desenele mele cu mouse-ul - o parte din mine, le postez aici fiind complet izolată de peste 38 de ani, probabil le voi șterge

sâmbătă, 28 ianuarie 2017

Pereții

În urmă cu mai multe zile am fost surprinsă de un cerc ciudat, alb, l-am atins cu mîna să văd dacă dispare, proiectat pe peretele din fața biroului meu (Am căutat sursa de proiecție în zadar) - era oricum un cerc incomplet, semăna cu un Enso japonez și apoi a dispărut tot ca prin miracol...după vreo 3-5 zile de arătare - părea o fosforescență în perete - dar de ce? - aprinsă tocmai zilele acelea pentru mine în semiobscuritate. Peretele este din aceia în care nu poți bate cuie, cum sunt aproape toți - în afară de cei între camere în același apartament, pe care unii locatari îi dărîmă, în foamea lor de nou și libertate...Acesta e între dormitor și baie.

Am cunoscut odată un om (bun cu mine, membru al micii mele familii), care îmi spunea (vulgar): de ce te uiți în cur...(pardon), de ce te uiți în cur--tea mea, de parcă tu n-ai cur... de parcă tu n-ai cur-- tea ta.... scuze că mi-am arătat de voie de nevoie pereții...tot pereților. Cercul era deschis spre Nord-Est. Nu am putut să îl fotografiez.

Un comentariu:

  1. bizar cerc într-adevăr, nu aveam probabil bani să iau baterii foto. Omul acela bun a fost numai parțial bun, e vorba de nașul meu. Peretele era opus ferestrei, nu știu ce a fost. Părea fosforescent, înăuntrul zidului. Am mai pățit lucruri bizare cu lumini proiectate pe tavan. De exemplu era odată un fel de romb pe tavan, dar nu am descoperit sursa - nu dispărea seara. Altădată am avut un cerc dubios, în aceeași perioadă. Îmi aminteam de armoniile de pe planeta Mercur din romanul Sirenele de pe Titan.

    RăspundețiȘtergere

Cu sinceritate cred că...

Postare prezentată

Ultima parte – CONCLUZII - enumerare

Concluzii, partea 1 Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în li...