Iar spun ei că toți oamenii au mințit despre mine. Când, cum? repet eu. Ce? Cine? Pe cine?
Iar încearcă să îmi creeze delir - că există 2 regiuni din România care m-au acceptat. Chiar așa proastă mă cred? Nu este fiindcă nu am conștientizat, pur și simplu totul a fost doar ce am povestit eu și nu există real niciun motiv în trecutul meu care să mă facă să cred așa o aberație. Nu am uitat nimic.
Poporul crede o chestie monstruoasă, spun ei iar.???
ei spun că familia mea e un grup de oameni rapace care m-a crescut ca să mă sacrifice și, dacă m-aș fi împotrivit lor mai devreme, atunci m-ar fi omorât mai devreme, fiindcă nu le-aș fi fost de folos ?? De exemplu mama, spun ei, e proasta tuturor (?) și eu sunt geniu (?) -- îmi amintesc de Lucica Șerban care spunea, în anii adolescenței mele, că trebuie să fiu lăsată să citesc, fiindcă numai atunci era timpul meu pentru asta, - de unde știa ce timp voi avea sau cum eram eu?!
Ei fac acum aluzie la faptul că Monica Șerban nu are nicio vină - de parcă eu aș fi proastă să cred altceva. Și oricum nu am treabă cu ea și cu familia ei. Îmi amintesc că am trecut vag odată prin Luxemburg și acolo mi-au arătat un vechi azil de nebuni cu decorațiuni baroc sau rococo mai degrabă (?) și biserica alăturată cu madona neagră sculptată în marmură probabil - nu mai țin multe minte. S-ar putea să nu fi povestit acea călătorie până la Paris și înapoi, dar eu cred că da - sper ca toamna asta să recitesc tot blogul, să adaug comentarii unde e nevoie. Monica Șerban avea legătură cu luxemburghezii, nu știu de ce a ajuns acolo, nu știu unde e acum, ea a avut mulți bani din copilărie, eu trăiam în zdrențe aproape. Ideea unora e, am înțeles eu, că ”toate marile familii sacrifică câte un copil sărac pentru beneficiul lor personal sau al copiilor lor” - dar nu știu dacă Șerbanii sunt mare familie și nici dacă ei mereu fac așa. Arionii, medici cu nume din vechime, nu știu dacă al lor, cei care m-au torturat monstruos, mă aveau pe mine sub ei și pe o altă grasă de la etajul unu, noi întâmplător cu numele Cristina și Simona, numele fiicelor lor. Nu pot deduce nimic clar. Poate ar fi hipergeneralizare, pripită doar.
În toată călătoria (septembrie 2003) a fost înfiorător, fiindcă m-au otrăvit probabil înainte de plecare și aveam bontul umflat rău, străinii aveau uitături cam întunecate către mine, mama mă chinuia enorm și făcea scandal și scene zilnic, eu mergeam greu și în mare viteză cu ghidul, scaunul meu era prost și în spate, ultimul, și al altora bun, deși fusesem a treia sau așa ceva pe listă în București, mi-era strâns piciorul bolnav, așteptarea pe șosele a fost oribilă, căldura obositoare la început de septembrie, mama nu m-a lăsat să văd nimic, nici Luvrul, nici trunul Eiffel, nici Schonbrunn etc. cu pretextul bolii piciorului meu, ce era ilogic. O singură zi în Paris am văzut Sainte Chapelle, Montmartre și Sacre Coeur, Notre Dame și am făcut poze frumoase, pe care mi le-a stricat afurisitul vecin de autocar din spatele meu. Am trecut vreo jumătate de oră prin Munchen și Nuremberg și Luxemburg ceva mai mult. Luxemburg e un oraș interesant, dar mi-a dat impresia unui tren cu multe vagoane. Mi-au rămas doar câteva poze din toată excursia - om rău și acela care mi-a distrus filmul. Oricum nu trebuia să merg, mama a fost dezastruoasă și știam că așa va fi, ca întotdeauna. O zi am stat la hotel ca să mă odihnesc, mai ales de ea, dar și de picior. Dacă găsesc pozele în calculator le pun aici, câteva.
3.10.23
Unii spun un lucru incredibil - că familia mea a reușit să îi păcălească pe psihologi și psihiatri și mă omoară. Seara, ora 11 - tortură cerebrală înfiorătoare - unii mă scuipă încontinuu cu idei de genul ”nu putem să o radem” și altele similare. Altul - ”e cancer hepatic, proasto”
4.10.23
Aseară, pe lângă tortura cerebrală puternică, am avut și durere continuă în stomac sau colon, și în restul abdomenului. Fiindcă am avut dureri în diferite locuri, mă gândesc că, poate, cei care m-au chinuit cerebral ieri au intenționat să îmi trateze metastaze etc.?? Am mai pățit așa. În afară de durerile prelungite în abdomen (de obicei nu sunt), am avut junghiuri puternice în bont. Noaptea m-am trezit de vreo trei ori cu mâna dreaptă extrem de amorțită (gheară), deși de obicei nu mi se întâmplă. Ei spun că nu au vrut să mă trateze, ci să mă lovească prin f_tere monstruoasă. ?? ei spun că toți cei care refuză să îmi facă rău, având în vedere faptul că nu am greșit nimic, sunt eliminați din sistem ??
5.10.23
Azi au ideea că eu am suferit prea mult și mi s-a făcut prea mult rău și de aceea nimeni nu vrea să aibă de-a face cu mine.?? Alții spuneau că singurul lucru care i-a interesat pe oameni legat de viața mea a fost mereu să mușamalizeze totul despre mine, "să nu respire nimic." De aceea, spun ei, au deformat foarte tare și fotografiile mele de după amputație, împreună cu Ionica, fata care mă asista. A fost o vară prelungită și chiar și azi, 5 octombrie, e cald de parcă am fi în august. Cam anormal. Ei spun iar că oamenii buni pur și simplu nu pot crede adevărul...da. Dar cei inteligenți - buni și răi - știu că tot ce am scris e adevărul. Dacă nu aș fi scris, probabil că aș fi murit mai devreme, așa ei zic că mă omoară fiindcă am scris.
ei spun că proștii cred că, dacă nu mă omoară, vine sfârșitul lumii - ei spun că e invers, că, dacă mă omoară, pot determina grăbirea sfârșitului lumii (în niciun caz sfârșitul), dar, dacă nu mă omoară, atunci nu are ce să se întâmple rău - și mie așa mi se pare logic, totuși ei mă omoară de-adevăratelea, păcat... și lovesc zi de zi... și sunt izolată din 84 și nu am dăunat și nu aș fi dăunat altora.
6.10.23
Probabil că sunt bolnavă după atâtea otrăvuri. Iar greață și discomfort abdomninal de dimineață, ușoară durere. Azi noapte iar am avut ca și ieri sau alaltăieri claudicație sau cârcel puternic în gamba dreaptă - nu am avut de mult timp. Dureri inghinale mereu. Nu mă simt bine, probabil că voi sta în pat toată ziua. Ei spun des că toată lumea vrea să mor și că eu degeaba vreau să trăiesc. Transpir pe frunte și mă încing rău din când în când. Ei spuneau des că proștii nu pot crede măcar că am fost otrăvită, darmite restul, și că mulți credeau că oamenii doar mă calomniază, nu și că vor trece la fapte. Dar, spun eu, era logic, foarte multă violență era asupra mea zi de zi din 84, era o distanță mică până la otravă, mai ales că ei mereu spuneau că vor să mușamalizeze totul. Eu nu am avut pretenția să fie public adevărul otrăvii, bineînțels, dar am fost obligată să scriu, dar am implorat să nu mai fiu otrăvită de la început, din cauză că am fost ceva bun și inteligent, total nevinovată. Nu au vrut să asculte de mine, ei spuneau că sunt un fel de asasini plătiți.
de câteva săptămâni sunt în stare de asediu - i-am comunicat mamei decizia mea de a pune aer condiționat - și bineînțeles nu e de acord, face scene de nervi oribile și nu știu cum să fac să pot pune totuși; eu nu mai rezist vara fără aer condiționat, ei zic că există riscul să paralizez și de aceea mama nu vrea să pun, ca să mă omoare - ea zice că e vorba de prea mulți bani la factura electrică, dar e vorba de banii mei din moștenire și pe altceva nu am cheltuit prea mult - mă las oricum de fumat și mâncat și voi economisi mulți bani, și oricum nu vreau să consum aerul condiționat decât strictul necesar zilnic. Vara aceasta (dar și vara trecută, ceva mai puțin) au fost temperaturi înfiorătoare - multe zile la rând peste 40, vreo 2 luni întregi, dar ei nu transmiteau corect la știri sau pe internet. Eu mai sunt și bolnavă și am mereu fierbințeli, pe mama o deranjează că vreau să mă simt mai bine, după tot ce mi-a făcut, și în schimb ia un pachet de țigări pe zi și foarte multă mâncare și mereu vorbește, zi de zi, numai de mâncare... eu sunt obeză rău, dar cred că acum voi reuși în sfârșit, în ciuda urii ei, să slăbesc...Ura ei e nejustificată, ea e un om monstruos încă de când eram copil.
Ei spun că lucrurile astea sunt așa fiindcă proștii cred că eu am greșit ceva și eu nu am greșit nimic - nu e adevărul, acestea sunt la fel de când eram copil mic. Raționamentul acesta al meu pare puțin greșit, dar nu mai explic totul. Au intrat iar în calculator, nu știu dacă nu mi-au modificat blogul.
ei spun că proștii cred că, dacă aș șterge acest blog, care e curat și adevărat într-o lume de minciuni, atunci aș fi lăsată în pace, când, de fapt, aș fi imediat omorâtă ??
E a treia noapte când mă trezesc cu amorțeli foarte puternice în mâna dreaptă - acum e ora 4 dimineața și a a treia oară când mă trezesc noaptea aceasta. Eu iau seara zilnic, de mai mulți ani, o pastilă specială pentru nervi periferici, un fel de milgamma, dar mai bună pentru mine, însă văd că nu mă mai ajută. Sete goraznică încontinuu - simptome de diabet sau otravă, ceea ce e tot aia. Unii spun că mă vor omorî sigur anul acesta sau la anul până în vară, fiindcă poporul e complet îndobitocit și niemni nu mă ”vrea” ???. Iar s-au aruncat asupra mea cu ideea că sunt un om complet nevinovat pe care ei vor să îl omoare, ca să ascundă nu știu ce adevăr. Nu înțeleg - de ce ei au voie să știe acel adevăr și eu nu? De ce cred ei că sunt proastă? De ce să mă elimine dintre cei care știu acel adevăr,dar ei să continue să știe? Ce adevăr? Nici nu am avut și nici nu am cui spune nimic.
ei spun o frază aberantă, al cărei adevăr nu îl înțeleg sau nu există: că ei mi-au ”smuls” sub tortură nu știu ce adevăr (ce?)și acum vor să mă omoare ca să fie ei singuri în posesia acelui adevăr furat, ceea ce pentru ei înseamnă puterea întreagă ??!! Repet, sunt și am fost mereu un om inteligent și normal întrutotul, chiar dacă ei au spus că i-au păcălit pe toți că sunt nebună; am fost ceva extrem de bun și foarte frumos în permanență - merit să fiu în posesia adevărurilor pe care le-am obținut eu însămi de-a lungul vieții, prin muncă sau suferință - căci absolut nimeni nu mi-a spus nimic. De ce se cred ei îndreptățiți să tâlhărească și să omoare, de ce se cred ei mai inteligenți decât mine?
7.10.23
Eu de obicei urinez de două ori pe zi, nu mult, dar azi de dimineață, după răul de azi-noapte, am urinat poate de 10 ori. Probabil o reacție de apărare a organismului. După scandalul de ieri, mama s-a trezit cu capsa pusă - eu voi pune aer condiționat - dar vor fi probabil multe scandaluri - așa mi-a făcut toată viața, cel ami des fără niciun motiv, nu ca acum. Iar au intrat porcii cu ideea că ”nici specialiștii nu pot” - toți spun că vor distrugerea mea completă și moartea mea, deși e greșit - așa a fost mereu. Dacă era adevărul m-ar fi acceptat probabil. Am fost numai binele, nu sunt răul - nici măcar prea multă amărăciune, era de ajuns puțină viață normală și drepturi și aș fi fost cel mai fericit om din lume. Iar spun ei, drept consolare, că nebunii sunt singurii oameni care sunt torturați monstruos și a fi nebun înseamnă a fi declarat nebun, adică destinat torturii, indiferent ce ești în mod real. Ei spun că fără tortura asupra nebunilor restul societății nu trăiește bine, că ei sunt ca niște vampiri sau așa ceva și că proștii nu trebuie să înțeleagă pe ce se bazează fericirea și succesul lor. Este ce am gândit și eu mai demult - a fi nebun înseamnă a fi sclav, torturat, fără drepturi etc.... poate totuși nu e chiar așa cu tortura destinată, poate totuși ei chiar cred că eu am greșit ceva - nu am cum să îi fac să vadă adevărul și sunt aproape sigură că e greșit și rău să mă omoare. Mama iar m-a înjurat ”să te trăznească Dumnezeu să mori până mâine!”, din cauză că vreau să pun aer condiționat. Ei zic iar că sunt un om absolut normal, dar ei fac tot posibilul ca oamenii să nu înțeleagă adevărul.
ei spun că e foarte simplu - au mințit că aș fi nebună și de aceea au inventat multe alte minciuni, mai spun că mamei i s-a dat mână liberă să mă omoare - deși ea face așa de când eram copil - și asta ar explica praful enorm de mult care se adună în camera mea în câteva zile, deși nu am fereastra la stradă etc. Dar eu nu cred că ea mi-a pus praf - în oraș nu știu cine îmi punea, acolo era clar că puneau și mi-au făcut covoarele praf și negre și nu numai - eu mă descălțam mereu când intram, cu certitudine. De fapt nu am de unde ști ce legătură e cu praful. (poate se adună paranormal la cei nenorociți sau f_ți.)
ei spun că trebuie să înțeleg - ceva de genul că nu trebuie să am pretenții - că am fost condamnată la moarte exact cum mi se prevestea în copilărie, numai pe baza unor mărturii false despre mine, deși am scris tot adevărul aici - deși nu am știut și nimeni nu m-a întrebat nimic - nu înțeleg, cum să condamni la moarte un om inteligent - deci care nu greșește - pe baza mărturiei altora?! Ei spuneau că acești mincinoși ticăloși au multă credibilitate - deci ar fi mai bine să fie adevărul poate, spun eu - ei spuneau că trebuie să mă omoare ca să evite un scandal ?!
iar au intrat cu ideea că ”nici după ce au terminat-o nu pot să o...” Ei spun că m-au terminat (?) prin tortură zilnică mulți ani - eu spun că e greșit, nu trebuiau să mă omoare și nici să mă termine, orice o fi însemnând asta - am fost perfecțiunea, chiar dacă am fost monstruos torturată, nu am greșit nimic în afară de fumat și cele trei greșeli parțiale explicate, am rămas un om luminos și pur în ciuda torturii de aproape 40 de ani și nu am greșit nici în judecată, în afară de când am fost sedusă de Z, un om rău, și ]n recrudescența scurtă a acelei iubiri după moartea tatei, fapte care au fost normale - dar, după ce m-am maturizat și am și înțeles lumea, nu m-au mai lăsat deloc în lume.
Azi mama a făcut un scandal urât, nu vrea să accepte să pun aer condiționat, probabil vrea să mă moștenească, oare? Replica lor des folosită este ”o mamă așa monstruoasă nu a existat niciodată”.
CONȚINUT ADULT NUMAI CÂTEVA CUVINTE VULGARE, ESTE UN BLOG PENTRU PESTE 18 ANI, FOARTE TRIST, NERECOMANDABIL PENTRU CEI INCULȚI SAU PREA TINERI
Vă vine să credeți că din țărână cresc trandafiri, copaci înalți, case și oameni? Atâta frumusețe incredibilă. Hai, recunoașteți... chiar puteți crede că toate cresc din pământ așa frumoase?
duminică, 1 octombrie 2023
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postare prezentată
Ultima parte – CONCLUZII - enumerare
Concluzii, partea 1 Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în li...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Cu sinceritate cred că...