Am văzut azi pe internet că mîine sînt convocați oamenii în piața Victoriei la un miting mare. În același timp li se dau biscuiți gratis, ceai cald, etc., sînt firme care au grijă de eveniment. Aproape toate, așa cu apar în presa online, sînt firme cu nume străin. În general toată situația mi se pare cam urîtă și tristă. Se zice că protestează, dar bineînțeles că eu nu am cum să știu dacă într-adevăr sînt nemulțumiți sau de ce.
Oamenii continuă să mă tortureze și otrăvurile despre care vorbeam au fost reale. Intenționez să termin de scris povestea vieții mele, începută pe acest blog în 2012, dar nu știu dacă mă vor lăsa. Sînt destul de slăbită. Dacă voi putea termina de scris, atunci veți vedea poate și mai bine că am fost o femeie perfectă din toate punctele de vedere și absolut sigur nu am luat-o razna niciodată și nu am greșit nimic și absolut sigur am fost mereu la fel ( nu m-am schimbat deloc), mereu binele absolut și niciodată proastă sau rea. De exemplu se poate vedea cu claritate că nu am avut nici cea mai mică greșeală, nici măcar de gîndire, în acești ani și că am fost torturată zi de zi și noapte de noapte așa cum voi mai povesti. În realitate așa a fost și înainte de moartea tatei. Doar că eram tînără și nu înțelesesem lumea încă, dar de greșit nu am greșit nimic. Dacă termin de scris, nu va mai fi nimic de adăugat, fiindcă ei acum repetă torturile din trecut. Acum nu pot scrie , mînile mă dor mult, trupul tot mă doare, fiindcă a crescut temperatura brusc, de la o zi la alta, cu 10 grade Celsius, fiindcă ei m-au stors de energie foarte tare.
Dacă voi termina de scris, veți vedea că într-asdevăr am fost mereu la fel, în cele mai mici detalii, și că de fapt am fost o femeie perfectă, nu este orgoliu amăgitor, e adevărul. Și nu am fost nicicînd altfel. Și veți înțelege mai bine sufletul meu imens de frumos și senin, care a fost mereu așa și cafracterul meu perfect. E adevărat că am scris adevărul și că nu am mințit niciodată și nu am uitat nimic, nu am avut de ales niciodată. Totul despre mine e adevărat, nu am greșit nimic, deși din motive de neînțeles, oamenii m-au respins și m-au torturat imens ind 1984 încoace, în aceeași închisoare constînd idn tortură și otravă. Eu am ținut foarte mult la oameni și la tot ce e bun. Am sperat, ca orice om chinuit fără motiv, că oamenii se vor moraliza cît de cît și că nu sînt doar animale crude, deocamdată se pare că m-am înșelat, dar mai e timp. Ei mereu intră peste mintea mea încă din 2006 cu ideea imorală că eu nu am greșit nimic și că nu sînt nebună și tocmai de aceea trebuie să mintă despre mine, ca să mă omoare și să mușamalizeze totul. Este dezgustător, eu am fost mereu binele absolut.
desenele mele cu mouse-ul - o parte din mine, le postez aici fiind complet izolată de peste 38 de ani, probabil le voi șterge
Mereu au avut ideea mușamalizării vieții mele prin omorârea mea. Poate considerați că aș avea un fel de orgoliu sau idee greșită, patologică (!) că aș fi fost un om perfect, dar așa a fost - și probabil că nu ați înțeles conceptul meu lax de perfecțiune - consider că mulți oameni sunt cu adevărat perfecți. Și eu printre ei. Nu e ce credeți poate. Și chiar nu am greșit în afară de cele 3 lucruri și, timp de câteva decenii de viață, nu am avut nici greșeli minore, detalii cum ar fi sentimente de invidie, ciudă, regrete inutile, orgoliu etc., ceea ce e de la sine înțeles pentru orice om inteligent.
RăspundețiȘtergere