apel către colegii mei din facultatea de psihologie

Am publicat această plângere azi pe facebook, în grupul promoției facultății de psihologie din 1995, din care fac și eu parte:

Știu că am fost colegi, știți că am ținut la voi toți cu tot sufletul și la profesori de asemenea, chiar dacă am fost dezamăgită adesea. V-am respectat pe toți, chiar dacă am fost de fapt marginalizată. Poate ați citit blogurile mele și notițele de la profilul meu și pozele mele pe flickr. Eu nu am dreptul să muncesc nimic și nici să am pensie, datorită unui diagnostic pshiatric nedrept, fiindcă nu am greșit absolut nimic toată viața și nici nu am avut vreun fel de tulburare psihică. Absolut deloc, sunt destul de educată și inteligentă să știu acest lucru. Nu mă refer doar la faptul că aveam numai note de 10 într-o perioadă la facultate. După 2007 medicul de familie mi-a spus că nu îmi mai poate da nicio adeverință să mă încadrez în muncă, fiindcă reglementările sunt și mai stricte ca înainte, acum după intrarea în Uniunea Europeană și oamenii cu diagnostic psihiatric nu au voie să muncească. Înainte am lucrat ilegal, dar numai 5 ani. Oricum și profesorii din facultate mi-au spus același lucru și o parte din colegi în mod indirect. Sunt și bolnavă, am avut scaune segmentate, foarte subțiri sau cu sânge, picioarele mi se umflă mereu și nu încap în pantofi, bani de a merge cel puțin în parc nu am demult, nicidecum de haine sau pantofi. Am multe alte simptome digestive și abia acum mi s-a dat Tertensif ca diuretic și iau și Esomeprazol pentru stomac de mult timp. Am nivel foarte crescut de trigliceride, etc. Cred că am fost mai mult decât un om bun, am fost un om de valoare și totuși societatea mă omoară. Sunt complet izolată de 10 ani, după moartea tatei, dar sunt singură din 1984, când am fost închisă la numai 13 ani împreună cu părinți extrem de abuzivi, care făceau scandaluri de ore în șir și mă băteau aproape zilnic. Eu nu îi provocam niciodată și nu aveam nicio tulburare psihică sau gând rău. Acum de pildă am numai 250 de lei pentru a trăi exact 3 săptămâni și poate vă dați seama că pe lângă hrană mai sunt și nevoi de igienă pe care nu le pot satisface. Nu am făcut o baie din martie și nu m-am spălat pe cap (peste cadă) de vreo 2-3 luni. Șamponul e scump, chiar nu înțelegeți? Hârtia igienică, etc. Mai îmi trebuie și tampoane de ciclu și sunt al dracu de scumpe, vata și ea. Există o zicală românească: ”Bogatul nu crede celui sărac”. Ani de zile am răbdat de foame sau m-am îngrășat hrănindu-mă cu orez gol sau pâine de un leu goală și problemele mele de sănătate s-au agravat. Am cerșit de mai multe ori pe stradă, dar numai o dată un tânăr a avut milă și mi-a dat 10 lei și am mâncat o zi pe săturate (salam ieftin și pâine ieftină). Nu pot cere mamei că ar face scandal enorm și mai bine mă sinucid decât să mă mut cu ea după tot ce mi-a făcut. Poate nu mă credeți, ea este un monstru. Fac din nou un apel umanitar, cum am mai făcut de multe ori în zadar și am dat adresa mea în zadar pe net: vă implor din suflet, în genunchi, dacă aveți posibilitatea, să îmi trimiteți 5-10 lei în plic...în mod anonim eventual, mi-ar ajunge pentru hrana de o zi. Când cerșesc nu prea am noroc. Acum a mai apărut o nouă lege groaznică, până acum nu era așa la mine în bloc: dacă ai restanțe la întreținere plătești penalități și eu am deja numai penalități 6 lei, plus restanța.

Încă un detaliu: nu pot munci într-un grup și dintr-un alt motiv, aparent minor -- după 2007 am fost masacrată sexual de la distanță și mai monstruos decât înainte. Acest unic simptom al meu este numit schizofrenie în mod aberant și din cauza aceasta mi s-au dat medicamente psihiatrice în tinerețe, așa au zis toți psihiatrii mei. Nu am avut alte simptome psihice, în afara acestei tulburări sexuale fiziologice. Eu nu am avut toată viața dorințe sexuale sau act sexual propriu-zis, nu mai intru în detalii. Nu au existat bărbați în viața mea, repet, am fost izolată și abuzată sexual sau violată doar de trei bărbați străini, care au profitat de faptul că eram sub medicamente psihiatrice puternice la 21- 22 de ani. De fapt ei doar se masturbau cu trupul meu. Dar deoarece nu am avut absolut defel senzații sexuale în acele momente, ci doar tactile, consider că nu a existat de fapt vreun act sexual în viața mea, ci doar 3 bețe în sau lângă vaginul meu. Îmi amintesc de triburi unde era obiceiul ca fetele să se dezvirgineze singure înainte de nuntă. Cam așa ceva. Deci, nefiind conexiune sexuală directă între mine și alții, consider că faptul că am fost violată nu era un motiv să fiu ostracizată și omorâtă de comunitate, cum se procedează uneori în astfel de cazuri. Adică nu înțeleg de ce mă considerau impură sau îi deranja viața mea. Eu nu m-am masturbat măcar toată viața.

Fiindcă unii m-au masacrat monstruos sexual de la distanță după 2007 (medicația psihiatrică nu mai avea efect), mi-au distrus sfincterul uretrei sau planșeul pelvin și fac mult pipi pe mine dacă tușesc. Înainte nu era așa. Există chiloți speciali, dar costă în jur de 4-5 lei bucata. Hainele și așternutul meu put mereu. Dacă vă apropiați de mine, miros a om nespălat și a WC public... 

Adresa mea este:

Moldoveanu Cristina-Monica, Calea Moșilor, nr 288, bl.32, sc. 2, ap. 55, sector 2, București

Mulțumesc dacă ați citit,

Cristina

În ultimul timp sunt îngrozită, fiindcă boala mea s-a agravat și beau uneori 5-6 litri de apă pe zi. Dar dacă am diabet cumva, de ce nu mi-au dat diagnostic și tratament, fiindcă pentru diabet se dă grad de handicap mare plus o sumă mare de bani, care mi-ar fi ajuns pentru dietă și nevoi??