul Principatelor Unite.

miercuri aprilie 17 cina mea

Cina cea de miercurea asta. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru binecuvîntarea acestei mese și pentru că mi-a dat posibilitatea să o am. Este adevărat că nu am respectat postul de carne. Un gînd bun pentru cei care nu au bani de hrană, oricum și eu voi posti de mîine, nemaiavînd bani decît foarte puțini. În rest, de mîine, cîte-un măr, cîte-un cartof, că există și mere mai ieftine în acest sezon în zona mea a orașului. Oricum, cel care postește are mai multe avantaje spirituale decît cel care se ghiftuiește. În opinia mea postul are mai mult o importanță istorică, pentru fundamentarea religiei în alte vremuri, iar în prezent postul sever e mai degrabă un exces, nu doar periculos pentru unii bolnavi, dar și un fel de a îl imita pe Hristos fără a îl venera, un fel de grevă a foamei a lui Mahatma Gandhi, un fel de a te înfrupta din ambrozie sub masca religiozității. De fapt nu trebuia să pun sos de roșii peste Cous-cous, i-am stricat aspectul. Era și prea iute, mi-a ars stomacul și gîtul, fără să fi ghicit dinainte. Azi e o săptămînă de atunci și aproape m-am lăsat de fumat de cîteva zile și mănînc mai puțin, și fiindcă m-au otrăvit între 20 și 21 aprilie mai rău, cum voi scrie retrospectiv din notițele mele. Încă mai am diaree de atunci, deci trebuie spă nu mănînc. Și de vreo 2-3 săptămîni am amar în gură care nu cedează la Fiobilin și Triferment și deci trebuie să nu mănînc, poate mai am o șansă, altfel nu s epoate, dar dacă ei mă vor otrăvi din nou postul meu e degeaba.  Oricum, am mai slăbit și e tare bine fără țigări.

22 aprilie 2019 partea a doua

Din nou frînturi de adevăr și frînturi din gîndurile celor care mai intră peste gîndul meu.

Azi, pe Moșilor, au intrat din nou unii în engleză cu ideea categorică ”Spune-le că ea trebuie omorîtă. Nu a greșit absolut nimic toată viața.”
”Din nou cei din categoria veche: ”Ne-am făcut de tot căcatul. Toată lumea o să rîdă de noi. Nu o să ne mai respecte nimeni niciodată.” Indiferent de orice, ăștia nu s-au terminat din 2006-2007.
”Una dintre marile puteri ale lumii vrea să mori.” Aberații politice, nu am avut nicio legătură cu aceste idei sau cu politica. ”Ei s-au adîncit foarte mult în minciună și pentru ei nu mai există cale înapoi, de aceea te omoară.” ???
”E vorba de niște psihologi și medici infecți care te omoară. Ei nu pot înțelege nimic.”
”Pentru idioți nu contează decît că ești nevinovată și tu vorbești de valoarea ta sau drepturile omului sau dreptul la muncă sau studiu.”
”Tu nu ai înțeles la început că pentru oameni e exact invers. Tu credeai că, fiind nevinovată, nu te vor omorî, dar ei gîndesc invers, că e rușine că te-au judecat greșit sau că au fost păcăliți despre tine și de aceea te omoară.”?? Nu, nu e adevărat. Posibil ca unii oameni sau aproape toți să fie imorali la un moment dat, dar nu e caracteristică general-umană.
”oamenii au fost și sînt păpușile noastre, noi la început am crezut că și tu ești ca ei și nu am înțeles ce ești tu.”
”Tu ești cel mai bun om care a existat vreodată, dar oamenii cred despre tine exact opusul a ceea ce ești.”
”o crimă așa monstruoasă și nimeni nu reacționează”. Nici nu trebuie să reacționeze nimeni. La ce mi-ar folosi reacția lor? La ce bun analrhia și dezordinea? Nimeni nu trebuie să răzbune moartea nimănui niciodată și eu sînt încă în viață! Normal e să fie adevărul succint recunoscut, să fiu acceptată cum am spus din 84, să trăiesc ca om liber, într-adevăr meritam, cum ma cerut din 84, atît dreptul la muncă cît și dreptul la studii superioare, cum au zis psihologii și medicii că nu am. M-au respins toți și în mod direct, deși au fost foarte puțini oameni în realitate în viața mea, inclusiv în ultimii ani. Dar simplu poate fi adevărul, putea oricînd în trecut să fie. Eu nu m-am schimbat deloc, doar am mai îmbătrînit.
”Ei, neînțelegînd că tu ești geniu, te-au tratat drept putere politică în care loveau.” Repet, nu am avut nicio legătură cu politica, nu aveam cum, fiind un om total singur și sărac și prea inteligent cu adevărat pentru iluzii sau delir politic. Este foarte simplu de înțeles că orice geniu are și o anumită componentă sau ”putere” politică. Ei au inventat că porcii m-au folosit pentru ideile lor politice sau pentru puterea lor politică sau numai pentru gunoiul lor de manipulare a opiniei publice, inclusiv politic. Dar e greșit evident, chiar dacă așa ar fi fost, că nu mă puteau accepta din cauza asta, nu era nicio problemă, puteam primi libertatea și dreptul, repet, la muncă și studii, pînă nu era prea tîrziu. Eu chiar am avut și creativitate ca intelectual, dar ei au refuzat absolut totul, nu am avut nicio șansă. Poeziile mele nu au fost bune deloc, dar era evident că eram izolată de moarte în mod forțat, că scriam sub tortură și otravă grea și că în realitate puteam mult mai mult. E simplu - orice geniu are, ca personalitate și o latură politică. Și Iorga, ca geniu istoric a avut, dar și Victor Hugo sau orice geniu literar. Îndrăznesc să spun că și geniile care funcționează mai mult în alte sisteme de semne și limbaje, matematice sau altele, tot au și ei latura politică a personalității, chiar dacă nu urmăresec știrile în mass media. Dar de fapt orice om inteligent peste un anumit nivel al intelectului are și o latură social-politică. Eu eram evident binele, nu aveau de ce să mă omoare.
”O femeie săracă nu poate fi doamnă.” Asta în engleză. Unul în română zice atunci că ”Au reînviat toate credințele greșite.” ”Și vor dispărea cu moartea ei?” ”Nu, ea a fost numai ceea ce e bun”. Dacă într-adevăr au reînviat toate credințele greșite sau s-au adîncit, e logic că nu vor dispărea cu moartea mea.
”tu te vei sinucide anul ăsta, fiindcă nu există niciun om care să te vrea.” Nici nu avea cine, încă din 84.
Oamenii au reacționat față de mine prin aberații post-factum. De pildă azi zicea unul ”Nu trebuiau să refuze asmenea femeie.” De aici poate apărea moda ideii de a refuza un om sau altul. Așa au inventat mai demult ideea unui program de reeducare în care eram, a unei condamnări, etc. În realitate, ei pleacă de la fapte reale destul de crude pe care apoi le interpretează și le vor băturte în cuie legat de viața mea, deși nu era deloc necesar ca ele să rămînă așa. La fel cum nu e și nu era necesar să mă omoare nimeni. Încă din copilărie erau extrem de săracă și atunci ei au zis că au inventat că sărăcia familie mele era de ”fațadă”, mai apoi, din 84, de la 13 ani, eram supusă unui tratament monstruos din partea părinților și ei mi-au zis că au inventat că eu eram nebună sau pedepsită, ca să justifice așa violențe și faptul că nimeni nu mă ajuta. era exact ca și acum, nici acum nimeni nu ”mă vrea”, cum zic ei, și abuzurile pot fi și acum dovedite. În continuare ei zic că oamenii au inventat mii de minciuni pentru a jusitfica fiecare lucru rău care a fost făcut asupra mea. Unii zic că eu scriam mereu adevărul, dar și ce e bun și frumos, nu doar legat de mine însămi, ci în general și că unii oameni răi inventau altă și altă minciună legat de orice adevăr spus de mine.
”Tu ai fost un om singur care a fost supus din 84 unui tratament de exterminare.” ”Nimeni nu are încredere într-un om chinuit o viață întreagă, de aceea toți de lovesc și vor să mori, crezînd că răul din viața lor e din cauză că tu ai înnebunit dincauza otrăvii etc.” Era de ajuns să mă accepte, că nu ar mai fi fost nici otrava. Eram și tînără. Puteam dovedi că am avut mereu intelectul bun și într-adevăr, evident, un caracter perfect și frumos - lucru care rezultă pentru cei inteligenți chiar și numai din ceea ce am scris pe blogurile mele. Desigur, am avut și am, un suflet extrem de frumos și bogat, dar acest lucru nu poate fi dovedit, fiind o percepție subiectivă. Dar era un lucru foarte util în muncă și relația cu ceilalți, lucruri care mi-au fost refuzate. Pot doar să spun că e vorba de mine însămi, nu de alte ”spirite” sau lucruri din cărți, și că e ceva extrem de bun și frumos, luminos, a fost unul dintre motivele faptului că nu m-am sinucis (așa cum spuneau unii că ar fi fost normal), și am sperat că oamenii se vor trezi la realitate și gînd bun și omenie. În plus, într-adevăr, nu am avut nici cea mai mică greșeală și niciun gînd rău toată viața și am făcut tot ce putea fi bun. În aparență am avut doar 2 sau 3 momente în care am greșit toată viața, în ciuda torturii și otrăvii, dar nici acelea nu au fost decît minciuna altora în realitate.
Mi se spune că oamenii au fost toți îndobitociți și au ajuns să delireze că e bine să mă omoare. Sau că eu aș fi greșit ceva etc.
Cel mai rău lucru care mi s-a întîmplat azi e că au încălzit din nou puternic caloriferele, după cîteva zile mai bune, deși erau 17 grade Celsius după masa la termometru stradal, oricum clar era cald.
”A fost un război înfiorător.” De mult au fost și ăștia. Nu a fost niciun război.
”mama ta nu se mai poate trezi.”
”cei răi te-au avut în mînă de la început și te-au masacrat monstruos și lumea toată i-a crezut pe ei”
Mai demult spuneau: ”ea e un bastard periculos care trebuie eliminat.”
”Tu ai fost tot ce e mai bun și ei cred că tu ești răul.”
”Toți oamenii buni, cu excepția celor care au fost corupți, au fost omorîți sau distruși, tu ești ultima.”
”Oamenii buni nu sînt acceptați decît dacă sînt destul de proști să fie uneltele celor răi.” Asta înseamnă că nu mai sînt buni.
Întreaga lume a înnebunit” ”Nu, oamenii au fost întotdeauna nebuni.” Păreri contrarii și extreme. Același lucru.
”Tu nu ai avut parte de nimic toată viața din cauza bărbatului care și-a bătut joc de tine cînd aveai 17 ani. ” ”Reputația lui etc.” Aiurea, nu e adevărat.

22 aprilie 2019

22 aprilie 2019
Unul dintre motivele pentru care am scris despre o parte din tortura zilnică asupra mea pe facebook, ca și despre capacitatea mea intelectuală sau caracterul sau sufletul meu a fost faptul că am fost izolată complet fără nicio vină, în mod forțat, fără niciun delir sau alt defect psihologic, fiind un om normal. Am fost respinsă în mod abuziv și din grupurile pentru pacienți psihiatrici, exact cum am povestit, și am încă dovezi. Unii intrau peste gîndurile mele cu ideea că nu am cum să fiu acceptată acolo deoarece sînt un om normal. Am fost respinsă și din grupuri pentru persoane cu handicap motor sau psihic. Desigur, pentru un om normal, e greu să stea atît de mulți ani complet singur, și încă pot dovedi că încă mai sînt un om normal. Dacă aș fi avut parte în viață să ascult măcar oamenii vorbind în jurul meu, dacă aș fi avut dreptul la muncă sau la studii, atunci aș fi vorbit ceea ce e necesar - cîteva vorbe zilnic - și în mod cert nu m-aș fi plîns de necazuri cotidiene, fiindcă am fost o femeie cu mult bun simț și prea inteligentă pentru a mă lamenta. E adevărat că nu am avut niciodată vreun confident, dar nu simțeam această nevoie, izolarea doare în primul rînd, nu faptul că nu ai cui să îți spui păsurile. Nevoia de comunicare e un lucru normal, mai ales după mulți ani de izolare. Aproape 35 în total. deci clar toți vor/vreți să mă omor, este un lucru dovedibil, dar e greșit. Totuși am ținut și încă țin mult la oameni și mi-a plăcut mereu să îi ascult cu toate cele ce au ei de povestit. În copilărie și o parte din anii 1984-1988 ei aveau încredere în mine și eram tratată frumos de toată lumea. Un alt motiv este mărturia asupra unor abuzuri grave și a unei crime josnice asupra mea, inlcusiv prin otravă - fapt ce m-a determinat în final să scriu și despre faptul cîă am fos tun om perfect, ceea ce a fost și e adevărat. Un al treilea motiv e faptul că nu aveam ce face, trebuia să scriu adevărul, în eventualitatea că există oameni buni și inteligenți care să mă accepte, rupînd cercul vicios al nebunilor și oamenilor răi care mă torturează în ”închisoare” din 1984. Un al patrulea motiv este faptul că eram un om perfect capabil de muncă intelectuală și fizic aptă de deplasare și efortul necesar, mai ales pînă anul trecut, și, prin mărturia mea, lăsam o urmă certă despre faptul că sînt un om bun, perfect normal și destul de inteligent pentru diferite munci și chiar studii superioare - nu era prea tîrziu defel, colegele mele de generație au fost acceptate și eu am dat dovadă că sînt în stare de diverse activități, chiar și numai prin relatările mele, orice om cu adevărat inteligent poate observa că ele sînt dovada vie a capacităților mele reale și chiar a nevinovăției mele, dacă luăm în considerare gîndurile idioate ale celor care intră mereu peste mintea mea cu ideea că oamenii m-au condamnat la moarte fiind considerată nebună sau vinovată de nu știu ce. Oricum aveam datoria morală să spun tot adevărul, atît față de mine, cît și față de lume în general și aș fi fost blamată dacă nu aș fi spus - cum unii intrau și ziceau ”da tu de ce nu ai spus?” Aceste gînduri ale lor nu m-ar fi împiedicat defel în munca intelectuală sau studiu, ba chiar ar fi dispărut treptat, ba chiar nu ar fi fost, fiindcă această agresivitate a lumii e declanșată mai mereu asupra victimelor de acest gen și femeilor sărace și singure, asupra sclavelor de fapt, era absolut cert de ajuns să am dreptul la muncă și studii și de a avea familie. Ei spun că eu am fost mereu respinsă fiindcă am fost băgată cu forța la balamuc în tinerețe, nu din alte motive, deși eu puteam dovedi clar că nici atunci și nici acum nu am avut probleme psihice și că meritam libertatea, nefiind afectată intelectual sau afectiv de tortură și de nebunia altor oameni.
Azi am reușit să fac din nou curățenie în cele două camere ale mele și să spăl pe jos în baie, bucătărie și holuri. Nu a fost chiar de mult cînd am făcut curat și IAR s-au adunat fișicuri și gheme de praf unde dorm, în condițiile în care:
1. ferestrele mele nu sînt spre bulevard, ci spre locul din spatele blocului, cu ceva mai puțin praf
2. în zilele trecute nu am ținut mult geamul deschis și mai mult noaptea și era și atmosfera mai curățată de ploi
3. în cealaltă cameră a mea nu s-a strîns praf decît foarte puțin
Am mai pățit și așa. Atașez poze cu praful și cu covorul curat după ce am aspirat, cu mențiunea că era și mai mult praf, dar am fotografiat după ce am șters puțin.
Încă de cînd am venit în acest bloc am fost torturată mai rău ca în primele două blocuri, dar puteam dovedi că fusesem monstruos torturată și în primele două și că fusesem otrăvită, fără nicio greșeală din partea mea. Aici tortura groaznică cu zgomote încă de la început, în primii ani - mirosul oribil de la vecini în jurul chiuvetei la bucătărie, plus la ghenă sau pe hol substanțe oribile vărsate, părul pe pervaz aruncat de ei cum am mai pus poze pe facebook, gurile de aerisire deschise în lipsa mea și zgomotul noapte de noapte la baie ca de otravă (asta nu pot proba, dar m-au obligat să am guri de aerisire cînd alții nu au), zgomotele hidoase ale huliganilor în curtea blocului, mînjirea cu scîrnă a obiectelor mele sanitare din baie, pe care le tot spălam des fără rezultat - acum ele nu mai sînt mînjite defel de cîțiva ani și praful care se aduna în fișicuri sau gheme după numai o săptămînă de cînd făceam curat, încă din primii ani ai șederii mele aici. În mod urît chiar lîngă pat, ca să respir mai greu, poate tot ceva intenționat făcut de vecini (cei de sus de exemplu vin mereu la bucătărie cînd merg eu acolo și fac des zgomote urîte) etc. De asemenea am fost otrăvită alimentar și prin lichide, ceea ce fusese clar de multe ori. Ei au inventat că oamenilor li s-a spus că eu eram o femeie murdară și leneșă cînd de fapt era invers și că ei făceau mizerie ca să creadă proștii că eu nu fac curat. Alții spuneau că eu eram mereu spurcată, fiindcă așa procedează ei cu labagiii, deși nu eram și nu fusesem labagiu. Într-o vreme scuipau foarte multe aberații, inclusiv că lumea credea că eram curvă.
Pe facebook m-am plîns în ultima vreme 20-21 aprilie de necazuri posibil din cauza vreunei otrăvi și am primit 2 inimioare și un comentariu dinpartea Adelinei Fleva ”Doamne ajută”. Acest lucru e mai bun decît nimic, îi mulțumesc, dar poate fi greșit interpretat de mine sau de alții ca un fel de complacere - ce să ajute Dumnezeu? Mai ales în condițiile în care intră tot felul de nebuni peste mintea mea cu ideea că trebuie să mă omoare. Inclusiv există unii care fac pe popii pentru a îi păcăli pe proști despre mine și repetă în mod stereotip ”Doamne ajută” sau ”Sînt popă bătrîn, dar nu am mai văzut...” Și lasă frazele netermintate ca să se agațe proștii cu delirul lor despre mine.
În dățile trecute cînd am făcut curat era de circa 4-5 ori mai mult praf în dormitor și în lada patului decît acum, dar am ajuns să explic abia acum. Oricum am spus de la început. Posibil și compoziția prafului e toxică (oricum praful este toxic), fiindcă iar îmi ard obrajii și s-au înroșit.

17 04.2019

Psihologii au creat o lume de monștri care te urăște pe tine, în calitatea ta de Dumnezeu. ”
”Părinții tăi sînt vinovați fiindcă au aruncat primii cu piatra în tine, prin violența lor din 84 asupra ta. Ceilalți au călcat doar pe urmele părinților tăi.”
”Proștii cred că odată cu moartea ta dispare un spirit întunecat, cînd, în realitate, tu ai fost un om extrem de bun și luminos. ” Ei spun că ”de data asta” unii idioți au vrut să distrugă întreg sistemul cu o forță centrală ca Dumnezeu, respectiv eu. Ceea ce e imposibil. Prin asocierea mea cu ideea de Dumnezeu ei mă pun în poziție centrală în mod neurofuncțional față de cultura și natura actualei civilizații omenești. Eu consider că orice om inteligent, femeie sau bărbat (și eu puteam dovedi că eram inteligentă deși tata zicea din copilărie că nu voi reuși să ”dovedesc” nimic) repet, orice om inteligent cu adevărat este un om foarte bun și are acea poziție centrală față de cele văzute și cele nevăzute, față de spirit și natură. Eu, fiind cu adevărat un om perfect, nici nu am încercat să dovedesc în scris pe internet - că era absurd - ceea ce am fost mereu. Dra nu meritam moartea și respingerea totală cu care am fost tratată, fiind totodată cu adevărat exact ceea ce oamenii respectă și admiră și ei cu adevărat, chiar și din ceea ce am putut deduce din internetul din ultimii ani. Nu mai explic.

Ei zic că cea dinaintea mea a fost idioată și nebună și de aceea oamenii m-au izolat de la 13 ani și mă ”văd” cu totul altfel decît sînt. Alții spun că asta e o minciună, că toate cele dinaintea mea au fost binele și înțelepciunea ca și mine, dar oamenii ”mereu”/”totdeauna” au făcut aceeași oribilă crimă.

Și ce dacă. Chiar dacă așa e, eu sînt încă, aici și acum.
Ei zic că ei sînt așa idioți, încît nici nu au înțeles că răul nu sînt eu, ci faptul că eu sînt total respinsă și omorîtă, deși sînt un om normal și perfect nevinovat.

15-16 aprilie 2019

15 aprilie
Am fost la magazin și am cumpărat sonatele lui Beethoven pe CD interpretate de Glenn Gould cu doar 50 de lei 6 CDuri și de asemenea sonata Kreutzer și Schumann interpretate de Enescu cu 30 de lei. Stăteam prost la sonate pe CDuri. Cele românești sînt mai ieftine! Oricum, nu am fost cuminte azi, am cheltuit enorm pentru bugetul meu, prin urmare nu prea voi mai mînca și nu (prea) voi mai fuma. Urați-mi post muzical de Paști fericit. M-am bucurat mult azi, fiindcă am văzut oameni pe stradă și în magazin.

A fost unul dintre lucrurile cele mai urîte din toate cîte le-am văzut în viață - arderea catedralei Notre Dame din Paris, Ile de la Cite. Iertați lipsa accentelor în graba scrisului.
Știu, eu sînt persona non grata, cum spunea tata încă de cînd aveam 18 ani, și eu nici acum nu înțeleg ce voia să zică prin asta, de ce lumea trebuia să se poarte cu mine cum a zis tata, e adevărat, încă din 84. Nu era necesar să mă omoare nimeni, cum toți recunosc că am dreptate acum. Am postat de mult azi linkul spre incendiu, descoperit de mine întîmplător, dar, ca întotdeauna, nimeni nu e interesat de mine sau de ce sînt eu în realitate, în schimb cîțiva au postat like-uri la povestea despre viața mea intimă azi, în oraș. Așa am fost tratată mereu din 84 și mereu pe facebook din 2010, cînd am intrat pe internet. Acum iar intră unii cu ideea că ”toată lumea crede că eu aș fi ceva rău, deși eu am fost numai binele” E adevărat că am fost numai binele, dar nu pot crede aberația că toată lumea crede că eu aș fi ceva rău. E complet ilogic. Ei zic că nu e ilogic, fiindcă toți cred minciuni despre mine. (?!) Că toți au inventat minciuni etc., deși evident am fost torturată din 84 și puteam dovedi tot, inclusiv normalitatea mea absolută. Dar nu mă mai plîng, am înțeles, cum am spus de multe ori, că nimeni nu mă place, tot ce am postat pe facebook a fost mereu respins. Nu am avut ce face, a trebuit să postez pe facebook, singurătatea a fost totală, altfel desigur nu intram deloc pe facebook, fiind complet izolată în viața reală. Oricum facebook nu mi-a ușurat singurătatea, dacă dispare acum, voi continua pe bloguri un timp. E adevărat că am fost un om perfect, dar nu e niciun ritual de ucidere a omului bun etc.

Încă o dată, ce mizerie și ce lucru neplăcut, chiar trist, arderea parțială a acestei clădiri frumoase în primul rînd prin istoria ei pe retina lui Dumnezeu.

15-16 aprilie, noaptea
Mi-e foarte foarte rău și nu știu dacă voi supraviețui. Inima continuu galop, creierul atacat groaznic. Coloana vertebrală tremură, doare. Ei zic că familia mea e familie de monștri și că vor să mă omoare. Nu știu, nu pot dovedi că sînt sau nu monștri. Ei zic că au răsturnat totul asupra mea și că au dat foc la Notre Dame în scopul de a mă omorî pe mine. Dar trebuie să gîndiți corect logic: eu nu am de unde să știu ce înțeleg aceste persoane prin ”monștri”

16 aprilie
Mi-am revenit cu greu din chinurile din noaptea trecută, m-am trezit pe la 3 după masa, dar abia acum mi-am revenit puțin și va trebui să încerc să mă culc, dar mă îndoiesc că voi adormi.
Din frînturile lor de gînduri asupra mea:
”Nu te vor vecinii tăi, tu nu ai văzut cum te tratează?”
Au mai fost și din ăștia, cu ideea asta, nu știu ce vor de la mine.
”Oamenii nu te pot accepta, fiindcă ei ți-au făcut foarte mult rău și tu într-adevăr nu ai fost niciodată nebună și nu ai greșit absolut nimic.” ??!
Au mai fost de mult și din ăștia, deci soluția e, cum am spus din 84, adevărul și dreptatea, am fost un om perfect cu adevărat, pot încă dovedi. Ar fi desigur libertatea și dreptul de a munci și studia, cum am cerut din 84, direct sau indirect, și pot încă dovedi că nu am greșit nimic și mi s-au refuzat cele 2-3 drepturi fundamentale.
”tu ai fost întotdeauna tu însăți dar ei sînt așa de idioți, încît cred că cineva/unii îți controlează ție gîndirea.” ??!
”ei cred că pînă și poeziile tale îți sînt dictate de alții.” ??!!
”She is a nuisance for everyone.”
”They got me”
”O să ne adoarmă din nou pe toți”??
”Tu ești un om complet singur lovit încontinuu de o lume întreagă.”
Aseară: ”Ei sînt milionari în euro și tu ești cerșetoare.” ??!! Și ce dacă?
”Nimeni nu poate să îți acorde încredere, fiindcă tu ai fost chinuită prea mult.” ?? Altă scuză oribilă pentru ideea lor că trebuie să mă omoare.

Am ieșit la supermarket și au intrat din nou peste mintea mea ăia care latră merteu de moarte. Au făcut așa timp de 14 ani în viața mea, dar asta nu e important, mai important e că au existat otrăvuri și multe lucruri rele concrete criminale, cum am povestit și aș fi explicat din nou în rezumatul succint pe care am intenționat să îl scriu și îl voi scrie dacă va fi posibil.
”Toată lumea te urăște fără motiv real, numai fiindcă toți au mințit despre tine.”
”Nimeni nu vrea să MAI trăiești.”
”Toată omenirea vrea să mori.”???
Stăteam la coadă la casă și au intrat iar ăia cu ideea ”e foarte rău” - ei zic că ăștia au fost psihiatri nebuni, care par să constate că mi-e mie rău, dar de fapt cu cîteva secunde înainte să vină ei cu ideea aceea nu mi-era așa de rău. Ei și alții ca ei, cu idei gen constatare a realității, de fapt aduc răul asupra mea. Nările iar mă gîdilă, ca și ieri și zilele trecute.
Odată cu senzația neplăcută pe pielea narinelor, intră ceva rău sexual (atingere rea, foarte ușoară, aproape imperceptibilă, genul care mereu aduce rău mare în organism și creier) și ceva rău peste capul meu. Unii zic că ”un nebun infect te f_te în draci” sau cam așa ceva. Mi-au mai făcut așa, prin nări, de foarte multe ori în trecut, poate e și aerul toxic, cum a fost în mod sigur uneori.
Alții că ”toată omenirea te f_te” ”oamenii normali sînt mereu f_ți de nebuni” ??
”Tu suferi fiindcă porcii nu vor să recunoască adevărul” ?? Asta e culmea, cum să omori un om fiindcă alții nu vor să spună adevărul? Nu e o scuză. Omul trebuie tratat drept ceea ce este, indiferent de alții. În cazul meu era clar adevărul despre mine.
”Mie îmi pare rău de ea.” Mereu le pare rău.
În 35 de ani nu te-au acceptat nici ca femeie de serviciu.
În 35 de ani ei nu au înțeles nici măcar că tu ai fost mereu binele, niciodată răul.

17 aprilie 2019
Am reușit să mă trezesc la ora 9 dimineața.

13 aprilie 2019

Cîteva fapte și gînduri urîte ale oamenilor ticăloși în ultima vreme, peste mintea mea.
Noaptea trecută, 12 spre 13 aprilie, am fost chinuită groaznic toată noaptea și am reușit să adorm numai către ziuă. Acest lucru mi s-a întîmplat de multe ori de cînd stau în acest bloc și ei spun că nu e doar otrava, ci este f_tul lor, adică faptul că îmi schingiuiesc ei trupul tot și creierul, fără vreo senzație sexuală. S-au terminat de mult timp atrocitățile sexuale de la distanță asupra mea, pentru care medicii m-au numit schizofrenă și mi-au interzis dreptul la muncă și studii și de a avea familie. Totuși societatea a continuat să mă respingă și să mă lovească de moarte cu adevărat. Gîndurile care au mai rămas asupra mea sînt rare de tot față de cum a fost începînd cu 2005 după moartea tatei și în mod cert meritam dreptul la muncă și la studii și aceste gînduri ar fi dispărut sigur, în mod sigur puteam să le controlez, să le reduc la tăcere, și am fost mereu, din 84, așa cum sînt acum, un om respectabil și demn de a primi libertatea, adică dreptul la muncă și la studii. Aș fi fost un om cu adevărat util și oricum am fost numai binele o viață întreagă. Torturile au fost monstruoase și am fost complet izolată cu scopul de afi otrăvită și de a mă sinucide de izolare, dar încă nu e prea tîrziu, chiar dacă au trecut 35 de ani, pot dovedi că am avut mereu dreptate și că abuzurile psihiatrice nu m-au schimbat absolut deloc și sînt în stare să dăruiesc fericire și numai bine și pace altora, cum am fost mereu. De fapt am explicat mereu din 84 și am dovedit clar, chiar dacă am fost singură, dar nebunii nu au cum să înțeleagă. Absolut sigur nu am susținut nimic altceva decît să am drepturi umane fundamentale și absolut cert nu le-am avut și am avut mereu dreptate că am fost un om perfect și le meritam, era de ajuns să fie adevărul. Nu am avut niciodată vise sau ambiții sau delir, absolut cert oamenii inteligenți nu au cum să aibă, treziți-vă la realitate.
Faptul că m-am lăudat se datorează faptului că am avut dreptate mereu și că e vorba de o crimă monstruoasă, cum zic și ei, am spus mereu că ar fi bine să fie adevărul și ar fi fost sigur și libertatea pentru mine. Fiind și otrăvită chiar, de multe ori în mod clar și dovedibil ( nu aseară, cum am și notat, aseară nu era clar) am trebuit să spun adevărul și despre mine. Altfel, lucrul acesta era previzibil din 84, fiindcă mama vorbea mereu cu rudele sau prietenele ei la telefon cu expresia : ”Cu ce te mai lauzi?” Iar pe mine mă apostrofa: ”De ce te lauzi? Ți-au murit lăudătorii?” chiar dacă în realitate nu mă lăudam și doar cîteva persoane mă lăudaseră în copilărie. Absolut toate lucrurile care se întîmplă au multiple cauze, interconectate în ”sisteme” cauzale, și o parte dintre cauze sînt chiar cuvintele rostite sau citite într-un mediu social de-a lungul timpului.
Azi noapte m-a durut rău tot corpul, posibil să fi fost febră musculară după efort, dar am mai pățit asta de multe ori fără să fi făcut efort fizic. Mă dureau tare gamba dreaptă, brațele, dar mai ales brațul drept, cel mai tare regiunea lombară, dar aveam și amețeli și durere de cap și rău general în tot organismul, după ce mi s-au înroșit și usturau tare obrajii și era și coapsa stîngă roșie. Au intrat peste mine oameni răi și nebuni ca întotdeauna, cu ideile lor demente. Mă numeau stîrpitură, spuneau că voi deveni un vultur rău, că un sobor de preoți îmi descîntă să mor și multe alte aberații pe care, absolut pe toate, le-au spus peste mintea mea și mai demult. Le notez mai jos mai ales pe cele de azi și bune și rele:
”tot ceea ce e bun e respins în totalitate.” ”Pe tine ei te resping total și tu ai fost numai binele.”
Eu nu sînt de vină că ei m-au izolat cu forța complet de mult timp, fără niciun motiv, și că ei cred evident că eram proastă sau idioată sau nebună. Cei cîțiva de-a lungul întregii vieți, exact așa m-au tratat, încă mai am și dovezi și pot povesti clar. Nu au fost decît cîțiva oameni în viața mea în aproape 50 de ani, dar eu nu le-am dar niciodată ocazia să creadă că sînt imatură sau proastă, ei m-au tratat așa absolut cert fără niciun motiv. Cu foarte mici excepții, accidentale și de scurtă durată, pe care le pot numi.
Ei zic mereu că toți vor să mor, deși eu nu am greșit absolut nimic și nu au avut niciodată motiv să mă omoare.
Mai ziceau azi dar și mai demult - cum să înghițim noi o găluscă așa amară că ea nu a greșit nimic? Da, de mult au spus așa, dar tot au continuat să mă lovească continuu, fără să realizeze măcar, cum spun alții, că eram doar un om singur și sărac și femeie pe deasupra, și ar fi putut dovedi milă și iubire creștinească și față de mine. Am fost și la biserici de multe ori și au inventat că proștii cred că numai nebunii merg la biserică sau că eu eram ipocrită etc. Nu au realizat că nu era nicio găluscă amară, ci adevărul frumos, eu fiind clar un om singur, fără legătură cu vreo forță politică.
”Întotdeauna românii își distrug propria coroană/își fură singuri căciula”etc.
”Eu, cînd am înțeles că totul e așa cum spune ea, m-am îngrozit.”
”Tu ești vîrful și ei te lovesc încontinuu cu ideea să te doboare.” E total ilogic, dacă eram vîrful nu aveau niciun motiv, în mod clar eram omorîtă, izolată total, fără bani de haine sau pantofi mulți ani, nici de pîine chiar, în mod clar de tot am încercat și am fost persecutată, nu m-au acceptat nici între pacienți psihiatrici, în mod clar nu am avut nicio greșeală sau nebunie viața toată, pot încă dovedi, în mod foarte clar nu am avut nicio șansă din 84 și am fost torturată continuu fără să fi avut dreptul să muncesc sau să studiez, deci nu au încercat niciodată binele și nu aveau motiv să mă lovească, cu atît mai mult dacă eram vîrful.
Tu ești puterea lor/statul și ei te loveasc încontinuu din 84, adică lovitură de stat una după alta, mereu cu ideea că ei vor schimbare și că dacă lovesc statul, adică pe tine, reușesc ei mai ușor schimbarea.”
”De fapt ei nu fac decît distrugere de lucruri bune, fiindcă tu nu ai fost decît binele.”
În 2007, după un an întreg de chinuri groaznice, au intrat unii peste mine cu ideea că ei m-au distrus în finalul anului cu ajutorul armatei române. Azi ziceau că generalii nu mă pot distruge, fiindcă eu sînt mai inteligentă decît ei. Încă mai au obsesia distrugerii. Dar ziceau și ei că nimeni nu are niciun interes să mă distrugă sau să mă omoare, fiindcă nu am greșit absolut nimic toată viața.
”Li s-a spus că tu ești nebună și ei asta cred, asta e tot. ”
”Tu ești un om foarte pur și luminos și ei te văd altfel.”
”Nciodată nu mai fac așa ceva.” De obicei ei așa zic după ce mă chinuiesc noaptea întreagă și probabil așa i-au păcălit pe unii proști că eu făceam ceva rău, cînd, de fapt, după cum spun și ei, eu nu aveam cum să mă apăr cînd mă loveau nebunii și doar acei nebuni făceau răul prin lovitura și chinul asupra mea.
”ei sînt nebuni cu iluzia că au putere și de fapt e o iluzie. Ei sînt totodată obsedați de menținerea controlului lor asupra lumii și li se pare că puterea lor slăbește fiindcă tu ești mai inteligentă decît ei. De aceea li se pare jusitificat să te omoare, fiindcă își simt voința amenințată.”???
”În realitate ei se ridică odată cu tine, puterea lor ești tu și numai atunci te pot lovi tare tot pe tine, ca niște idioți.”
În același timp, mi-a venit totuși și ciclul azi, deși anul trecut a venit mai rar, fiind în premenopauză, cu control endoscopic al sistemului urogenital, care nu prezintă defecte fizice. M-a durut și azi noapte regiunea pelvină, cum am mai pățit în ultimele săptămîni, mai ales lateral, deci nu era uterul.

”Ea încă nu a înțeles că ar fi o rușine pentru poporul român să o acceptăm.” Eu cred că el/ea nu a înțeles, nu ar fi nicio rușine. Cine sînt ăștia?

Pe vremuri toți erau orbi. Tu le-ai dat lumină și ei te-au mîncat puțin cîte puțin.

Înainte de Crăciun, în seara de Ajun, m-au invadat cu multe gînduri rele și de ură de moarte ca întotdeauna. Era și unul care spunea că îl deranjează că tocmai eu, care reprezint adevăratul spirit bun al Crăciunului - cu sufletul bun și luminat - tocmai eu sînt torturată și respinsă de o viață întreagă. Cu puțin înainte era unul foarte vehement, care spunea că ”explică-le că ea nu poate fi acceptată !!”.
Apoi au dispărut și gîndurile lor nu m-au mai deranjat aproape deloc, zi de zi, stînd la mama la Voluntari.
Apoi a reapărut unul brutal în gînd după Anul Nou cu ideea veche cu care mă scuipă ei mereu că ”trebuie neapărat s-o distrugem”. Apoi nu au mai fost.
Azi din nou, în timp ce eram la supermarket, a intrat unul cu aceeași idee - ”Am înțeles ce fel de om este, într-adevăr așa a fost mereu și a fost perfecțiunea. Trebuie neapărat să o distrugem, fiindcă dacă ar înțelege ...ăia... (nu am înțeles la cine se referea) îți dai seama ce prost ar ”da” că am torturat astfel de om 35 de ani.”
Mereu au fost din ăștia după moartea tatei, cînd am fost izolată complet, după toate că eram singură din 84 și torturată zi de zi, cum am povestit pe blogul meu. Totuși merit dreptul la muncă și la studii și puteam dovedi că am avut mereu dreptate și că nu am fost niciodată nebună, cu niciun fel de tulburare, darmite delir. Era imposibil. Pot să îmi plătesc studiile ca om liber și vreau să fac măcar masterul, fiindcă acum e prea tîrziu pentru mai mult. Desigur era mai bine mai devreme, am explicat în detaliu și am fost capabilă dar ei spun mereu că eu am fost respinsă din cauza faptului că am fost băgată la balamuc. (!!!) că nu era o problemă de vîrstă, ci faptul că ei mă chinuiseră și că mințeau. Dar încă eram în stare, și încă mai pot, abia aștept, cum am spus și în 2006-2007, să mă bucur să citesc din nou 7-8 ore zilnic, plus bucuria studiului în sine și întreaga lumină a vieții. Mereu am fost în stare, mi se pare normal să fie adevărul și dreptatea, pentru care mă rog lui Dumnezeu din nou. Nu numai că am fost perfectă, dar nu am avut nici cea mai mică greșeală toată viața, pot dovedi chiar că psihologii și psihiatrii mint, aș fi fost în stare să scriu cărți și să îi cunosc ușor pe alții, și lumea în general, darmite pe mine! Ei trebuie să îmi recunoască autoritatea ca om normal și apt de muncă, așa cum am fost de fapt mereu, și atunci și medicul de familie ar accepta să îmi dea adeverință de muncă și studii și nu ar mai juca rolul de Javert față de Jean Valjean și mama, singura mea relație, m-ar accepta și nu ar mai fi singura și aș trăi drept cea mai fericită femeie din lume. Gîndiți-vă logic, sînt deja 35 de ani de tortură și ”închisoare”, deci trebuie să fie adevărul. Mă tem că nu ați înțeles cum sînt, am fost chiar perfecțiunea, chiar dacă am fost singură mereu și merit libertatea, și dreptul să studiez ceva mai degrabă teoretic, cum mi-a fost felul mereu, plătind din propriii mei bani, fiindcă atunci aș putea vinde apartamentul meu personal pe care mama insinuează că îl vrea ea sau că nu mă lasă și în niciun caz sprijină să îl vînd și/sau aș avea banii din bunurile aflate acum în indiviziune. Am răbdat și de sărăcie și foame chiar toată viața, dar am moștenit legal și fără păcat și știu, desigur, că există povești despre sclavii din Roma eliberați la moartea stăpînului ”aparținător”, cum se zicea la psihiatrie. Consider că eram mereu unul dintre cei care meritau această onoare a eliberării, și ar fi fost cu folos, atunci eram chiar tînără încă. Nici acum nu ”trebuie” să mă omoare/distrugă, cum continuă unii să latre.
Ei sînt foarte răi, mereu au zis că trebuie să înțeleg că eu trebuie să mor pentru poporul meu. Nu au dreptate.
”Tu trebuie să înțelegi că tu trebuie să mori nu fiindcă tu ești nevinovată, ci fiindcă ceilalți au greșit.”
”Ea încă nu a înțeles că ar fi o rușine pentru poporul român să o acceptăm.” Eu cred că el/ea nu a înțeles, nu ar fi nicio rușine. Cine sînt ăștia?
Și în engleză ziceau că eu trebuie să mor pentru porcii din țara asta sau pentru cei care m-au ”distrus”. Cum adică pentru? Adică astfel va fi mai bine pentru ei? E greșit.
”Pe vremuri toți erau orbi. Tu le-ai dat lumină și ei te-au mîncat puțin cîte puțin.”
”ei sînt atît de proști încît mereu înțeleg totul pe dos. În 35 de ani ei nici nu au înțeles că trebuie să te accepte și ei cred și acum că trebuie să te distrugă.”??
”Nouă ne-au trebuit 30 de ani pînă am înțeles.”???
”Ei sînt total egoiști, ei se gîndesc numai la interesele lor personale.” ”Pentru ei e o rușine adevărul, cum ți-au zis ei din 2006, de aceea te-au lovit mereu.” Nu cred.

12 aprilie 2019

”Nimeni nu te vrea, toți abia așteaptă să mori”
Ei așa zic, dar eu voi încerca și anul acesta din nou să îmi cer drepturile de om liber, să cer din nou dreptul la muncă și la studii. Eu nu am fost descurajată de aceste persoane care intră cu idei de moarte peste mintea mea și am încercat mereu să cer drepturile, pe care de fapt le meritam de la început. După ce voi scrie acel rezumat pe care am vrut să îl scriu de aproape 2 luni, voi scrie din nou un Suplex al meu, încă un memoriu în care îmi voi cere drepturile, cum am făcut mereu din 1984, poate de data aceasta vor înțelege. Îl voi scrie din nou de mînă, îl trag la xerox în cîteva exemplare și apoi îl voi înmîna și trimite unde voi putea, cu ajutorul lui Dumnezeu. Voi scrie și pe calculator acel memoriu-cerere. E oribilă căldura la calorifere, zi și noapte, am visat o viață întreagă să îmi pun calorifere normale, dar trebuia să mă accepte societatea, și atunci și mama ar fi acceptat să vindem proprietăți în indiviziune, cum tot promite de mulți ani și eu oricum aș fi putut să vînd apartamentul pe numele meu, așa cum e normal, pentru a îmi plăti studiile de om liber. Tot ce am spus despre tortura din acest apartament e adevărul, dar nu contează. Eu încă mai sper, fiindcă nu am greșit nimic. Am făcut mereu tot posibilul, nu am ce să îmi reproșez.
Ei zic că idioții cred că ei îmi întrețin delirul, cînd ei de fapt spun doar adevărul.
”Toți oamenii săraci sînt eliminați dintre intelectuali.”
”Tu mereu ai fost ceea ce pari, dar ei te văd altfel. Tu ai rămas la fel și ei credeau că tu te schimbi, deși ai fost dintre cei mai constanți oameni.”
”Tu ai fost un om torturat încontinuu o viață întreagă, cum crezi tu că ei te pot accepta?”
”Oamenii buni au fost complet îndobitociți și au rămas numai niște porci care știu adevărul despre tine și îi joacă pe toți pe degete.” ”Deși nu îți vine să crezi, idioții au încercat să te studieze pe tine psihologic, fiindcă ei așa sînt îndobitociți în facultate.”?? ”Tu nici acum nu înțelegi? Oamenii ca tine sînt de obicei acceptați și respectați. (???) Ți se pare normal să fii tu omorîtă așa, din moment ce mereu ai fost așa cum ești acum?” Cum adică? ”Adică toți mint despre tine.” Ei spun de mult așa.
Spuneau încă de acum 10 ani că eu nu am fost niciodată nebună și de aceea nimeni nu vrea să își asume responsabilitatea. Între timp, am fost chinuită și otrăvită zilnic, și am pierdut atîta bucurie și lumină ce aveam de trăit și muncit și citit. Nu s-ar fi întîmplat nimic rău pentru nimeni dacă mi s-ar fi dat drepturile cerute de fapt din 1984.
”Numai Bucureștiul are ceva cu tine și minte despre tine, restul țării a înțeles adevărul și nu are nimic cu tine.”???
Alții mă băteau la cap că întreaga lume minte despre mine, nu doar țara mea.

Pisi a mea a intrat într-o pungă de plastic și nu mai putea ieși... a alergat înnebunită prin toată casa cu capul în pungă și a sărit în cada de baie unde a înțepenit de frică, pînă am scos-o.

Cu mici excepții, ieri și azi am terminat toată curățenia necesară și savurez plăcerea unei case mai curate, cu dureri de șale groaznice. :) Doresc tuturor domnițelor să se bucure și ele de minunea curățeniei din tot sufletul, mai ales că a venit și primăvara.

Pielea feței mele e din nou roșie și ustură tare și arde - temperatura ușor crescută. Merg din nou la medicul de familie marți și îi spun și de acest lucru. Poate mă va ajuta. Aceste simptome s-au îndesit și au devenit supărătoare. e adevărat că unii intră peste mintea mea din nou cu ideea că eu am fost condamnată la moarte fiindcă unii au mințit despre mine, deși nu am greșit absolut nimic și că ar fi din cauza otrăvii. Nu știu, dar e adevărat că era și anul trecut și acum cîțiva ani, dar la Voluntari la mama nu m-am înroșit deloc vreo trei luni. Azi noapte l-am visat pe tata, care a murit în 2005. Era cutremur mare în București și dispărea jumătate din oraș. Tata, care de obicei nu vorbea cu mine niciodată din 84, îmi spunea în vis: ”De ce te lași omorîtă? De ce nu te te lupți cu soarta?” Altcineva spunea: ”Acum am înțeles că în acest caz trebuie să părăsească orașul.”

Iar au intrat ăia care sînt obsedați, de cel puțin 10 ani că ”o să pierdem tot” ca și ăia că ”o să distrugă absolut totul” Nimeni nu a distrus nimic, nimeni nu a pierdut nimic.
Și în franceză azi cu ideea că eu nu sînt nebună și că nu se poate face nimic, fiindcă toți mint. Tot în franceză au preluat ideea că eu sînt otrăvită, dar foarte lent, la fel cum ziceau în română și în engleză anterior.
E logic că nu am fost niciodată nebună, dar ei de mulți ani vor să dea impresia că vin peste mine să cerceteze, și mereu ajung la concluzia că nu sînt nebună și nu se poate face nimic din cauza minciunii. De ce nu formulează această ipoteză de la bun început, ca să nu mai repete aceeași eroare? Sau, dacă au ceva nelămuriri, de ce nu vorbește nimeni cu mine? Aiureli, ei sînt pur și simplu oameni nesimțiți și agresivi. Eu niciodată nu am vorbit urît și aiurea cu nimeni. Nici în gînd.

Am luat 2 panadol și m-am uns cu Sindolor și am așteptat pe pat realxată, dar durerea lombară nu trece. Nu șitu sigur dacă nu e din cauza rinichilor din cauza vreunei substanțe toxice. Am mai avut cu mult timp în urmă dureri lombare, bineînțeles după ce m-am mutat în acest bloc cu diverse toxice, i-am spus mereu medicului de familie, fiindcă dormeam greu noaptea, și mi-a recomandat doar Movalis, fără nicio investigație sau trimitere. Aștept la rînd pentru RMN osos din ianuarie parcă sau începutul lui februarie, pe vreo trei liste, între timp mi-au explirat trimiterile. Unii dintre acei medici, care au făcut o greșeală urîtă cînd am vorbit cu ei la telefon, nu mai povestesc acum, m-au programat pentru 1 aprilie, dar era vorba că vor suna, am primit doar un mesaj silnețios,care a trecut neobservat, duminică, 31 martie, deci cu o zi înainte, cînd nu aș fi putut niic să mă pregătesc să ajung a doua zi, darmite să iau trimitere, deci am pierdut rîndul. Ca întotdeauna, intră tot felul de draci peste mintea mea, care speculează lucruri rele, cum ar fi că medicii vor să ascundă adevărul despre mine, așa cum e obiceiul lor de creaturi cornute să inventeze numai răul.
Unii spun mereu că eu am fost un om excepțional, cum se naște la 1000 de ani etc. E adevărat totuși că am fost un om perfect, nu e orgoliu, și am fost mereu plină de lumină și gînd bun față de oameni. Nu am avut fantasme că mă vor omorî, nici nu mi-a venit să cred, avînd firească încredere în oameni. Poate se vor trezi și vor înțelege că am fost mereu în stare să muncesc și merit și dreptul la studii ca om liber, cum am susținut mereu din 84. Ceea ce încă sînt e ceva foarte frumos și bun, ca întotdeauna, și pot dovedi aceasta și faptul că am fost mereu așa. Ei mereu spun că asupra mea oamenii fac cea mai monstruoasă crimă din istorie. Bine, dar sînt încă în viață!

5 aprilie 2019

Atît anul trecut, cît și în ultimii 5 ani, din cînd în cînd mă înroșeam la față și mă ustura rău pielea feței și buzele și nările și se înăspreau, ca și azi. Ei ziceau că și acel simptom era tot din cauza otrăvii, și acum la fel, fiindcă, spun ei, poporul vrea să mă omoare, ca să scape de rușinea faptului că au mințit despre mine. Mi se spune așa din 2006, cînd m-am mutat în acest bloc. Am stat cam 3 luni la Voluntari și nu m-am înroșit niciodată și nu m-a usturat nimic. Acum și degetele mîinii drepte mai ales le mișc tare greu și abia tastez cu 2-3 degete din nou. Ei ziceau că e tot din cauza otrăvii.
Ei spuneau și în trecut și azi că:
”Porcii au mințit despre tine ca să capete susținere politică” ??
”Una dintre minciunile create despre tine e că tatăl tău, care nici nu era tatăl tău, ar fi fost ceva ce el nu a fost niciodată.” Ce? Nebun, sau ceva legat de politică? Nu mi-au spus.
”oamenii au fost mințiți că tu știai nu știu ce secrete și tu nu știai absolut nimic.”
”Deși viața ta a fost cu adevărat perfectă și nu ai avut nicio greșeală, proștii cred că tu ai greșit de mai multe ori, fiindcă așa li s-a spus”
”Tu nu ai înțeles încă faptul că tot poporul minte despre tine și că toți au ceva cu tine.”
”Despre tine nu au mințit 30 de ani sau 35, ci 40, de cînd ai mers la școală.”
”Ai fost un om perfect, dar modul în care te-au tratat oamenii te exclude din societate.”
”Adio, am înțeles totul, e total nevinovată” Din ăștia au fost de mult, de multe ori.
”Tu ai fost un om foarte inteligent și foarte bun și ei au fost mințiți că tu ești proastă și rea și nebună.”
”explică-le că pe minciună nu se poate întemeia nimic și că trebuie să recunoască tot adevărul” Cine? Cui să explic? Cine e ăsta, ce vrea de la mine?
”oamenii cred că tu ai fost nebună sau că ești nebună” ?? Puteam dovedi că nu am fost niciodată nebună, în cele mai mici detalii.
”Tu ești singurul om normal.” ?? nici chiar așa, sînt om normal, dar nu cred că sînt singurul.
Eu nu cred faptul că oamenii cred minciuni despre mine, evident am fost IZOLATĂ, și nu oricum, ci FORȚAT, deci nimeni nu putea să creadă nu știu ce aberații despre mine, că am greșit ceva sau că sînt rea sau nebună și se poate vedea că am fost aproape singură din 84. Cum naiba să crezi minciuni despre o femeie singură și săracă o viață întreagă? Ei zic că am fost un om prea sărac de mică, evident chinuită de părinți zi de monstruos și că, datorită acestor necazuri prea mari, proștii credeau că e vreo schemă politică legat de mine sau că aș fi nebună, fiindcă eram maltratată prea inuman. Bine, dar era evident că nu aveam ce face și nu aveam unde să fug. Și era mereu evident că aveam rezultate bune la învățătură și că aveam răbdare și iubire caldă față de oameni, bunătate și intelect bun în cele mai mici detalii, nu aveau cum să creadă acele lucruri monstruoase la care se referă.
Acum abia mai mișc degetele. Cum dracu să crezi în epoca asta, în care toți știu ce înseamnă mass media sau imagine publică a cuiva, cum naiba să crezi răul despre o femeie pe care nu o cunoști numai fiindcă unii zic ceva rău? A fost evident că am încercat mereu să obțin dreptul la muncă și la studii și am fost respinsă direct, nu doar pe internet, nu m-au lăsat să scriu acel rezumat luna trecută și acum degetele abia mai le mișc, am avut mereu dreptate, nu am avut vise sau ambiții niciodată. Ei zic că celelalte femei nu sînt ca mine, că ele au ambiții irealizabile și voință de ”putere” și că ele m-au distrus, nu bărbații, fiindcă femeile proaste mereu le distrug pe cele deștepte. Eu nu cred, deși există destule exemple în literatură, totuși nu cred că și în cazul meu. Nu mai dau exemplele, dacă doriți mă întrebați.
Pe stradă și la supermarket și azi din nou multă aglomerație, așa cum mi-au făcut mereu din 2007, efectiv stau între 4-5 supermarketuri plus bănci și cazinouri și vreo 10 farmacii în zonă și astfel oamenii răi au mereu pretexte să vină și să mă scuipe chiar pe stradă, direct în față, în timp ce mi se spune că porcii mint despre mine și asmut poporul asupra mea. Aceleași persoane necunoscute, de multe ori, ies mereu în calea mea, odată cu mulțimea.
Acum au intrat din nou ăia de acum vreo 10 ani care spun ”tu trebuie să mori pentru ca ei să renască”
”oamenii sînt total îndobitociți despre tine.” Bine, atunci înseamnă că trebuie să fie adevărul, oricine poate fi dezdobitocit.
”tu ai spus numai adevărul, dar toată lumea crede aberațiile unui porc/scroafă care au mințit mereu despre tine.”??
”Spune-le că psihologii au devenit monștri, inumani.”
”Cazul tău era caz clar de otrăvire tratat drept boală psihică”
”Nu are dreptate.” Unii mereu latră așa, deși eu nu spun și nu gîndesc nimic.
”Cum vrei tu să te creadă lumea, cînd tu ai fost maltratată inuman și torturată de fapt o viață întreagă?”
”Cum crezi tu că ei te pot accepta, tu ai suferit prea mult.”?!!! Ăștia sînt porcii ăia care au pretextul să mă omoare fiindcă am suferit prea mult.
”tu nu ai avut nici cea mai mică greșeală toată viața (da, e adevărat, pot încă dovedi chiar), dar nimeni nu te crede (?) fiindcă ceilalți toți au greșit și au aruncat mereu vina asupra ta.” Nu înțeleg, care ceilalți? Cum adică aruncatul vinii? Și de ce crede acest om că eu trebuia să fiu crezută de nu știu cine, chiar așa, de cine? - sau de unde i-a venit ideea că eu eram paranoică și încercam să dovedesc ceva? Am fost un om mereu normal, nu am crezut niciodată că lumea îmi vrea răul, sau că mă judecă fără motiv, dar ei zic că eu trebuia să îmi dau seama că așa este. Dar eu nu aveam cum să ghicesc ce umblă în mintea celor ca acest om. Poate e adevărat că toți mint despre mine, cum zice el, dar acest lucru nu a avut legătură cu viața mea și nu aveam cum să știu.
”toți proștii cred că numai cei răi sînt deștepți și oamenii au înțeles ce fel de om ești și de aia te resping, ei cred că ăia răi sînt mai deștepți.” ?
Acesta seamănă mult cu cei care tot spun mereu aberații că țara sau poporul nu mă vor, de parcă aș fi fost om politic sau personalitate publică.

Au mai fost și mai demult unii care spuneau, ca și acum:
”Tu ai fost ținută izolată și torturată 35 de ani; între timp nu doar românii, ci și porcii din alte țări și-au păcălit propriile popoare tot despre tine, pentru interesele lor politice” ???
”mereu (?) e aceeași poveste - un om sărac și bun și nevinovat masacrat de o lume de porci.”
”Tu ai fost cel mai nevinovat om cu putință și ei vor să mori. ”
Da e adevărat, a fost real în mine o imensă lumină și frumusețe și intelect bun mai mult decît credeți, fără orgolii, e adevărul. Nici măcar nu am gîndit vreodată ceva rău despre cineva, de aceea mă miră și mai tare faptul că ei inventează minciuni urîte despre mine, cum am spus, am încă toate dovezile că eu am dreptate și că ei se înșeală.
Ei nici nu mă cunoșteau măcar. Ei spun că eu sînt naivă, fiindcă toți știu că psihiatrii și psihologii nu mă cunoșteau, că toți știu că psihiatria e instituție punitivă și eu fusesem condamnată la moarte nevinovată și fără știința mea.
Unii spuneau ”tu ești binele adevărat și ei cred că ești doar efigia binelui ” ? Adică un fel de om gol sau ipocrit? Pot încă dovedi că mereu a fost adevărul curat, niciodată nu am mințit și nu am fost ipocrită și nici victima unei autoînșelări.

1 aprilie, ora 2 noaptea

Foarte, foarte rău: știu, e evident că sînt omorîtă, sînt izolată complet de atîția ani, 35 de fapt, fără să fiu nebună și fără să fi greșit ceva. Dacă aș fi fost lăsată să scriu rezumatul acela, ați fi văzut clar că am avut mereu dreptate și că adevărul e întotdeauna frumos și binele. Pe internet am fost absolut complet respinsă, în afară de cîteva citiri pe facebook, aș fi explicat cum, deci tot singură ca și în viața reală, deci e clar că sînt omorîtă.
Ei zic că mi-au dat din nou otravă. e adevărat, abia mai mișc degetele, cîte unul la fiecare mînă. Probabil plexul brahial a fost din nou prins. E adevărat, la Voluntari nu pățeam nimic, deci s-ar putea să fie și otravă. În trecut a fost în mod sigur. Amețeală puternică și sete oribilă iar. Beau în zadar, gîtul e uscat rău.
Ei zic din nou ”o să distrugă totul” și ziceau așa de mult timp, alții ziceau că numai din cauză că mă otrăveau, ca să îi facă pe proști să creadă că efectul otrăvii asupra mea era altceva, pentru ca idioții să creadă că eu sînt nebună sau ceva rău.
Vă implor din nou în genunchi să îmi lăsați viața, cum am implorat de sute de ori. Mă rog lui Dumnezeu să vă dea gîndul bun. Am fost un om cu caracter perfect, și o imensitate de frumusețe sulfetească, dar totodată nu am greșit nimic și am fost și o personaă inteligentă. E adevărat, nu mi-au dat muncă dreptul la muncă și studii, dar le meritam și pot și acum dovedi că nu am fost niciodată nebună. Au fost doar cîțiva membri ai familiei mele care m-au respins, poate din ignoranță, poate sînt nevinovați. Dacă scriam acel rezumat ar fi fost clar.
Ei spun că e foarte clar că toți vor să mor și că sînt omorîtă pe șest, pentru că ei consideră că eu trebuie să mor pentru a apăra minciunile unora și că dacă mor, atunci ei vor reuși să instaureze minciuna. Am fost respinsă fiind săracă și fără familie, dar în cazul meu trebuiau să mă accepte, am fost chiar perfecțiunea, pot dovedi.
E greșit, aș vrea să înțelegeți că e greșit, dar acum nu mai pot scrie, amorțesc, ei zic că e otravă iar... S-ar putea să aibă dreptate cei care spuneau că i-au îndobitocit pe oameni ca să mă omoare, e păcat, e greșit, în fine, am totală dreptate.
Iar au intrat cu ideea că nu voi mai apuca ziua de mîine.