desenele mele cu mouse-ul - o parte din mine, le postez aici fiind complet izolată de peste 38 de ani, probabil le voi șterge

vineri, 22 septembrie 2023

22.09.23

Ei spun că m-au condamnat la moarte pentru un motiv pe cae eu nu l-am ghicit încă. Mai spun că ei nu acceptă ca ”un om ca mine” să fie mai deștept decât ei. Nu are logică, am fost un om cu adevărat inteligent și normal desigur (cei inteligenți nu pot fi nebuni) și nimeni nu mă știe cum sunt ”ca om”. Ei m-au respins în condițiile în care eu eram demult izolată și se pare că într-adevăr mint despre mine. Bineînțeles că, dacă aș fi avut drepturile, aș fi reușit - ideea ”un om ca tine” nu are sens. Eu nu văd ce înțeleg ei prin aceasta. Am fost izolată nedrept, cu forța, deci felul meu de a fi ca om nu se putea manifesta. Iar în copilărie familia... cum am povestit. Deloc datorită mie. Poate se referă la condiția mea de om sărac, ceea ce era la fel din copilărie. Însă chiar dacă aș fi avut numai salariul minim pe economie, dacă aș fi avut drepturile, aș fi avut o groază de bani, cum nu am avut întreaga viață, mi-ar fi fost mai mult decât suficient. Pensia mea e cea minimă, fiindcă nu am avut ani destui de muncă, de 1150 lei. Putea să nu fie deloc, cum am stat mulți ani. Eu sunt mulțumită. Adică 231 euro pe lună, puțin. E drept, dacă aș fi avut bani și nu aș fi provenit dintr-o familie săracă, atunci nu m-ar fi omorât - așa se pare. Și m-ar fi respectat.

Azi a fost ziua mamei și ne-am adunat la vecini, cu ei doi sub nucul uscat și rămas un ciot acum. Mama a făcut iar plăcinta ei tradițională cu brânză. Au fost și chiriașa noastră cu unul dintre copiii ei o vreme.

23.09.23
Azi din nou caniculă. Vecina Mădălina a început să lucreze la baia ei cu un perete comun cu camerele mele și face aproape zilnic zgomote d e2-3 săptămâni, fiindcă lucrează puțin de fiecare dată. Nu cred că e adevărat ce spun ei - că Mădălina a căzut în plasa unor porci și vrea să mă lovească pe mine crezând că eu sunt sursa a ceva rău din viața ei, fiindcă acei porci o lovesc astfel încât ea să creadă că eu sunt aceea. Din păcate, eu nu am reușit să îi plac Mădălinei, nu pot spune că am o relație cu ea - suntem aproape complet distante - dar o mai salut, sau mă salută ea pe mine. Azi a făcut zgomot mai puțin de o oră, a început exact când am început eu să citesc și mi-a fost mai greu. Acum mă simt obosită, stoarsă de energie - în plus mama dormea de pe al ora 12, acum e două - ea așa face, se așează ghemuită în pat și se face că doarme, aproape mereu la ore ciudate - 12- 1 la prânz, 8 seara etc. Mădălina s-a oprit un sfert de oră și a început din nou. De mai mulți ani de zile, mama mănâncă doar în pat, în farfurie.

ei spun că gândirea mea e corectă și logică, că opiniile mele sunt la fel cu ale celorlalți oameni și nu pot fi distrusă - dar nici nu trebuie și nu a trebuit niciodată
seara, tortură cerebrală înfiorătoare și iar pocnete de petarde sau artificii

24.09.23
Azi Mădălina a făcut zgomote de 3 ori câte puțin până acum ora 13 și 20, exact în anumite momente cheie ale vieții mele de azi - ei spun că un expert în distrugerea nebunilor o manipulează ca să îmi facă rău într-un anumit fel, în anumite momente. ??? Nu am fost nebună și nu sunt - am fost chiar un om inteligent și cei de peste mintea vorbesc asupra mea (nu cu mine) ca și cum aș fi proastă - deci dacă ar fi văzut adevărul, nu ar fi lovit - poate... Repet, oamenii inteligenți nu pot fi nebuni și eu am fost evident inteligentă și cu multe comori sufletești.
Singurul motiv pentru care nu am studiat în izolare (!) mai mult și nu am scris o carte mai bună în același răstimp este că eram nu doar torturată zilnic, ci și otrăvită oribil - altfel aș fi dovedit totul - dar așa am reușit totuși să adun un volum de poezii mai bunicele și totuși ei au refuzat să îl publice în mod bizar (primul era prost, nu mai explic totul, m-au păcălit să îl public) și nici măcar nu mi-au răspuns negativ, iar alții, tot în mod bizar, căci cărți similare cu a mea au fost admirate - nu au aceptat nici măcar cartea mea de haiku. Acum izolarea e monstruoasă, sunt aproape 40 de ani... Probabil că, repet, dacă ar fi știut ce fel de om sunt și că eram inteligentă, m-ar fi acceptat sau măcar m-ar fi lăsat în pace - ei spun probabil că sunt naivă și nu e așa. Ei spun că încă nu m-au erodat (cerebral) destul pentru a mă omorî.

Revenind încă o dată la miezul problemei - ei au spus adesea că eu sunt evident un om normal, prin urmare ei trebuie să mă omoare. (!) Eu repet ceea ce am spus de la început - că e imoral și totodată ceva rău să ucizi un om nevinovat, bun, inteligent, cum am fost în mod clar - și mereu normală. Ei deja au făcut rău asupra altora și mediului înconjurător lovindu-mă pe mine. De la început ei gândeau ca mai jos. Ei spuneau că aceste lucruri rele îndurate de mine ca martir le-au pus tot în cârca mea și astfel, dacă mor, lumea va răsufla ușurată că m-au omorât, deși nu era necesar și au făcut doar rău. Iată cum raționează ei - Ei spuneau adineaori că, din păcate, absolut tot ce am scris eu pe acest blog e adevărul și, prin urmare, nu pot fi acceptată. Bine, zic eu, dar dacă nu aș fi spus nimic pe acest blog, m-ar fi acceptat ei, așa brusc, după 40 de ani de martiriu? Nu te-ar fi acceptat, zic ei. (Era evident că mă omorau) Atunci, oare m-ar fi acceptat ei dacă aș fi spus minciuni? Nu, răspund ei, nici cu minciuni nu te-ar fi acceptat. Deci, spun eu, este fără logică afirmația lor de mai sus. Nu e ilogic, spun ei, ei te omoară fiindcă totul e adevărat, nu fiindcă tu ai scris adevărul. Toți vor să mori, spun ei, fiindcă moartea ta e mai ușor de suportat decât rușinea care ar fi dacă ar fi adevărul despre tine.(?) Adică exact ceva asemănător cu amenințările asupra mea din copilărie. Tu nu poți înțelege ”sentimentele proștilor” spuneau ei, poate fiindcă eu sunt inteligentă și fiindcă eu am suferit încontinuu 40 de ani și am înțeles treptat totul, iar ei înțeleg deodată și sunt răsfățați de soartă de obicei o viață întreagă. Prin urmare din nou apare ideea că mă omoară cu toții, de dragul sentimentelor proștilor, ceea ce poate e doar o mică parte din așa-zis motivele lor.

Ei spun că unii au fost așa porci încât au mințit că aș fi spus sau făcut lucruri pe care nu le-am spus sau făcut și proștii mă condamnă la moarte în virtutea acelor minciuni: ??!! Parcă nu pot crede așa o oroare, dar având în vedere altele, poate a fost adevărat - oricum psihiatrii și psihologii mint sigur și puteam dovedi - de ce ?

25.09.23
Aseară a fost așa rău, încât am crezut că mor. Ei spun că i-au mințit pe toți că aș fi greșit ceva.?? Ce?

26.09.23
Azi am fost la doamna Ghica pentru hrană pentru pisică. La întoarcere, în autobuzul 468 sau 409 mi-am găsit un loc pe dreapta. Neplăcut, au curs peste mine câteva picături (chiar pe piele) de undeva din tavan - un lichid ce părea mai vâscos și curgea lent, de culoare roz.
au avut din nou zilele astea ideea că oamenilor li se spune că eu persist în greșeală (?) și eu de fapt nu greșesc nimic

27.09.23
Prima amețeală mai puternică... poate totuși mă voi vindeca... am redus țigările la 4... nu cred că din cauza asta. Ei spun uneori că oamenii, dacă ar fi știut ce sunt, s-ar fi târât în fața mea -- desigur exagerează, poate nu m-ar fi omorât, dar nu ar fi avut așa o venerație cred eu, sigur. Circulația cerebrală probabil... tensiune sporită nu am. Din nou ideea că povestea mea e în mod clar adevărul, dar există niște idioți care mă omoară crezând că sunt nebună și că adevărul e altul.??!

28.09.23
Azi dimineață m-au trezit la ora 7 din somn cu ideea că l-au ”uns” pe Z distrugându-mă pe mine. (??) Mi-au transmis (probabil sau au determinat) un coșmar despre facultatea de medicină. Visez extrem de rar. De aceea era bine să fi fost adevărul despre mine, sau măcar o parte, mai devreme, și aș fi avut dreptul la studii sau măcar la muncă și aș fi reușit sigur și nimeni nu ar fi mai vrut să mă omoare cu veșnica idee că ei trebuie să mușamalizeze răul pe care mi l-au făcut. Afectiv am trăit extrem de multă frumusețe și sentimentul sublimului, dar am fost și binele și normalitatea și chiar inteligentă. Când m-au trimis cu forța la Z eram prea tânără ca să înțeleg totul. El a fost totuși un monstru - ei zic că a devenit un monstru. Am căutat pe internet, el nu mai e profesor la medicină - nu știu dacă e pensionat.

Ei zic că poporul nu mă vrea (?! - de ce?, nu există niciun motiv) și că au inventat că eu mă frec (sexual) ca să justifice omorârea mea! Eu - care nu am avut niciodată vreun interes sexual sau poftă sexuală (în afară de faptul că nu voiam să fiu f-tă sexual de la distanță, ceea ce a fost ceva extrem de rău și a dus la închiderea mea la psihiatrie), nici când am fost îndrăgostită de Z! Au inventat că eu coordonez ”totul”, dar toți cred altceva. Vă dau din nou același sfat - dacă un copil vă face ceva rău fiindcă se freacă, nu îl omorâți - ori îl scoateți din mediul nociv, căci copilul nu e vinovat, ori îi explicați că face rău altora și atunci copilul, care foarte probabil e bun, va avea tăria de a renunța la obiceiul prost. Eu am renunțat natural, la pubertate.

ei spun că viața mea a fost în întregime suferință și durere și nu am avut niciodată plăceri, dar proștii cred altceva - nu am avut plăceri fizice, și am suferit mult psihic și fizic, dar am avut mari plăceri și bucurii intelectuale, când citeam, când studiam și înțelegeam, când ascultam muzică - pot spune că, din acest punct de vedere, a fost o viață foarte bogată, dar, din păcate, ei au lovit violent în permanență creierul meu, sursa memoriei și fericirii - altfel aș fi fost, cred eu, dintre cei mai fericiți oameni din lume (dacă nu aș fi fost tratată drept vită cu brutalitate, dacă ar fi existat 4-5 oameni în viața mea, nu doar mama și dacă aș fi avut măcar dreptul la studii și la muncă - altceva nu aveam nevoie ca să fiu foarte fericită). Tolstoi spune că există două mari rele în lume - boala și remușcările - măcar remușcări nu am, nu am greșit, nu am gândit sau făcut răul. Acum mă doare stomacul și ei spun că e ulcer, nu cancer. (?)

din tinerețe dădeam glas rar unor micuțe improvizații muzicale (eu nu am avut prea mult talent muzical - ei zic că la muzică sunt de nota 7, la desen de 8 sau 9) - conform felului meu de a simți, de a gândi... tot la fel sunt și acum, aceeași culoare a muzicii, chiar dacă sufletul îmi este mai golaș - tortura m-a dezbrăcat parțial de suflet, dar și acum, dacă murmur o melodie, sunt aceeași, sună la fel - niște idioți spun că cineva cântă prin creierul meu - ei nici acum nu au înțeles că acel cineva sunt eu. Ei spun că pentru ăia sunetele mele sună calp, ca și cum nu aș fi eu, fiindcă ei au o imagine falsă a mea - este exact ceea ce am simțit și eu - ei delirează poate că eu nu sunt eu, așa cum inventează psihologii tâmpiți, cum mi-a spus odată d-na Mitrofan: ”te simți autentică?” - pare să fi fost acea profesoară un om rău... acești nebuni m-au masacrat și eu sunt încă tot eu, ei au vrut, cum spuneam, să mă dezbrace de propriul și binecunoscutul meu psihic personal și constant prin mulți ani și absolut cert al meu personal... adică de fapt să omoare, să distrugă ceva ce era bun și autentic - poate fiindcă eram posedată sexual, ei credeau că aș fi posedată și ca gândire sau creativitate, când eram 100% eu însămi...(în finalul cărții Război și pace, ediția mea, 2016, apare și un Mitrofanîci, oricum și contele Tolstoi apare de vreo trei ori și apare și personajul Bondarciuk, ce poartă numele actorului și regizorului din filmul Mosfilm)

29.09.23
Aseară m-au chinuit înfiorător și tineri huligani strigau și vorbeau și râdeau la poartă. Nu am cum să stau seara în curte. A fost ceea ce se numește superlună, luna la perigeu, mare și strălucitoare. Cum m-am trezit azi m-au luat în primire cu binecunoscutele lor vorbe - ”ea trebuie neapărat distrusă, înțelegi tu? Distrusă!”, deși nu am greșit nimic toată viața și am fost un om capabil de studii și muncă. Ei spun că i-au îndobitocit pe toți. Ei spun că o femeie monstruoasă (?) vrea să mă moare și a păcălit întreaga lume în acest sens - că eu sunt tot ce e mai bun, dar nebuna (?) crede altceva. Alții spun că cineva mă urăște foarte tare și vrea să mor, crezând orbește că eu am greșit ceva, deși eu nu am greșit nimic. Alții spun că e vorba de poporul român. (??)

Iar au început - ” e inadmisibil ca un om de o asemenea condiție socială...” - ce? Să fie el însuși? Am fost mereu un om bun și inteligent și nu am greșit nimic, ei spun că oamenii nu vor să mă accepte drept ceea ce sunt. Ei au spus de multe ori că oamenii îmi torturează creierul fiindcă vor să îmi distrugă inteligența și din același motiv mă omoară și că ei ar fi suportat inteligența numai din partea unui om cu condiție socială bună, adică să nu fi fost f_t.??

Azi au inventat altceva - ”de tine și-au bătut joc în mod monstruos și Uniunea Europeană nu vrea ca să...”??? Nu e vorba de bătaie de joc, e o crimă monstruoasă, încă din 84, și, dacă aș fi avut dreptul măcar la studii aș fi dovedit tot ce era bun și extrem de frumos.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cu sinceritate cred că...

Postare prezentată

Ultima parte – CONCLUZII - enumerare

Concluzii, partea 1 Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în li...