Ultima scrisoare

Zi frumoasă și blândă de început de septembrie 2024. Încep să scriu în sfârșit o ultimă suplicație prin care încerc să conving lumea să îmi lase viața.
De-a lungul vieții mele au fost și pentru mine unele lucruri aparent incredibile. Unul dintre acestea e că niște gânduri peste mintea mea spun că oamenii mi-au înscenat un fel de proces pe la spate, fără ca eu să am nici cea mai vagă bănuială și m-au condamnat la moarte fără să știu măcar, pe baza depozițiilor unor martori nebuni și păcăliți sau normali dar cumpărați, corupți. Aceștia ar fi mințit despre ce am făcut sau am spus sau au inventat că sunt altfel decât sunt, deși am fost evident izolată din 84. Oamenii au refuzat să mă ”confrunte”, mi se spune, cu acești martori, fiindcă au înțeles că am dreptate absolută și ar fi ieșit adevărul la lumină, ceea ce ei nu au vrut și de aceea m-au izolat complet și m-au ras, adică torturat cerebral foarte puternic, în permanență, aproape zi de zi în ultimii 6 ani, dar și înainte în București, astfel încât să mi se șteargă memoria și conexiunea psihică cu alți oameni și să îmi pierd imunitatea psihică și puterea implicită asupra celor care au mințit – astfel încât acum pot fi ”confruntată” cu cei mincinoși fără ca ei să aibă de suferit. Nu știu dacă acest proces a existat cu adevărat. Nu știu dacă de acest lucru se temeau ei, adică de forța adevărului, dar nu trebuia să fiu torturată, e o greșeală și în prezent ei tot așa cred că trebuie să facă, chiar și azi au început din nou să mă scuipe cu ideea că trebuie neapărat să mușamalizeze totul. Pe măsură ce voi scrie, voi transcrie această ultimă scrisoare pe blogul meu, dar sfatul meu e să o citiți întreagă, mâine sau poimâine, când va fi gata.

Există și oameni buni, mi s-a spus din când în când, căci se părea că toți abdică de la orice principii drepte în numele mușamalizării, minciunii, răului și cruzimii monstruoase etc. dar oamenii buni sunt jucăriile celor răi și în cazul acesta, adică legat de viața mea, oamenii au fost mințiți de când eram mică și toți cred că sunt altceva, toți sunt îndoctrinați că sunt nebună și de aceea nimeni nu dă doi bani pe ceea ce am scris eu pe blogul meu – deși e absolut tot adevărul, e numai adevărul și nu lipsește nimic esențial despre mine. Oamenii buni nu pot crede adevărul, spun ei, fiindcă ei au cu totul altfel de imagine despre nenorocire sau necaz, viețile lor fiind protejate și cuprinzând necazuri mai normale, mai credibile, spun ei și nu așa multe. Per ansamblu, oamenii buni, care te-ar fi putut accepta, fiindcă cei răi te detestă și oricum nu te pot accepta, nu cred adevărul sau cel puțin nu cred tot adevărul și absolut tot ce ai spus tu e adevărul. Nu este credibil, reformulează ei, deși unii au spus ca maximă că adevărul este întotdeauna mai puțin credibil. Dacă lumea ar fi crezut adevărul și nu minciuna, nu ai fi fost omorâtă. Bun, plec de la această idee. Eu sunt convinsă că aproape toate crimele – care de fapt sutn lucruri rele, sunt opera unor scelerați – sunt de fapt datorate unor proști care nu înțeleg complet adevărul. Chiar dacă în aparență ei omoară ca să își păstreze nu știu ce privilegii, sau pentru a își acoperi o greșeală, sau chiar cu ideea cretină că vor să se răzbune pe cel nevinovat, așa cum spun unii că mă omoară și pe mine, deși nu am greșit nimic toată viața, totuși e clar că asasinii sunt în general oameni mai proști, care omoară uneori și genii (sunt cel puțin sute de astfel de asasinate) fără să poată aprecia frumusețea sau binele pe care le distrug, pierderea intelectuală sau spirituală pe termen lung, pierderea energetică, dezechilibrul geologic sau ecologic pe care le antrenează astfel fără responsabilitate. etc. Normal că mi-am dat seama că povestirea mea nu e credibilă pentru proști, dar nu am încercat să o fac credibilă, nu am scris absolut deloc pentru a impresiona sau pentru a crea literatură, am scris doar adevărul frust, ca pe o mărturie, ca pe un documentar, dosar despre viața mea. Unii care au intrat peste mintea mea - voi ajunge și la ei – au spus ceva ce eu nu înțeleg, ca și povestea cu nu știu ce misterios proces al meu, anume că, prin mărturiile false ale unor oameni, mi s-a alcătuit un ”dosar”, în întregime mincinos. Nu știu despre ce e vorba. Uneori și mărturiile de acest fel au o oarecare valoare literară, dar asta nu are importanță, nu acesta a fost scopul lucrării mele. Probabil că oamenii inteligenți au înțeles că e adevărul în întregime, dar, deocamdată, las deoparte această idee divergentă. Poate mă înșel. Fac încă o incizie dură – repet că absolut tot ce am povestit, poate cu excepția unor mici detalii, este adevărul, și afirm că nu am greșit nimic și că adevărul acesta nu e ceva rău, nici dacă e citit. Poate nu credeți, cum spunii unii, că totul e adevărat și de aceea mă omorâți – indirect sau chiar direct. Atunci spun – nu aveți niciun motiv să credeți că mint sau că adevărul despre mine e altul, subliniez, niciun motiv. Veți spune că familia mea spune altceva – ceea ce de fapt eu nu cunosc deloc. Repet adevărul, poate fi încă dovedit, încă nu am înnebunit: am fost aproape complet izolată de la 13 ani, din 1984. Familia mea s-a redus la 4 persoane în București, dintre care 3 au murit. Pe alții i-am întâlnit sporadic și nu am avut treabă cu ei. Fratele mamei și familia lui locuiau la Sibiu, nu aveau cum să știe multe lucruri despre mine. Este posibil ca fratele mamei și soția și copiii lui (nu mai vorbesc nora sau ginerele) să nu creadă că mama a devenit asemenea monstru, poate că el o cunoaște așa cum era în tinerețe, când erau împreună în sat, cum au insinuat chiar unele persoane de peste mintea mea. Fratele mamei m-a tratat cu ostilitate pe față, ațâțat de mama, m-a tratat cu insulte că aș fi nebună și are ideea, exprimată cu voce tare, că încă nu m-au ”gătat”, că încă nu sunt gata, încă de când stăteam cu chirie în blocul 2, o locuință cu otravă. Tot la fel sunt unii care intră peste mine cu ideea că trebuie să mă termine și că încă nu m-au ”terminat”, încă de acum 17-18 ani. Încă o incizie – e doar cuvântul meu contra cuvântului mamei, nimic altceva, tot restul sunt aberații, nimeni nu avea de unde ști ceva despre mine, nici psihiatrii. Tot ce am spus despre mama e adevărul, a fost ceva extrem de monstruos încă de când eram copil și erau atunci oameni care știau că eram un copil foarte cuminte, iar bunicii mă apărau de furiile oribile și fără motiv ale mamei. După 1984, atât mama, cât și tata, m-au masacrat oribil, ceva ce poate părea incredibil familiei fratelui mamei, sau cunoștințelor din copilărie și tinerețe ale mamei, care o știau drept fată bună și de treabă (harnică ) și povestitoare etc. Cum să creadă ei ceva atât de crud și patologic, cum a fost ea față de mine de când eram copil?! Acum adaug: eu am fost izolată, dar în permanență am fost om lucid și normal și foarte bun și inteligent – evident dacă ați fi stat cu mine măcar un an, dar și chiar și o lună măcar, chiar și în prezent, ați fi văzut că am intelect bun și de valoare și suflet cald și blândețe și calm mereu, ați fi înțeles că mereu am fost la fel și v-ați fi întrebat – de ce să omor acest om, de ce să cred că acest om inteligent minte de o viață întreagă împotriva cuvântului mamei sale, când evident pare invers?! Bun, fiind spuse acestea, intru mai departe cu bisturiul sau cu ce vreți dvs. Totul e adevărat, rețineți, nu am nimic altceva de spus în acest sens – rămâne eventual să vedem dacă familia sau alții au vreun interes, așa cum spun mulți, de a mă omorî ca să ascundă adevărul. Ce adevăr? Ceea ce fac și au făcut ei a fost doar distrugerea eventualei mele creații intelectuale, care ar fi putut dovedi tot ce era necesar și bun: ceva foarte frumos și inteligent și bun. Poate atunci ați fi înțeles mai clar că nu puteam minți, ar fi fost stupid. Am vrut să scriu mare parte azi, eram în formă, dar mama m-a cicălit și m-a chinuit chiar întreaga zi, dar vă promit că mâine voi scrie întreaga zi de dimineață și probabil că voi termina până seara. Repet, mama a fost ceva extrem de sordid și complet patologic față de mine și psihiatrii au pretenția să îmi spele memoria complet și cei proști dintre ei chiar cred că eu exagerez sau că e delir sau, în fine, că eu aș fi provocat-o, când de fapt nu aveam cum să o controlez, fiind singură și lovită mereu (într-o perioadă de ambii părinți abuzivi). De ce credeați dvs., când știți că există părinți abuzivi pe pământ, că tocmai ai mei nu erau sau că eu exageram, deși am fost un om foarte inteligent și evident bun, deci nu deformam faptele? Necazul nu alege omul după bunătate sau deșteptăciune. Intelectuali extrem de fini pot apărea din brute josnice și oameni vicleni sau nebuni. Etc.

Deși mai înainte au spus că oamenii mă omoară absolut sigur fiindcă ei nu cred tot ce am povestit și explicat eu, deci fiindcă nu mă cred, că de fapt nimeni nu mă crede, fiindcă în mod absolut clar nimeni nu m-a acceptat deloc toată viața, acum a intrat iar o brută cu idee opusă, anume că toți au înțeles că tot ce am spus eu e adevărul, dar eu sunt geniu și oamenii nu mă vor, de aceea mă omoară, fiindcă eu sunt ceva ce ei nu vor să existe în România sau în lume, adică nu le plac atributele mele -- deci au fost mințiți, spun eu, ceeea ce am spus eu e adevărul, poate că sunt geniu, dar nimeni nu cunoaște atributele mele ca geniu sau ce puteam face ca intelectual în studiu sau în scris, nu am fost deloc lăsată sau acceptată și deci nu m-am dezvoltat sau manifestat, ei nu au de unde ști că sunt ceva rău - vă spun sigur că sunt ceva bun, nu au de unde ști că sunt proastă - am fost inteligentă cu adevărat, dar izolată, deci nu aveam cum să fiu ceva rău - repet, au fost mințiți, vă rog așteptați să termin această scrisoare - chiar și din restul blogului se poate fi vedea bunătate polivalentă, deci nimeni nu avea motiv să se teamă de influența mea sau să creadă că sunt iresponsabilă - am fost numai om curat și bun. Ei zic că am fost cu adevărat cel mai bun om, dar am o inteligență diabolică - e din cauza unei prejudecăți idioate din popor că oamenii foarte inteligenți sunt ai dracu, dar de fapt e invers. De aceea ei cred și reciproca, anume că oamenii buni sunt nebuni sau proști, dar nu au dreptate. (Am uitat să notez că, ultima oară când am fost la piață, un vânzător de la o tarabă m-a înjurat să mă f în gură și altele de vreo 4-5 ori, de foarte mulți ani ei se poartă așa pe stradă, e o cultură a răului și minciunii care poate fi distrusă fără nicio pagubă - ei chiar cred probabil că sunt proastă sau nebună și mă hărțuiesc mereu, de când eram mică, repet, fără motiv, în acea zi m-a iritat și reaua voință a individului care de fapt îmi fura banii pe nedrept și îmi dădea cu forța marfă proastă, nu mai explic totul, și m-au iritat și scabroasele lui înjurături printre dinți - și l-am îngânat, ceea ce eu nu fac, am deplin control și responsabilitate, ca să nu lovesc pe nimeni, poate v-au mințit că fac așa ceva - individul, după aceea, a devenit mai politicos și mi-a dat marfa corect. Dacă îl găsiți întrebați-l să spună adevărul - eu doar l-am îngânat, mai ales fiindcă înjura, nu sunt un om iresponsabil și nu știu dacă l-am lovit, dar am făcut lucrul acesta numai de câteva ori toată viața. Acum mi s-a întâmplat a doua oară asupra unui alt om întreaga mea viață și mi s-a mai întâmplat când locuiam în blocul trei din viața mea, neintenționat, datorită unor huligani care înjurau sub fereastră și mă chinuiau cu diverse porcării și țipete toată noaptea. Atunci am descoperit absolut întâmplător puterea îngânatului, că nu știam, dar porcii aceia care mă loveau noaptea m-au chinuit așa rău, împreună poate cu unii din blog, cu nu știu ce tehnică psihică de F_t cum spun ei, încât eram amețită și mă durea și i-am îngânat întâmplător și apoi am văzut că mă simțeam mai bine și ei au părăsit locul faptei, poate tot întâmplător și era liniște din nou. Totuși nu am abuzat de acest lucru, oricine m-ar cunoaște ar înțelege că nu mint, dar probabil că ei m-au izolat monstruos și au mințit.)
Ei spun acum că oamenii au înțeles altceva din tot blogul meu - ?? Sper ca acum, după cei voi termina această ultimă scrisoare, să fie absolut totul clar. Unii spuneau că ei (nu știu cine) la fel au condus lumea de sute de ani, prin minciuni și sacrificii ca al meu - nu știu la ce se referă, să îi ia dracu cu toată așa zisa lor conducere cu tot - poate că sunt doar minciuni și paranoia, vă implor -- concentrați-vă pe ce am scris eu, că nu e răul și e adevărul. Dacă ați înțeles că totul e adevărul, mai citiți o dată totul, că probabil va dispărea oricum, chiar dacă l-ați descărcat și, dacă citiți, gândiți asupra fiecărui rând, judecați ce e normal să judecați, ce am gândit eu, ce înseamnă normalitatea și dacă are rost să mă omorâți.

3.09.24
Continuu și eventual termin azi această scrisoare,
Povesteam deci de faptul că adevărul spus de mine despre mama și despre familie înseamnă doar cuvântul meu împotriva cuvântului mamei și, dacă ar fi cercetat cineva, ar fi văzut că eu eram un om deplin credibil, inteligent și lipsit de agresivitate, iar mama nu, din felul în care se comportă, lovește în mine, vorbește. Am mai scris tot adevărul știut de mine despre câteva rude mai îndepărtate, dar, din câte știu, nu sunt nici măcar lucruri grave, nu ștui de ce pe unii i-a deranjat și au spus de exemplu că nu trebuia să scriu nimic despre familia Șerban – că povestea mea era clară și fără acele lucruri. Totuși am scris tot, din cauza preotului Șerban, despre care o femeie mi-a spus că era cunoscut în tot cartierul pentru comportamentul păcătos față de femei în biserică, iar pe mine m-a molestat ușor, așa cum am povestit, în timpul liceului, la mine acasă. Am mai scris totul și despre familia fratelui mamei din Sibiu, fiindcă era necesară conturarea adevărului despre mediul meu social în general, căci și Nelu avea apartament în Sibiu, dar pe Șoseaua Alba Iulia, în afara zidurilor cetății, dar aproape de centrul vechi al orașului, la fel cum și eu locuiam de fapt pe Moșilor, poate că cel mai apropiat cartier mărginaș de centrul istoric, fiindcă Bucureștiul nu s-a dezvoltat înspre Nordest. Din partea lui Nelu, în afara comportamentului față de mine (poate nu credea adevărul sau poate juca teatru că credea că sunt nebună) m-a deranjat, m-a dezgustat și întristat comportamentul lui execrabil față de mama lui paralizată la aproape 67 de ani, vorbele lui foarte urâte, faptul că el și ceilalți nu au suportat că ea a început să se vindece să se miște și chiar să vorbească în prezența mea, modul în care o batjocorea pe biata bătrână - și m-au dat afară de acolo. Nu aveau răbdare, aceasta era ideea, voiau să îi grăbească moartea, mi-au spus pe față asta – nu știu dacă aveau dreptate, nu sunt eu în măsură să judec, dar ei într-adevăr nu aveau cum să o îngrijească și unde și nici eu nu aveam bani pentru așa ceva și nici autoritate în familie, care mă respinge ca nebună încă din copilărie. Nu aveam ce face, nu aveam cum să găsesc pe cineva să o ia într-un azil special, nici nu știu dacă existau atunci, și ei poate nu aveau bani de așa ceva nici ambele familii împreună – dar aveau ceva cam mulți bani ca să cerșească și oricum cei de condiția lor nu cerșeau. Eu aș fi îngrijit-o, dar nu aveam cum, a trebuit să plec. Bunicul, la rândul lui, a murit în Sibiu la fiul lui, care a refuzat să îl ducă înapoi în sat, dar l-a dus în coșciug, în Săptămâna mare.
Unii spuneau că, citind blogul meu, au crezut că sunt nebună, fiindcă faptele relatate sunt ciudate și oribile. Cu excepții destul de rare, mie nu mi se pare așa. Nu sunt lucruri ciudate. Un rar exemplu e cel cu aura păsărilor exotice de care am reamintit acum câteva zile, sau povestea modului în care am fost otrăvită, sau holograma (sau ce o fi fost) proiectată în fața geamului meu la etajul 4 în blocul 3 în București. Holograma era ceva foarte ciudat întrucât oamenii proști puteau crede că am vedenii, iar eu însămi m-am speriat groaznic. Regret că nu am fotografiat-o, am explicat de ce nu am putut asta. Faptul că mi-au proiectat așa ceva în curtea blocului este ciudat – probabil era ceva foarte costisitor, deci unii, nu se știe cine, avea mulți bani pe care îi investea, nu se știe de ce, în distrugerea unei femei complet izolate, șchioape și sărace. Din acest motiv poate, oamenii au început să fantasmeze și să aibă idei grandioase sau politice despre mine, dat fiind că există așa o violență și atâția bani investiți în ceva rău asupra unui om evident bun și liniștit. Nu știu ce era acea hologramă, dar cred că poate că există multe produse noi și invenții care nu sunt difuzate pe piață, ci sunt păstrate într-o arhivă anume.
În afară de ceea ce am povestit despre familie, mai sunt și alte lucruri, unele neplăcute, despre alte momente care mi s-au părut mai importante din viața mea, cum ar fi faptul că la 15 ani am fost trasă într-un dans hidos cu forța de către maistrul Pavelescu, cu care clasa mea făcea activitate practică la menghină etc., pentru a avea pe diloma de absolvire a liceului titul de prelucrător prin așchiere sau așa ceva. Noi fabricam în liceu miezuri de turnătorie. Pavelescu m-a tras brusc în dans, cu mână forte, nu mă așteptam la așa ceva, iar colegii de clasa a 12-a cântau cântece deșănțate, fumau etc., în tabără la Padina, în aceeași încăpere cu toții, mici și mari. Și alte detalii neplăcute – eu cred că e evident că sunt toate adevărul, nu mai explic motivele. Eu nu am atacat pe nimeni, doar am spus adevărul, fără să fi avut cea mai vagă bănuială că există oameni care mă acuză de nu știu ce sau care m-au condamnat la moarte – nici acum nu știu sigur – dar unii spun că eu m-am apărat atacând pe alții, când de fapt nu m-am apărat deloc, nu am atacat pe nimeni și nici nu știu ce acuzații mi se pot aduce.
Voi continua cu lucruri poate mai importante, poate acestea de mai sus le-am mai scris. Aceste lucruri de mai sus sunt tot ce pot spune în privința adevărului. Totuși, repet, absolut tot ce am povestit în peste 10-11 ani e adevărul, chiar și povestirile despre evenimente de demult. Este posibil ca unii oameni, în mod ipocrit sau chiar sincer, să spună că sunt minciuni sau fabulații din cauză că am fost închisă la spitalul de psihiatrie, lucru pe care îl voi explica imediat. În realitate, nimeni nu a vorbit cu mine, dar a fost clar de tot că nu am mințit niciodată și că nu am fost ipocrită niciodată, poate extrem de rar în glumă, dar nici măcar bufon nu am fost - am fost o persoană extrem de serioasă, dar, dată fiind gravitatea realității, am simțit datorită stresului, câteodată, nevoia de a glumi. Între timp, datorită unor torturi oribile oculare - dureri extrem ale globilor oculari sau unor componente ale lor -, poate și datorită unor anumiți ochelari, ochii mei sunt ceva mai slabi, și axele lor nu mai sunt perfect aliniate de la natură, dar, cu toate acestea, dacă ați privi direct în ochii mei, cert ați vedea, dacă ați fi inteligent, următoarele lucruri: inteligență, bunătate și uneori căldură, blândețe, calm, onestitate sau sinceritate, deschidere și uneori abordare directă, fără ocolișuri - nu au fost, întreaga mea viață decât câțiva oameni în preajma mea, dar lucrurile acestea există și acum, încât, dacă m-ați cunoaște un timp mai îndelungat de aproape, nu ați mai avea dubii că e adevărat ceea ce am povestit despre mine. Sunt și unii care pot crede că e boală psihică ce am povestit și nu e adevărul tocmai din această cauză - sunt evident un om curat și bun, un om liniștit și lor li se pare ciudat și discordant, conflictual, faptul că astfel de om blând și liniștit povestește astfel de lucruri violente asupra sa sau a altora - omițând faptul că sunt și inteligentă, nu doar bună și om normal și nu aș fi inventat așa ceva. Multe din cele povestite - de exemplu despre cum am fost otrăvită, fapt groaznic pe care mulți nu îl cred - puteau fi dovedite ușor de mine dacă cineva ar fi fost sau ar fi vorbit cu mine, schimbarea mea fizică bruscă și simptomele clare și bucățica de cârpă cu miros și impregnată etc. erau dovezi clare, dar nimeni nu a fost interesat, nici medicii psihiatri. Și alte lucruri le puteam dovedi și astfel tot restul poveștii vieții mele se lega, se potrivea în mod logic într-o expunere coerentă - și evident e adevărul, nu un ”delir sistematizat”, cum spun psihatrii în mod stereotip atunci când e vorba de povestiri clar adevărate. Oricum, oamenii nu au vorbit cu mine - ce e drept am povestit o parte din adevărul despre mine domnului Corneliu Traian Atanasiu și doamnei Adelaida Mateescu, care au fost, fiecare o singură dată, în vizită la mine acasă, în blocul 3. Poate am greșit puțin că i-am expus pe ei adevărului, eram cam strivită de otravă și izolare continuă și am spus numai adevărul, fără intenția de a face vreun rău. Oricum, a spune adevărul nu e crimă sau păcat, veți înțelege poate la sfârșit. Ei doi probabil nu au înțeles totul și posibil nu mă cred, fiind mediul social împânzit de psihologi care mint despre astfel de cazuri. A trecut mult timp de la acele întrevederi și poate au fost și ei ”îndoctrinați”, așa cum mi s-a spus. Nu au mai venit la mine niciodată. Nu au vorbit nici la telefon cu mine (doamna Adelaida îmi promisese, dar poate a fost amenințată, nu știu). O parte din cei care citesc superficial ceea ce am scris sau cred orbește minciunile vândute de breslele psihologilor și psihiatrilor mă văd drept păpușă proastă, genul acela de nebun copil sau ”idiot”, care e tratat cu alintare și multe stereotipuri și prejudecăți, similar cu modul în care sunt tratate unele băbuțe sărace (bănuții, punguța etc.). Până și tonul vocii folosit cu astfel de oameni pe care ei îi consideră nebuni-copii sau nebuni cuminți este cântat și dovedește tipizare.
Una din ideile unora e că ei, înainte să purceadă la analiza vieții mele, au crezut că trebuie să fi fost ceva, oricât de puțin, în care eu am greșit sau am făcut ceva rău în toată viața mea și de fapt nu este nimic în afară de câteva mici greșeli - am explicat în blog - și eu am fost genul de individ incoruptibil indiferent de orice, care nu minte și nu greșește nimic și în niciun caz nu face rău cuiva. Am văzut la televizor un documentar despre un polițist sau magistrat incoruptibil în lupta contra unei mafii, nu îmi amintesc locul unde s-a petrecut acțiunea, el fiind asasinat. Ulterior lumea a fost așa ipocrită, încât a păstrat cămașa ucisului ca relicvă și l-a venerat în biserică pe acel bărbat drept sfânt. Îmi doresc din suflet să nu se întâmple așa ceva cu mine după ce mor, niciodată - vă conjur ca, orice s-ar întâmpla, să nu fiți păcăliți de ei în acest sens și să îmi respectați memoria măcar după moarte, să nu fiu considerată sfântă și să nu uitați că și acum era posibil încă să mă salvați sau să mă acceptați fiind în viață și că refuz să devin ”sfântă”, în ciuda faptului că sunt total nevinovată, nu merit o soartă așa ingrată postmortem. Ei spun că din păcate ”clasa politică” a fost coruptă, altfel totul ar fi fost bine și s-ar fi putut orice. Nu cunosc, nu știu ce corupție - de ce să nu fie adevărul dintr-o dată? Unii ziceau cu mai mulți ani în urmă că am dreptate, dar e inadmisibil ca tot poporul român să devină popor de ”pocăiți”. Astfel, cu lozinci de doi bani de acest gen, ei au manipulat opinia publicului în defavoarea mea. Cam atât despre adevăr - tot ce am scris e adevărul și nu cunosc mai mult. Voi purcede mai departe cu scrisoarea.

Totuși mai scriu câteva lucruri - nu știu în ce sens ”clasa politică” a fost coruptă de mafioți sau de ceva despre mine. Poate că mafioții, care se scaldă în ape tulburi și cruzime și crimă, reprezintă o tentantă forță operațională, mai bună decât alte poliții politice sau secrete, mai bună decât alte trupe de mercenari - ei operează rapid și discret și instaurează, ca într-un cântec american, teama de violență și chiar teroarea, conduc la câștiguri rapide de capital și propagandă politică. Absolut sigur nu știu care e adevărul și despre cine e vorba, ceea ce am spus eu e ceea ce deja e scris în cărți ca teorie. Oricum, repet, unii au spus că e incredibil ce mi s-a întâmplat în blocul doi ca otravă și nu numai - da, totul e adevărul - și vecina mea I.N. știa ceva, mi-a spus niște lucruri ciudate și a avut reacții ciudate, am povestit deja totul, la fel și vecinul grec și menajera lui. Reacția pielii mele, bucățica de cârpă cu miros, ce s-a scurs din ea etc., toate au fost reale. Vecina a spus să fie ca fosta ei vecină să se odihnească în pace acolo unde o fi ea acum, sugerând că în cârpă erau resturi omenești (sau poate otravă?). Nu aveam de unde să știu ce era. Oricum fusesem otrăvită ziolnic, și chiar începând din blocul unu. La început nu îmi dădusem seama. Soclul pe care ședea acea cârpă cu buzunar plin cu mizerie ciudată era extrem de greu și proprietarul mi-a spus că numai cu macaraua ar fi putut să îl scoată de acolo, că el nu știe cum l-au pus acolo. (După ani, acel bloc a fost dărâmat sau reabilitat, am văzut în trecere fiind cu taxiul, nu știu exact dacă scara unde locuisem eu a fost dărâmată și soclul luat.) Medicul psihiatru poate nu m-a crezut, fiindcă unii psihiatri chiar cred că pacienții lor delirează în mod real - acea doctoriță ar fi putut să mă interogheze clar și să analizeze substanța, dar nu a vrut, a preferat să insinueze că mint, fiind în aparență ceva mai puțin inteligentă dect mine. Sau poate îi era frică, sau a fost manipulată de alții. În general așa sunt tratați pacienții psihiatrici - chiar dacă sunt asasinați se presupune că e delirul lor. Nimeni nu cercetează, nimeni nu vrea ca ei să trăiască, așa cum au făcut și cu mine, complet izolată întreaga viață. Poate mai țineți minte serialul acela italienesc cu mafia (parcă miniserial), în care o femeie din mafie, nevinovată, e închisă la balamuc de familie și unii încearcă să o omoare etc. La fel, toate ororile din blocul trei, povestite de mine au fost adevărul, deși pare incredibil și o cruzime oribilă, pe lângă izolarea totală, lipsa drepturilor, conduita urâtă a vecinilor și minciunile lor etc. Era absolut cert că ceva fâsâia de la vecinii de sus, un gaz sau aer pe gurile de aerisire de la baie sau de la debara și în mod cert eu le închideam dar cineva le deschidea în lipsa mea de acasă. Era cert că îmi intrau în casă și îmi umblau în lucruri, că mi-au îmbâcsit cu mizerie covorul deși eu mă descălțam mereu și aspiram des, că îmi mânjeau baia și mobilierul din baie, cu ideea că așa se procedează cu curvele, deși nu am fost curvă etc. Una din pacientele de la psihiatrie spunea că și pe ea o otrăveau vecinii cu gaze toxice pe lângă țevile de încălzire centrală sau apă - nu știu dacă și pe mine, dar erau găuri foarte adânci în tavanul meu lângă țevi (nu știu cât de adânci) și mirosea mereu a usturoi, mai ales în holul meu de la intrare, lângă lada pe care ședeam să mă încalț. Ei spun că da, eram otrăvită și de vecini, nu doar prin sucuri din comerț și unele alimente de la mega - dar vecinii mei erau un fel de ”mașină de război” germană, și unii s-au simțit ofensați că i-am deconspirat și le-am stricat treaba și că poate că ei credeau altceva decât adevărul, de aceea m-au otrăvit. Nu cunosc cauzele și nimic mai mult decât am scris, nu știu dacă erau germani. Trec la alte lucruri importante.

În definitiv, deși dvs. nici măcar nu ați stat de vorbă cu mine, deși am fost mereu izolată – vă dați seama cât de greu e și să fii omorât și să fii în posesia unor adevăruri dureroase (de fapt despre propria viață) izolat 40 de ani?! – totuși credeți că nu am spus adevărul, adică nu mă credeți fiindcă vi se pare ceva prea monstrous ce mi s-a întâmplat sau credeți că trebuia să fiu pedepsită, dar de fapt nu am greșit absolut nimic (în blog am povestit în detaliu) sau fiindcă oamenii acceptați social – psihiatrii, considerați poate nedrept mai inteligenți decât mine – susțin, dar fără dovezi, că eu delirez, adică nu spun adevărul. Cred că vă dați seama, că eu, spre deosebire de ei, de-a lungul anilor, am avut toate dovezile, dar nimeni nu a fost interesat. Chiar și acum încă se mai poate dovedi totul. Este extrem de greu pentru mine, mai ales acum, fiind izolată de 40 de ani și torturată mereu nedrept, închisă cu tot adevărul și dreptatea mea absolută ca o oală sub presiune și cu toți porcii care spun mereu că abia așteaptă să mor ca să dețină numai ei întreg secretul, adică adevărul și prin urmare toată puterea. Deși am spus și scris absolut totul, ei tot vor să mor, deși nu mai e nimic secret. Psihiatrii neagă adevărul fiindcă așa sunt ei educați, asta face psihiatria aplicând forța negației asupra psihicului pacientului – ei aplică o tactică foarte simplă : a struțului, negarea realității. Eu am fost binele desăvârșit și un om fără pată, dar ei mă tratează ca și cum nu aș exista. Și în rest oricum nu exist față de alți oameni în afara cabinetului psihiatric. Medicul psihiatru și psihologul asociat – ultimele în viața mea - sunt două femei cu accent moldovenesc sau rusesc, nu știu ce este. Am impresia că medicul are accentul mai puternic, poate asistenta nu. Se întâmplă lucruri ciudate când merg la psihiatru; pacienții care vin acolo și așteaptă cu mine devin agresivi treptat și mă lovesc fizic sau verbal, mă toacă în diverse moduri, iar medicul nu îmi deschide să intru ore în șir (intră mulți peste rând, unii stau foarte mult înăuntru, se țin ședințe, intră alte cadre medicale etc.) și abia după ce sunt stoarsă de energie sunt lăsată înăuntru, la fel cum îmi făceau când mă internam la spitalul de psihiatrie, ca să stea ei călare peste mine, probabil psihologic, ca energie psihică. Înăuntru sunt tratată tipic, așa cum sunt tratați nebunii, ca și cum nu aș fi eu, deși nu am fost nebună și nu am greșit nimic. Oricum eu am nevoie de acele medicamente, fiindcă sunt lovită acasă tot psihic, prin ceea ce ei numesc f_t, cu dureri și presiuni cerebrale, uneori zi de zi. Nu știu de ce trebuie să suport și celelalte neajunsuri și de ce nu mi se pot da medicamentele fără acele inconveniente psihice, căci în timpul covidului de exemplu luam rețeta automat, prin internet. În continuare voi susține că decizia pe care au luat-o – de a mă omorî, și pirn atât de multă tortură și izolare – e greșită. Cât despre minciunile pihiatrilor despre mine – este extrem de simplu. Ei își bat joc de pacient că pacientul are rezistențe sau tehnici de evitare a realității sau delir paranoid, chiar dacă pacientul e inteligent – teoria e că pacientul de fapt e mai prost decât medicul sau decât corpul medical și savanții care au creat psihiatria,deși pacientul nu e întotdeauna mai prost. Uneori pacientul, fiind inteligent, nu spune decât adevărul despre viața sa și înțelege parțial sistemul psihiatric și psihofarmacologia, dovadă și faptul că eu, când merg la psihiatru, cedez mai greu, în multe ore, la tehnicile lor de hipnoză sau ce naiba este, că nu știu sigur. Oricum, din nefericire, mersul acolo e dintre rarele mele bucurii de atât de mulți ani, deși am doar câteva contacte tranzitorii cu pacienții de acolo, adesea oameni proști sau răi sau care au ceva cu mine – dar, spre deosebire de ei, eu nu am absolut pe nimeni. Însăși medicul meu psihiatru a refuzat să îmi dea libertatea când încă meritam și puteam munci sau studia și mi-ar fi trebuit adeverința și adevărul că nu aveam tulburare psihică gravă și eram aptă de muncă – fiindcă eram. Sau măcar să îmi fi dat actele necesare pentru organizația Trepte sau Estuar pentru schizofreni sau alți pacienți, pentru a mai vedea sau atuzi oameni. Izolarea totală, de zeci de ani, e ceva monstruos, cruzimea acestui funcționar medical, fiindcă ea asta este, este imensă. E mai rău ca în cărțile lui Victor Hugo sau altor mari mizerabili. Toți grupați în jurul meu să mă abuzeze, de mică, și eu mereu nevinovată și om perfect lucid și bun. Medicul psihiatru, ca și ceilalți dinaintea ei, mă lovește fiindcă face parte dintr-o ”gașcă” medicală, puterea ei asupra mea, laolaltă cu medicația psihiatrică, acum necesară, este datorită puterii centralizate a aparatului sau corpului medical cu toate specialitățile sale, în particular acționând prin ramura psihiatrică a trunchiului medical comun. Ea poate acționa prin și datorită celorlalți, își creează personalitate și prin viețile celorlalți pacienți, care, spre deosebire de mine, nici măcar nu sunt intelectuali. Eu nu am fost acceptată de nimeni și toți cei care m-au lovit m-au lovit prin puterea lor de ”gașcă”, începând cu grădinița, inclusiv în liceu sau în facultate, inclusiv psihiatrii. Aceasta e organizarea societății. Ei între ei s-au acceptat. Pe mine mă lovește prin uzufructul aparatajului psihiatric, și desigur și prin birocrația adiacentă. Pe mine m-au pus la mijloc, ca Leonardo pe Isus în Cina cea de taină. Familia e prima instituție care m-a respins de mică, prin mama. Ei spun că am fost un copil nedorit și ăsta a fost cel mai mare nenoroc al meu. Nici măcar nu știu cine mi-a fost tată. Voi continua… deocamdată e puțin diluat, voi concentra în curând. Psihiatrii pur și simplu decretează că pacientul lor e nebun și delirează deși nici nu îi ascultă povestea și nu îi cercetează dovezile, ei pur și simplu decretează că omul e nebun fiindcă ei sunt mai deștepți ca el și au dreptul deci să îl oprime, să îl oblige să îi poarte pe alții și pe el în cârcă - cam așa este, exprimat plastic - numai că această ierarhizare în societate, această poziție socială în care pacientul e forțat pe veci chiar dacă nu a greșit nimic (ei declară că ”psihozele” nu sunt curabile), nu e ceva drept, nu e judecată dreaptă (căci nu am greșit nimic) și nu este nci luptă intelectuală dreaptă - nici vreun fel de lege a junglei în care învinge cel puternic, ci este doar o crimă sau faptă josnică, nedreaptă, un abuz de putere medicală, la fel cum preotul acela și nașul meu m-au abuzat ușor sexual, cum maistrul, meditatorul și profesorul acela au abuzat și ei de puterea lor sexuală și poziția lor în societate asupra mea, cum părinții aplicau pedepse corporale dure, deși nu greșisem nimic și ei erau nebuni etc. Chiar și acum, după atâția ani, ei ar putea să recunoască, deși acum am nevoie de acele medicamente psihiatrice, că inițial diagnosticul a fost greșit - dar ei și acum, la ultima internare, au inventat de exemplu pe față că aveam idei suicidare - dați-vă seama din tot ce am scris, ele nu aveau cum să fie! Dacă psihiatrii ar fi recunoscut adevărul, și totul putea fi ușor dovedit - inclusiv intelectul meu bun etc., atunci altfel aș fi fost privită și poate mai puțin f-tă aș fi fost, poate aș fi reușit să scriu și eu un studiu filozofic sau un roman sau mi-ar fi acceptat poeziile etc. Ca și preoții, psihiatrii îmbracă anumite odăjdii care le conferă autoritate, ca și preoților... Deși în cărți și la televizor s-a vorbit adeseori, mai ales în ultimii ani, despre abuzuri psihiatrice, de pildă asupra lui Eminescu, despre care s-a spus și că a fost otrăvit sub masca tratamentului psihiatric și probabil aceasta e una din cauzele morții sale, sau asupra unor deținuți politici în regimul comunist - și de mine spuneau că proștii cred că am avut legătură cu politica, dar nu am avut, dar în fine, cu atât mai mult... Adesea a fost la televizor ceva dintr-o serie numită ”memorialul durerii” - despre abuzuri ale comuniștilor - și ei spuneau că și acea emisiune face indirect aluzie la mine, și comparau cu diverse torturi asupra mea și spuneau (și azi) că puțini oameni au suferit mai mult ca mine de-a lungul întregii vieți (sau nimeni?), acesta fiind, din păcate, unul din motivele respingerii mele, deși eram încă viabilă și cu drag de viață. Ei spun că tuturor li s-a cumpărat tăcerea în legătură cu cazul meu (în definitiv și medicii, și în particular psihiatrii și psihologii, sunt plătiți împreună cu ”găștile” respective pentru prestații agresive asupra mea, exact acesta e adevărul). V-aș ruga să faceți doar un exercițiu - imaginați-vă că sunteți cîteva minute în locul meu - nu e numai nedreptatea de a fi torturată și omorâtă în acest mod, fără greșeală fiind, chinuită enorm etc., dar și în posesia adevărului și dreptății curate, izolată de zeci de ani - pentru cei care mă omoară sunt două alte aspecte - unu că sunt mai proști sau nu au înțeles tot și poate nu au vrut nici să citească tot ce am scris, ca să nu se simtă ei incomod, și doi că ei nu sunt izolați, prin urmare tortura morală pentru ei , fiind mai mulți complici împreună, nu contează foarte mult - li se pare normal să fie așa, că oricum numai eu sufăr. Sentimentul de ”gașcă” îi legitimizează și le conferă confort. Ce le pasă lor de plânsul slab și înecat al victimei? Ei spun că toți proștii gândesc la fel, că totul trebuie mușamalizat și eu trebuie să fiu omorâtă. Oare?? Și că deasupra a tot și toate domnesc Răul și Corupția. Mi s-a spus că oamenii au avut mereu de ales, inclusiv să fie adevărul și viața pentru mine- măcar o parte din adevăr, dar ei mereu au ales minciuna și răul. Nu știu ce să cred, poate totuși nu au crezut adevărul și binele. Voi continua mâine.

Desigur veți spune că sunt oricum foarte bolnavă psihic, din moment ce mi se pare că unii vorbesc în gând peste mintea mea și numai agresivitate - voi explica mâine în așa fel încât veți înțelege totul și că nu trebuie să mă omorîți sau să mă loviți/eliminați, chiar dacă aud asemenea gânduri, dar nu ca voci, ci ca gânduri, exact cum întreabă psihiatrii. Psihiatria, prin excelență, este o instituție care te F_te, și eu, deși am fost de multe ori închisă acolo, nu am fost vinovată și nu am gândit greșit, pur și simplu nimeni nu m-a ”vrut” și unii porci au mințit despre mine fără ca eu să bănuiesc cine și ce. ??? Ai fost un om incomod, spun alții.?? Cu alte cuvinte, cel puțin parțial, mi se pare că eu eram închisă la spital destul de rar, pentru că nu suportau vecinii cei monstruoși, care sigur mă otrăveau sau poate că mi se distrugea munca, roadele vieții - adică urma psihică a cărților citite, a lucrurilor meditate corect și inteligent de mine - există și dovezi...fiindcă ei nu suportau propășirea mea psihică normală, nici măcar atâta, nici măcar izolată...

4.09.24
Continuu scrisoarea și am de adăugat câteva lucruri la cele povestite ieri-alaltăieri. Sper că, atunci când voi termina toată scrisoarea, veți înțelege absolut totul, dacă încă nu ați înțeles. În primul rând, mai notez legat de corupția sau mafia din Voluntari – despre care nu știu dacă e teatru sau adevărul și ce fel de adevăr – există în apropiere mai multe locuri ciudate, dar nu știu dacă e vorba de prostituție sau altceva. Chiar și una din casele de pariuri are aspect ciudat, are o masă în fața intrării și la altă ușă de obicei sunt papuci de damă la intrare. Și multe astfel de lucruri. Fosta mea grădină e lăsată în paragină la capăt, unde nu au construit cei bogați case (pe fosta grădină e Marinică, un chinez și un arab, din câte mi s-a spus, am explicat mai clar în blog ). În piațeta din capătul grădinii în paragină e o cruce de piatră, ceea ce amintește de spusele de demult ale nașului meu, care povestea de prostituția de demult în București și numele cartierului respectiv, Crucea de Piatră. Stația mașinilor care merg de la mine în oraș e la o intersecție mai mare, numită ”la troiță”,fiindcă acolo au rdicat o altă cruce de piatră – ambele par să marcheze simbolic cartier de prostituate, ca și demult în București.

În legătură cu ceea ce am povestit în această scrisoare, am câteva mici adaosuri de făcut. Despre psihiatrie – fiind total nevinovată și chiar un om de valoare, prejudiciul pe care mi l-au făcut psihiatrii a fost destul de mare. Eu nu am avut ambiții deșarte niciodată și nu mi-am dorit niciodată bani sau faimă sau dragoste. Dar psihiatria ia în mod abuziv drepturile la muncă și la studii superioare ale individului, nu îi distruge doar reputația. Porbabil că lucrul acesta nu se spune pe față, dar gândiți-vă puțin că ați fi închis cu forța la spital și diagnosticat – ulterior toți vă vor ocoli sau vă vor privi ciudat și nu doar că nu veți găsi de lucru, dar, dacă veți merge la medicul de ”familie” ca să luați o adeverință care se cere, el va refuza să vi-o dea, cu ideea că pacienții psihiatrici nu au acest drept – asta chiar dacă sunteți capabil și ceva bun și ceva total izolat care are firească nevoie măcar de câteva relații cu alții, oricât de distante. În afară de această nedreptate, psihiatria m-a lovit și prin tortura oribilă produsă de tratament, aceasta la prima și a doua internare, când încă nu eram obișnuită cu medicamentele, sau poate că atunci familia Giurgiucă (nașul meu zicea că îl cunoștea pe el) mi-a administrat medicamente foarte dure și în doză mare și e adevărat, multe injecții. A fost și cutremur atunci în 92 și era să îmi sparg capul, dar încă nu știam nimic despre legătura cu cutremurele.

Un alt aspect este că ei adesea au spus că pe mine m-au torturat destul de monstruos în permanență fiindcă sunt foarte inteligentă și nimeni nu vrea să fie ”câinele” meu. Există o cultură a ideii de ”câine”, adică ar fi vorba de oameni care sunt servitori sau paznici sau subordonați altor oameni, mai inteligenți decât ei și ideea lor e că acești oameni nu m-au vrut pe mine ca intelectual, crezând probabil că eram ceva rău sau nebună, deși evident eram mai inteligentă decât ei. Chipurile de aceea au vrut să mă omoare. Sunt și am fost mereu un om normal și nu ar trebui să aibă dreptul să tortureze și să omoare orice intelectual vor ei, de exemplu fiindcă e poet sau filozof etc., așa cum am fost și eu. E vorba de o crimă josnică, nu am fost nebună, nu am greșit nimic, ei ar trebui să mă accepte, nu să omoare, oricare sunt înclinațiile mele intelectuale. (Pasărea Colibri avea și vreo două-trei cântece despre câini, poate cu aluzie și la acest sens al cuvântului.)

Mai vreau să repet o dată spusele mamei de când eram în clasa a 8-a sau a 9-a. A insistat chiar pe ideea că ea îmi este superioară de zeci de ori, că e mai deșteaptă și mai frumoasă, ceea ce, din partea unei mame, părea ciudat și nu am știut ce să cred. În plus era încântată și admira ideile despre machiavelism, despre familia Borgia și alți otrăvitori (insista pe ideea de otravă), despre împărătese care făceau sex cu calul sau făceau baie în lapte de măgăriță, despre intrigi în familii de regi și faptul că reginele Franței nășteau în întuneric total și faptul că faraonii se căsătoreau cu surorile lor etc. adică toate aceste idei grețoase, care plac cu adevărat numai oamenilor răi sau proști – poate veți spune că ea era și ea scârbită și nu le putea uita. Dar un lucru e cert – mamaia care m-a crescut credea despre mama că e ceva extrem de rău, că îl va omorî pe tata, dar eu voi scăpa cu ajutorul răbdării și iubirii și bunătății mele. ?? Ceea ce m-a deranjat cel mai tare a fost că mi-a spus clar și intenționat (nu la mânie, cum au interpretat unii) că părinții au dreptul să își omoare copiii dacă nu îi vor și că societatea sprijină aceste crime în familie și nimeni nu intervine, ceea ce s-a și întâmplat în cazul meu, după cum se poate vedea clar (presupun că mulți ați înțeles că tot ce ma povestit e adevărul). În plus, mama a isistat clar pe ideea că ea e diplomată și știe să mintă și eu sunt un căcat și pe mine nu mă va crede nimeni și pe ea toată lumea. Eu nu bănuiam încă atunci în ce sens mama va minți despre mine. A insistat totodată clar, evident ca amenințare, pe ideea că îi plac romanele, englezești mai ales, cu nebune ținute închise în casă, izolate etc., ceea ce era evident de atunci că vor să facă și cu mine. Legat de idei din acestea mai murdare, eu nu le suport – de exemplu când intru pe facebook mereu dau peste poze cu mumii,de la diverse pagini de istorie sau culturale și le tot șterg, dar apar altele și mă deranjează.

Acum voi adăuga o rectificare legat de ceea ce am povestit ieri, fiind vorba de o greșeală de exprimare, poate că ați observat-o ieri, dar oricum m-am referit în mod clar la acest lucru în restul blogului. S-a strecurat ieri o micuță neclaritate, nu un neadevăr. Am povestit despre psihiatrie pe alocuri ca și cum este ceva general-uman, dar nu este așa – este vorba doar de cazul meu. Nu cunosc multe lucruri despre psihiatrie în general și nu toți pacienții sunt nedreptățiți. Eu am susținut altceva, nu distrugerea psihiatriei, ci faptul clar că a fost o eroare medicală, ce putea fi dezvăluită fără daune asupra sistemului psihiatric. Am susținut doar adevărul despre mine și modul în care psihiatria a acționat asupra mea, în mod nedrept, și se putea dovedi ușor că nu am mințit nimic și că nu am greșit nimic și că nu am avut tulburări psihice, sau absolut clar nu a fost ceea ce au spus medicii. Dacă nu ați înțeles tot, veți înțelege la sfârșitul acestei scrisori. Despre mine putea fi spus adevărul și nu se întâmpla nimic rău. În orice caz, după cum am povestit, la spitalul de psihiatrie nu există deloc sau aproape deloc intelectuali, în afară de medici și psihologi. Pacienții de acolo sunt altceva – în multe internări, dintre sute de indivizi, abia am văzut 2-3 cu ceva intelect. Spitalul este deci feuda psihiatrilor, care se folosesc de un anumit sistem administrativ. O dovadă este și faptul că aproape mereu ceilalți pacienți internați odată cu mine s-au organizat tot în ”găști” care erau agresive la adresa mea, ca și în restul vieții mele toți ceilalți. Deocamdată fac o pauză, am obosit – voi continua, dacă nu azi, mâine, oricum poimâine, vineri, voi merge chiar la medicul psihiatru.
Este adevărat însă că, cât timp am fost studentă la psihologie, deși medicii sunt teoretic oameni, nu zei, deci pot greși, nu a existat niciun curs despre și la niciun curs un paragraf despre malpraxis în psihiatrie și nici eu nu am auzit toată viața de vreun astfel de caz.

(Ei spun din nou că acum răul triumfă peste tot ceea ce e bun și, datorită minciunilor, oamenii vor să mor, deși nu am avut nicio greșeală toată viața. Nu știu, poate nu e așa catastrofal. E adevărat că am fost izolată și torturată 40 de ani, dar încă sunt om normal și capabil de fericire și iubire și muncă - deci om normal, conform unei definiții umaniste. Puteam dovedi că tot ce am scris e adevărul. Încă sper că, după ce voi termina această scrisoare, care chiar e ultima pe acest blog, veți înțelege totul și nu mă veți mai omorî, nici dvs., nici alții. Ei spun că tot ce am scris despre Voluntari e adevărul și că e vorba de prostituție și alte afaceri necurate reale, dar lumea crede că sunt nebună și nu e așa sau lumea nu crede adevărul datorită corupției politice. Eu personal, sincer, nu știu care e adevărul. Poate e doar teatru politic, cum cred unii sau poate e real, inclusiv afacerile necurate ale vecinului cu garaj și diferite mașini etc., mai sunt și alții așa, poate nu e ceva rău - oricum eu sunt un om marginal, lătrat de aproape toți câinii ogrăzilor, pot doar să vă spun că întreg blogul meu conține doar adevărul faptic, fără interpretări sau judecată în general. Eu nu am pe nimeni cu care să vorbesc în localitate și nici la telefon. Ideea lor e mereu că oamenii buni sunt foarte proști și nu pot crede că eu am trecut prin atâta nedreptate și tortură întreaga viață, deși fiind om normal și foarte inteligent și bun. O altă idee bizară a lor e că eu mă aflu în fundul infernului.??? Ei spun că eu nu am greșit nimic și nu am mințit deloc, dar oamenii au mințit ei despre mine și m-au respins mereu astfel încât m-au împins în fundul infernului și de fapt eu sunt geniu și om extrem de bun și nevinovat - mereu, spun ei, oamenii au avut de ales între bine și rău și mereu au ales răul. ?? Ei spun că eu sunt cel mai nevinovat om din lume și nu am f_t măcar pe nimeni niciodată, dar am fost foarte violent f_tă de foarte mulți oameni (?), fiindcă au fost proști și au crezut minciunile unor oameni foarte răi despre mine. Poate așa e. Voi scrie mâine continuarea scrisorii, o voi termina în una sau două zile - acum merg să mai citesc și să mai ascult niște muzică, vă doresc numai bine, cu gândul că, dacă omul e ”cultivat” (adică respectat, răsfățat, tratat bine etc.) devine ceva mai bun aproape mereu. E nevoie și de oameni buni. A intrat iar un porc în limba engleză cu ideea cu care i-au păcălit și mai demult pe proști, probabil despre mine - ”the most tormented soul in history” - când în realitate e invers, am fost mereu, cu adevărat și dovedibil, chiar și din ceea ce am scris (voi explica în curând) unul dintre cele mai pacifice și blânde suflete din lume. Alții din nou - că mai mulți politicieni au prosperat pe spinarea mea (cum adică?) și nemulțumiții și nebunii au fost mereu aruncați asupra mea.)

5.09.24
Iar au intrat peste mintea mea cu o idee întunecată, spusă de multe ori de-a lungul timpului - de data asta o persoană care seamănă cu o asistentă medicală de la medicul de familie, dar și cu verișoara mea Irina, dar nu știu sigur dacă e una din acestea, oricum ele au voci ușor asemăntoare și amble sunt (erau) femei corpolente și de statură mică. Ideea este ”Cristina, din păcate tot ce ai spus tu e adevărul și nimeni nu vrea să...” și lasă fraza neterminată, conform unei tehnici psihologice - ca să ce? Probabil spun ceea ce au spus de multe ori - ”poporul (sau chiar nimeni) nu trebuie să înțeleagă adevărul”- ce nimeni nu vrea să...? - probabil intelectualii. Ea totodată lovește, căci a arunca astfel de vorbe înseamnă a lovi fizic indirect - cred că vă dați seama că nimeni nu are interesul să comunice cu mine așa ceva, ca și cum aș fi proastă și nu aș vedea adevărul și să repete asta sau altele de sute de ori. În același timp folosește un ton de voce cu dispreț și parcă ar crede că sunt proastă și nebună și ea îmi e superioară cu ideile ei criminale - în defeinitiv ce vrea să spună - că vrea să mă țină închisă complet și izolată complet și eventual otrăvită și torturată ca lumea să nu înțeleagă nu știu ce - dar nici asta nu îi este de ajuns - vrea și să fiu lovită chiar izolată fiind, vrea să îmi pună în vedere de parcă ar fi nebună sau monstru că nimeni etc. și să atragă acoliți ca să mă lovească, ca nu cumva să creez ceva bun intelectual (scriere eventual) pentru ca oamenii să înțeleagă bunătate, inteligența și deci normalitatea mea și implicit adevărul tot. Altfel de ce? De ce mă scuipă mereu cu ideea asta de parcă e psihopată? E un om foarte rău și nu are dreptate. Cu așa ceva mă lupt scriind ultima mea scrisoare, pe care o voi continua azi - influența spiritului ei întunecat e puternică și funcționează ca propagandă și nu are dreptate și îi convinge pe tot mai mulți că trebuie practic să mă omoare - de ce crede ea așa? Poate că ea trebuie să moară, de ce eu? Nici nu știu cine e. Azi șterg praful, dau cu aspiratorul și fac baie și apoi merg până la farmacie, pe cât posibil voi continua acea ultimă scrisoare.

Am terminat curățenia și mai am să fac baie și apoi plec, pe la ora 5 probabil, la Gheață la farmacie. Mai notez aici ceva legat de așa-zis politică sau puteri politice. Unii au spus mai demult că în România, în special în București - nu și în alte țări - este de mult timp un fel de circ sau teatru politic sau teatru de război pentru supremație politică între toate puterile politice din lume. Eu mă îndoiesc, nu am date certe, uneori așa pare, dar poate că ”misterele” și misteriile Bucureștiului se petrec în mod asemănător în toate marile capitale cel puțin. S-a părut că eu am fost un așa-zis pion politic de sacrificiu sau ”damă” de sacrificiu (vezi gambitul damei etc.) sau un fel de cacialma, sau țap ispășitor, eu neavând nicio legătură cu politica, față de care m-am aflat ca musca în lapte, ca atunci când, din păcate, am ajuns întâmplător pe scena revoluției din decembrie 89. Ideea e că diversele puteri politice au fost de acord să mă ”țină” ca nebună, cum era stabilit când am fost copil. După care au convenit să mă omoare lent, pentru a nu fi daune, prin otravă și mințirea poporului, ca să mușamalizeze ei cazul și să continue așa-zis politica lor de războaie și alte mizerii, care ocupă scena publică românească. S-ar părea că, în otrăvirea mea, au avut un rol mai important britanicii (oare? în blocul 2) și nemții, cum spun ei despre blocul 3, dar eu nu știu adevărul și nu am absolut nicio bănuială. Ideea unora e că mari puteri politice se bazează pe secrete terifiante, întunecate sau cruzime greu de crezut de proști, care sunt inocenți și astfel se creează ascendentul celor răi asupra lor. Am povestit ce mi-au făcut în blocul 3, după terifianta experiență din blocul 2. Între timp, evident eram izolată și mințeau despre mine. Cei care încă mai cred că eram sau sunt nebună să aștepte doar încă două zile sfârșitul scrisorii. În afară de otrava pe care absolut cert mi-o puneau vecinii cum am povestit, cel puțin în holul de la intrare dacă nu și la baie - a mai fost ceva ciudat, nu știu sigur ce, cu copiii celor de deasupra, soții care poate mă otrăveau. Nu știu dacă erau nemți. Eu nu am spus decât adevărul clar, nu am și nu am avut delir. Copiii erau preșcolari și m-au chinuit după ce m-am mutat acolo și am fost sus la ei să vorbesc pentru un pic de liniște și mi s-a spus că îi vor duce la țară. Oricum mi s-a făcut zgomot foarte mult și altfel, nu doar cu copiii respectivi. Am stat acolo 12 ani și al sfârșit copiii erau tot mici - dar ce e drept nu am dovezi, nu știu ce s-a întâmplat cu ei etc. Poate totuși m-am înșelat, admit asta, dar, chiar și 8 ani de ar fi fost, și ar fi trebuit să fie deja mari. Poate m-am înșelat asupra copiilor din cauza otrăvurilor clare - ce puteau fi dovedite și prin modul de instaurare a simptomelor etc. Eu nu sunt genul care înnebunește dacă vede lucruri bizare, hidoase, oribile, înspăimântătoare. Dar alții sunt. Eu doar v-am atras atenția, în caz că vedeți ceva de genul acesta sunteți cel puțin pregătiți, preveniți. Într-o zi, când a apărut vecina de sus cu copiii în calea mea, a ieșit din lift și un vecin cam nebun în aparență, care s-a uitat cam îngrozit sau cel puțin foarte ciudat la copii și i-a arătat cu degetul și a spus ceva, nu știu ce. Cam asta e problema pentru care ei spun că nemții sau britanicii (eu nu știu ce și dacă) s-au simțit ofensați că o muscă în lapte ca mine i-a deconspirat cu acest lucru și altele. Sau că vecina IN, unguroaică din blocul 2, a fost obligată să se mute de acolo în zona mea - Colentina - când am reușit și eu să plec de la zgripțuroaica care era proprietară în blocul 2, după ce le-am stricat afacerea cu soclul în mod neintenționat. În realitate nu e nimeni ”de vină”, e vorba doar de nevinovăția mea absolută și inteligența și bunătatea mea. Și acum, după odiseea mea dureroasă, verișoara mea germanofilă vrea neapărat să mă lovească (când a fost aici) și se pare că tot ea ține mult, ca și tot restul porcilor, să fie totul mușamalizat - unii spun că ea a fost îndobitocită ca și ceilalți, alții zic că a devenit monstru și ea etc. Oricum și dvs. păreți a fi indirect un fel de apărători ai mizeriei și întunericului politicii, care aservește suflete și minți mai slabe. Așteptați numai 2 zile, voi reuși să scriu tot... dacă și mai apoi veți vrea să mor...

Dacă tot nu ați înțeles adevărul sau vi se pare că delirez, mai citiți încă o dată tot blogul rând cu rând și veți vedea că nici măcar nu am interpretat faptele, că le-am explicat rar, dar corect, fără tendință de delir și că cea mai mare parte este o înșiruire de fapte brute, relativ cronologic, și evident sunt adevărul din mai multe motive, unul find că un om perfect inteligent și bun - dovedibil clar - și perfect lucid și asupra altor fapte din jur nu are niciun interes să inventeze așa ceva, nu minte în mod clar și nu trăiește în vise urâte. Interpretările faptelor, deci eventualul delir ca la carte, care pleacă de regulă din interpretări, aparțin altora, nu mie. Printre rânduri puteți citi cu certitudine gândul meu curat și bun și alte lucruri. Ei spun că evident am fost izolată toată viața pentru ca porcii să poată să îmi facă rău și să ascundă totul prin moartea mea și minciunile psihiatrice. Alții spun în mod aberant că sunt un om foarte inteligent, dar mi s-a făcut atât de mult rău încât toți vor să mor, nimeni nu mă vrea. E greșit, voi argumenta din nou aceasta. Vă voi explica foarte clar ce este cu aceste gânduri ale lor și faptul că nu trebuie să mă omorâți, chiar dacă dvs. nu ați perceput niciodată gânduri, nici bune, darmite rele - nici eu nu am perceput nimic până la 35 de ani, când s-a întâmplat să mă masturbez prima și ultima oară în viața mea (dar numai aparent, desigur fără nicio plăcere sexuală) dar nu știu dacă aceste lucruri sunt legate unul de altul (masturbarea și perceperea unor gânduri străine, ca și cum aș fi dobândit puteri telepatice, care de la început voiau să mor). În orice caz, nu vă sfătuiesc să încercați să mă masturbați, nici măcar o dată ca experiență, dvs. aveți poate șansa unei vieți sexuale normale. Eu nu am făcut acest lucru din curiozitate, ci fiindcă am fost păcălită că în felul acesta voi dobândi drepturile, libertatea adică. M-au păcălit, deși nu penetrau în gândurile mele. Este desigur mai normal să nu auzi gâdnurile altora, dar ei spun că în România și în restul lumii de asemenea, cei mai mulți aud aceste gânduri dar sunt acceptați în societate. Nu știu. alții spun că sunt un geniu spart și de aceea nu mă vrea nimeni, adică de după acea semimasturbare au pătruns în gândul meu, mi-au spart acoperișul. Celor care nu aud niciun gând le spun că e foarte bine de ei, trăiesc în paradis și să nu îi invidieze pe ceilalți bieți nebuni - chiar dacă li se pare că în jurul lor se țes conspirații (oricum așa-zisa teorie a conspirației e crezută doar de proști) și că ceilalți oameni au o lume a lor, a celor care comunică între ei, din care ei sunt respinși și ținuți ascunși și nu pot înțelege semnele și conversația celorlalți. Unii spun că la țară oamenii care nu aud nicun gând al altora sunt numiți mutălăi și respinși și acolo. În realitate ei sunt mai deștepți și mai de valoare decât ceilalți în cazul în care sunt deștepți, adică au rezultate foarte bune la școală sau în ceva ce întreprind singuri. Eu nu am auzit gândurile nimănui până la 35 de ani dar tot m-au închis la balamuc, dar am fost perfect normală și am comunicat perfect cu ceilalți, doar că lor li se părea în mod greșit că nu eram, fiindcă ei, percepând gânduri, aveau altă mimică și alși timpi de reacție și înțelegeau altceva din fraze - iar eu eram complet normală considerând doar ce se auzea cu voce tare. În ce privește masturbația - o singură dată în viață - nu au dreptate să mă acuze, e una din cele trei greșeli din întreaga mea viață și nu a fost păcat ca la biserici. Am fost nevinovată și fără dorință de plăcere și fără vreo plăcere, dar locuiam într-o casă cu otrăvuri. Dar dacă aș fi avut banii și dreptul să mă căsătoresc, să am copil? Oare atunci nu ar fi existat, prin forța împrejurărilor, anumite excitațiii sexuale? Poate astfel dobândesc alte fete capacități telepatice, nu știu. Alții spun altfel, că eu am fost ținută toată viața la nivelul de zgură, ceea ce explică tortura și otrava în blocuri. Nivel de zgură, adică altele au fost considerate nobile din naștere și li s-a dat totul pe tavă, inclusiv adevărul despre lucruri pe care eu le-am înțeles singură, prin muncă sau prin suferință. Ideea de ”zgură” mi se pare cvasidelirantă. Mai multă dreptate mi se pare că au cei care spun că ceea ce mi-au făcut în cele trei blocuri în care am stat în București este așa monstruos, încât niciun om bun nu crede, mai ales fiindcă au inventat că aș fi nebună. Ei spun că ”ei” pe asta au mizat.?? Proștii din provincie poate nici nu știu, din câte mi se spune, ce orori se petrec în București. Verișoara mea a reușit să scape de aici, s-a stabilit la Șelimbăr unde a luptat Mihai Viteau, dar numai după ce s-a purtat ciudat cu mine, ca și cum avea delirul celorlalți despre mine - nu știu ce știa ea despre otravă, dar o dată a făctu aluzie la asta. Eu nu am avut niciun delir niciodată, cred că veți înțelege când voi termina scrisoarea, dacă nu ați înțeles deja. În ultimele două blocuri a fost înfiorător - tot ce am scris e adevărul. De exemplu și bătrâna de jos nu îmbătrânea, deși avea, din spusele ei, peste 70 de ani când m-am mutat acolo. Deci acum are către 90, dacă mai e în viață, dar să nu credeți, orice veți auzi. Da, este vorba de o cruzime monstruoasă asupra celor perfect nevinovați și buni, cum am fost eu - sau poate e numai în cazul meu, cum susțin unii, atunci cu atât mai mult putea fi adevărul făr probleme, poate a fost o greșeală și putea fi o excepție prin care să mi se lase viața. Se pare că oamenii buni nu cred sau înnebunesc sau sunt omorâți dacă au înțeles adevărul, astfel încât acest nivel nu e zgura, ci partea de sus, care oprimă pe cei buni dar proști, oferindu-le tot ce au nevoie și mințindu-i, ca în cartea Mașina timpului de H.G. Wells. Deci aceștia își merită soarta, dar, deși o duc relativ bine, totuși ei sunt ușor manipulabili și lovesc în cei oprimați monstruos, fiindcă ei nu pot crede adevărul, mintea lor fiind prea fragilă. Desigur și deasupra acelor monștri asasini există și alt nivel, anume al intelectului lucid și ceva mai vast, cum am fost și eu și intelectualii enciclopediști și cum sunt probabil și cei care domină, care poruncesc acelor mașini ucigașe.

M-am întors dela Gheață către noapte. Pe drum m-a abordat iar un porc, cu exact aceeași idee - în prelungirea unei femei care insistă agresiv că idioții nu trebuie să înțeleagă niciodată adevărul. El, cu oarecare asemănare cu vocea vărului meu Cosmin (dar Cosmin e în SUA și nu știu dacă gândurile pot zbura distanțe așa mari; ei spun că el a devenit un porc scârbos, un nebun politic periculos - nu știu asta, dar, ce e drept, el vorbește, uneori ore în șir politică cu mama la telefon) spunea exact aceeași idee repetată des de ei - că povestea mea e cea mai monstruoasă poveste care s-a petrecut vreodată și de aceea absolut toți sunt de acord să ascundă adevărul despre mine, să fiu omorâtă ca să nu înțeleagă proștii ce mi s-a făcut și să continue să creadă aberațiile cu care s-au obișnuit și minciunile despre mine. Ei spun că toți cred că ”puterea” trebuie să aparțină numai monștrilor (și implicit și celor care mint monstruos și omoară oameni extrem de buni, cum am fost eu). Realitatea e că am fost și un om inteligent și porcul nu are dreptate - nu este cea mai monstruoasă poveste vreodată întâmplată, e una din cele mai frumoase, dacă știți să o citiți cu inima deschisă și gândul bun - el, acest porc, vrea să o transforme în cea mai monstruoasă crimă din istorie, cum zic unii. Dacă însă s-ar termina cu ceea ce copiii și tinerii de odinioară iubeau - adică victoria binelui, dreptății, adevărului, omeniei, etc. nu ar mai părea deloc cea mai monstruoasă tragedie, cum zic alții. Ei au această idee întunecată, că toți vor să mor fiindcă e o poveste extrem de monstruoasă cam de 20 de ani. Oricum, contează cum se termină o poveste, nu neapărat cu nuntă sau botez, există și alte finaluri frumoase. Mai știți cât de groaznic se termină Mizerabilii? Exact ca povestea ”The Giving Tree”. Cel care iubește dăruiește totul, salvează și înzestrează bogat o orfană, salvează viața idiotului de gineri-su, dar amândoi îl părăsesc să moară în singurătate și amărăciune, numai fiindcă au aflat că a fost ocnaș, pentru că furase o pâine, nu mai mult. Dar el nu spune că copiilor că numai o pâine, el nu spune ginereului că el era binefecătorul ce i-a salvat viața. Nu e musai să fie așa. Eu chiar am explicat totul, ca să nu fie acea situație, pentru ca, dacă într-adevăr hotărâți moartea mea, să fie lucid, să fiți clar vinovați, ceea ce sper că nu veți fi. Sau Contele de Monte Cristo, ediția veche, acum nu știu cum e - el omoară nu știu câți nevinovați (și otrăvește mortal o fată tânără și gingașă) cu scopul uciderii a doi bărbați care îi făcuseră rău - dar el devenise putred de bogat și respinge să o ierte pe femeia iubită căreia parcă îi omoară și fiul, căci se ea căsătorise cu un porc, care o mințise și el nu mai venea. Deci și el devine porc, chiar mai rău decât ceilalți, știu că m-a iritat când eram copil cartea și tot așa gândesc și acum, deși m-au chinuit mult mai mult ca pe el, și mai mult timp. Dar o ”poveste”, mai ales de virtute și caracter, cum a fost a mea, de bine clar în luptă cu răul abject de tot, e logic că nu se termină repede - repet, contează mai mult finalul, că dacă ar fi rapid nu ar fi nicio poveste - binele nu poate triumfa ușor, e logic. Era și un cântec mai demult ”citește numai la final”. Anul acesta sunt 40 de ani de tortură și izolare, după 13 ani cu preparative de suferință petrecuți în Voluntari. Acel om și cei ca el care spun mereu că toți sunt de acord să mor greșește, sau acei toți greșesc - am avut mereu dreptate și faptul că am suferit mult nu m-a făcut inaptă de fericire și creație intelectuală și studiu teoretic sau chiar sau învățătură a unei meserii etc. M-au izolat total de mult timp și au spus că pe mulți i-au păcălit că scriu literatură și numai o parte din ce am notat e adevărul și toți vor ca oamenii să nu înțeleagă că totul e adevărat și să fiu omorâtă. Totodată absolut sigur nu am avut nicio greșeală toată viața. Dacă citiți blogul cu atenție - veți vedea clar că tot eu am scris poeziile toate și fragmentele de filozofie, un fel de prolegomene, dar nu sunt prostii chiar dacă sutn simpluțe, dovedesc gândire logică și coerentă, forță- de abstractizare etc. evident personală - sunt lucruri care se repetă, cuvinte sau imagini comune și e foarte logic ce fel de simțire aveam și ce suflet, evident puritate și binele - dar cam mult estetism în poezii, din câte spun unii, ceea ce e logic, dat fiind lecturile mele, și felul meu de a fi delicat și blând. Mulți editori au refuzat să publice al doilea volum al meu, care era acceptabil și mă reprezintă, ceea ce e o mare greșeală - nu este lipsit de profunzime și intelect, în ciuda opțiunii mai mult pentru un fel de eleganță a imaginii sau chiar manierism. În ansamblu e ceva bun și nimeni nu mi-a șoptit nimic, au refuzat să publice chiar și contra cost, în orice condiții - în timp ce evident au acceptat alte volume și alte persoane care scriau clar mai slab ca mine sau chiar urât. Știu, nu era o valoare, dar gândiți-vă logic, în felul acesta au respins totul din 84 și am fost complet izolată, deși om bun și curat la suflet, bun de pus la rană, suflet de creștin, cum spuneau odată etc. Dar e adevărul și acum. În felul acesta m-au persecutat mereu din 84, e adevărul, ba unii, ba alții. Nu am fost niciodată nebună, în felul acesta ei omoară, la incitarea la rău a nu știu cui. Sunt mii de edituri, reviste, ziare, centre culturale etc. dar în 53 de ani de viață nu am fost acceptată deloc, câtuși de puțin, să muncesc sau să activez oricât de puțin, oricât de insignifiant. Aș fi putut învăța grafică pe calculator sau paginație sau puteam corecta etc. Acum e cam târziu, dar, voi reveni la idee...Cum să fi învins binele sau adevărul? Porcul acela nu are dreptate, am fost și un om de valoare, vă rog să observați asta de-a lungul blogului meu și veți privi altfel monstruozitatea - nu veți mai gândi așa categoric că trebuie să fiu izolată complet de tot și omorâtă ca oameni să nu înțeleagă și monștrii să conducă lumea - că ei asta spun. Veți privi totul ca pe o continuă bucurie a gândului și a înțelegerii lumii, fără a fi nebună, o cunoaștere pe care unii nu merită să o aibă prin furt. veți vedea binele și iubirea de viață și de oameni și eventual posibilitatea acceptării a ceea ce e curat și bun. O continuă victorie a binelui și normalității (se poate vedea și în ce am scris, pe toate blogurile) în ciuda tuturor obstacolelor, și poate că nu trebuie să fiu omorâtă în final, cum spune acela, fiindcă așa vor toți, ci acceptată. Eu am înțeles totul singură, nu ca alții... Dacă ați judecda corect, nu ați vedea cea mai monstruoasă poveste din lume și că de aceea trebuie să mă omorâți să ascundeți tot adevărul, cum spun porcii - ați fi văzut o poveste în desfășurare și tot binele și normalitatea din partea mea și înțelepciunea etc. Voi continua mâine, după psihiatrie, când vin acasă. Toți au jurat să te omoare, spun ei, e vorba de asasini plătiți etc. - poate, dar e greșit, repet. Mai e una cu voce ca a Irinei, care spunea că toată lumea vrea să mor în izolare, ca să fie tăcere, să nu înțeleagă lumea cum sunt sau am fost otrăvită sau că nu am greșit nimic etc. Ei spun că în Voluntari sunt într-adevăr mafioți și lucruri păcătoase (furt, prostituție, crimă), dar eu personal am văzut multe teatre grandioase până acum, nu sunt ferm convinsă că e mafia, am povestit doar ce am văzut. M-au obligat cei din oraș să vin aci, am rezistat acolo în condiții inumane plus otravă și izolare 12 ani - acolo intra una pe mintea mea cu ideea că eu trebuie să înțeleg (!) să mă mut în Voluntari, să mă omoare mama acolo. Ea împreună cu alții, din câte văd. Repet, nu știu dacă e vorba într-adevăr de mafie sau ceva similar. Dintre cei care intră peste mintea mea, în mod cert unii spun lucruri adevărate sau corecte - dar unde nu știu nimic am pus semne de întrebare sau exclamare. Ei spuneau și că la început ei au crezut în mod greșit că eu sunt sursa delirului despre mine, care a ajuns și în mintea altora oameni - dar ulterior au înțeles că nu eu am avut idei greșite, ci alții.

6.09.24
Azi am fost la medicul psihiatru - ca întotdeauna peripeții, dar mai puține ca altădată. Cred că am uitat să menționez în dățile trecute că în parcul din fața policlinicii este tot statuia lui Tudor Vladimirescu, ca și în părculețul de lângă mine, din Voluntari. Era de așteptat, am mai pățit adesea așa ceva, astfel se realizează conexiunile psihice cu policlinica Vitan, unde merg la psihiatrie, dar oricum sunt și alte lucruri, peste tot. Ieri vorbeam și despre poeziile mele și respingerea publicării lor, evident persecuție - primul volum nu trebuia publicat, nu prea erau bune, iar când m-am dezmeticit real nu au mai vrut să publice. Ei spun că, având în vedere prin ce am trecut în viață, ar fi fost de așteptat și de acceptat să fi scris poezie mai dură, nu așa delicatese pe care nimeni nu le gustă. Poate - atunci nu au decât - oricum au fost sincere și cu trăire autentică, e adevărat că de multe ori în viață am trăit sentimentul sublimului, cu multă intelectualizare și intelectualisme, dar nimic anormal sau rău sau întunecat, doar ceva frumos și curat.

La medicul psihiatru azi, spre deosebire de alte dăți, a mers rândul foarte repede, nu am așteptat mult, deși erau câteva persoane înaintea mea. Au intrat niște gânduri peste mine - cu ideea că eu sunt ceva foarte bun, dar altcineva e foarte rău și de aceea eu trebuie să fiu omorâtă (nu știu la ce se referă, dar e greșit, nu e o rațiune validă, v-au păcălit poate și cu asta, nu trebuie să fiu sacrificată eu, ca om inteligent și bun cum sunt din cauza unui om rău, oricine ar fi acela). Alt gând - că peste 10 ani nu îmi vor mai da medicamente și mă vor eutanasia. Altul că nu o să îi mai scoată nimeni. Altul că ei nici nu au bănuit că ei sunt curul (și ”slugile mele preaplecate”), că ei nu suportă așa ceva (parcă așa spuneau). Altul că ei trebuie să plătească fiindcă ei au început ”jocul”. Au existat și mai demult mai mulți care au gândit că eu sunt singurul om nenorocit, fiindcă eu sunt mingea unui joc politic sau așa ceva și azi au ideea că mingea e mai deșteaptă decât portarul (probabil psihiatrul) și ce se întâmplă atunci. Eu cred că nu era necesar niciun ”joc” de la început și nu era nevoie nici acum să fiu omorâtă. E ceva paranoic ce gândesc ei. În cabinet a intrat odată cu mine un bărbat care semăna cu F. Pittiș, actorul, dar avea burtă mare - semăna prin părul lung, dar cam rar și gestul de a-și da părul după ureche. Gândul spunea că ei l-au adus pe acel bărbat acolo ca să îl ”scoată” pe Pittiș. Ei zic că proștii credeau că Pittiș mă ”susține”. Voi continua acea ultimă scrisoare ceva mai târziu. Era un cântec Pittiș și compania care menționa și numele Vitan. Este o zonă săracă și cu multe case ruinate, chiar și policlinica nu e renovată. Așa au făcut mine mereu, m-au dus printe gunooaie și ruine și, după ce plecam dintr-un loc, făceau curat și înnoiau totul.

Unul spune că eu nu sunt ”mingea jocului”, ci ”stăpânul jocului”, dar porcii politici sunt extrem de lacomi și au vrut să fie ”liberi” să se bată între ei cum vor ei și să mă calce în picioare cum vor ei ca să îi fenteze pe porcii rivali lor.??! Altul zice că aș fi ”creierul unei echipe perdante”, ceea ce e total ilogic, am fost absolut cert masacrată complet din copilărie și încontinuu din 84 - și nu am fost nici crescută ca creier, ci ca cerșetoare, fără condiții de dezvoltare etc. Nu mai vorbesc că nu mi s-a spus nimic etc. Asta în mod sigur nu e adevărat, nu mai explic, poate i-au îndobitocit pe proști - treziți-vă la realitate: ce creier al jocului, ce joc - ei spun că toți sunteți adormiți legat de mine, posibil. Cât despre stăpânul jocului - poate, dar nu mai mult ca alte centre nervoase, ca alți intelectuali - ba chiar mai puțin, fiind complet izolată de mică - repet, încă sunt om normal.

O altă idee e că eu nu am avut așa numita ”productivitate psihotică” - de exemplu nu am avut halucinații (decât anumite gânduri ”telepatice”, care clar nu erau ale mele, dar nu percepții fără obiect, cum erau definite halucinațiile, fiindcă nu am ”auzit” voci, am mai avut percepții sexuale de la distanță, dar exista un obiect - o excitație, poate tot telepatică ca și gândurile, al cărei traiect era vizibil - căci, după cum am povestit, erau vizibile anumite contracții abdominale etc. De asemenea, nu am avut niciodată delir - ei zic că medicii nu vor să recunoască, deși e foarte ușor de dovedit - citiți tot acest blog și credeți-mă că orice intelectual decent își poate da seama că totul e adevărat, real și a fost adevărat totul - poate doar unii mai proști să ezite din cauză că medicii decretează, fără vreo dovadă, că mint sau delirez. Faceți distincție între ce am povestit eu și ce spun ”ei”, adică unii care intră peste mintea mea. Chiar și ceea ce au spus ei e, în mare parte, adevărat. Să scrieți pe hârtie ideile care vi se par delirante sau false. Dar cu atenție - mă tem că nu veți găsi, dacă vă gândiți cu atenție - sunt mai ales fapte, din cele pe care un om inteligent - eu evident trează și inteligentă încontinuu - nu le inventează - și eu evident nu am și nu am avut, subliniez, vreun interes să mint- mai mult decât clar am fost om extrem de bun și fără aberații politice toată viața, cu rezultate bune la școală și cu o anumită cultură generală, ce poate fi și acum testată și dovedită, chiar dacă ei m-au tot strivit cerebral - deci se vede ce fel de om sunt și că nu aș inventa astfel de fapte - totul e clar și parțial putea fi chiar dovedit. Nu sunt interpretări prea multe, căci prin interpretări se creează delirul, de pildă proștii asta fac și unii psihologi sau psihiatri proști și oriunde nu am fost sigură am explicat asta. Dacă totuși scrieți ceva pe listă, mă îndoiesc că acel ceva va rămâne după ce veți fi citit tot blogul cu atenție.
Ei spun iar că toți m-au lovit (destul de rău) și m-au respins toată viața, fiindcă, deși am fost geniu, au crezut că sunt proastă. ?! Poate nu am fost geniu, dar nu aveau cum să creadă că eram proastă - așa ceva clar nu am fost deloc. Au încercat să lovească, să creeze delir poate, fiindcă ei spun că Luiza, colega mea de bancă, a fost proastă, dar eu nu - nu știu, nu știu dacă a fost proastă, cred că pur și simplu a fost ceva mai rea, sau a crezut că prin ceva rău ajunge mai bine în viață, cum de altfel cred cam toți și mai e în plus adevărul că unii psihiatri sau alți medici și diverse persoane intelectuale - nu le mai numesc, au fost și în viața mea destui își croiesc carieră pe spinarea celor buni și/sau proști. Nu știu sigur dacă Luiza e ceva rău, doar mă tem că așa a crezut că e mai bine - să pară mai rea - pentru a reuși în viață. Oricum, în viața mea foarte mulți au crezut și există această prejudecată în popor, cum am explicat, că oamenii buni sunt proști și contrafactual cei deștepți sunt răi - dar e fals mereu, mereu cei buni sunt mai deștepți în ansamblu, dar proștii nu cred niciodată. (Fără legătură cu ce am spus, îmi aduc aminte acum de o fostă candidată la medicină, împreună cu care am făcut câteva meditații la biologie - o altă colegă, mai rea, îmi spunea despre ea că toată facultatea de medicină o cunoaște, căci ambele au intrat la medicină - acum câțiva ani am fost la Urgență internată, cred că avusesem un atac de cord și ea era acolo în salon, apoi mi-au dat analizele dar nu și ekg deși îl făcuseră, apoi am tot umblat etc. - îi mulțumesc pe această cale acelei foste candidate, dar mă tem că nu va citi... Ea nu știe probabil nimic despre mine. Părea clar un om bun, dar și inteligent, cel puțin ca medic. Medicii sunt intelectuali care stau mai mult între oameni mai ales săraci, mă refer la spitale în general.)
Mâine voi începe să scriu ce a mai rămas de dimineață, fiindcă mai sunt câteva lucruri importante de scris. Monstrul acela a intrat din nou peste mintea plusând că ”trebuie neapărat distrusă”, așa cum a spus adesea, atrăgându-și eventual suportul proștilor. Tot ea parcă, cu ideea că nu trebuie să sper, fiindcă asbsolut toți vor să mor, pentru ca oamenii să nu înțeleagă adevărul. Toți cred că ești nebună, spun ei. Proștii au gândire magică, superstițioasă în legătură cu mine - ei cred că tot ce e rău are legătură cu mine, spune ea.

7.09.24
Am omis un amănunt, din ceea ce s-a întâmplat ieri - medicul psihiatru, împreună cu psihologul, au folosit anumite tehnici psihologice în cabinet prin care și-au bătut joc de mine - de exemplu vorbind cu acel bărbat care semăna cu Pittiș și psihologul cu mine simultan - ele niciodată nu vorbesc normal cu mine, ci doar calculat, ca să pară ciudat sau să mă lovească psihic, uneori de exemplu ușor hipnotic, cum fac uneori psihiatrii, conform meseriei lor - e trist, căci eu nu am pe altcineava, în afară de mama,care a fost mereu agresivă - povestesc imediat ce a făcut și dimineața asta. Totodată, medicul psihiatru și-a bătut joc de mine ieri și cu întrebări despre mama, deși i-am spus clar mai demult că am scris tot adevărul despre mine pe acest blog și despre mama i-am mai vorbit - dar probabil că joacă teatru că sunt nebună și că mint despre mama sau știu eu ce, oricum e lipsă de respect să se poarte așa și ceva anormal - dar dvs. vi se pare normal, probabil fiindcă credeți orbește că sunt nebună sau bolnavă psihic sau că am mințit și chipurile de aceea sunt izolată și omorâtă. Vi se pare probabil normal ca medicul psihiatru să se poarte așa cu mine, dar nu este. Sau credeți că am fost comndamnată, deși nu am greșit nimic toată viața. Acum au intrat unii peste mine cu ideea veche a unor proști că tot nu au reușit să mă ”rupă” încă. Probabil că sunt unii nebuni sau oameni extrem de proști care cred că psihiatrii nu fac rău nimănui, că ei ”vindecă” pacienții. Gândiți-vă puțin logic la acest lucru - nu e logic că ei lovesc cumva, că nu e ceva magic, ca din aer o vrajă? Și acum gândiți-vă ce înseamnă să fie masacrat psihiatric un om complet fără vină, complet nevinovat și inteligent, așa cum spun unii despre Eminescu și mulți alții, deținuți politici etc. Ei spun că, din păcate, oamenilor li s-au spus încontinuu minciuni despre mine, inclusiv în ulimii 20 de ani, că aș fi greșit chiar și în acești ani ceva, deși sunt complet nevinovată. Nu am de unde să știu așa ceva. Azi, la scurt timp după ce m-am trezit, mama mi-a spus, în mod aberant, că i se pare că bradul schilodit din curte a început să crescă din nou vârfuri deasupra - în curte există într-adevăr un brad a cărui creștere a fost oprită - ea mi-a spus acum mai mulți ani că e vina ei și a lu Nelu, fratele ei, fiindcă bradul avea două vârfuri, ceea ce îmi amintesc și eu clar chiar și acum, și ea l-a rugat pe Nelu să taie unul din vârfuri - ceea ce a dus la ruina sănătății și creșterii bradului,ceea ce am observat și eu clar. Dar ea a început mai demult să mintă că nu ea cu Nelu l-a distrus. Apoi ea a zis azi că acel brad a căzut, s-a rupt acum 4-5 ani, când a fost o ploaie cu gheață - și eu am replicat iritată, fiindcă abia mă trezisem, că nu înțeleg de ce minte, că bradul nu mai creștea fiindcă ea i-a tăiat vârful împreună cu Nelu - și oricum chiar ea însăși spunea că a făcut o prostie și că brazii nu mai cresc dacă li se taie vârful, dar ea a crezut că e mai bine să taie unul, fiindcă erau două, dar a fost mai rău - eu i-am spus că era logic că nu trebuia să intervină în mersul natural al lucrurilor. Ea a insistat că eu mint, că bradul într-adevăr s-a rupt de la ploaia cu gheață - ceea ce pe moment eu nu mi-am amintit, dar ulterior mi-am dat seama că putea fi o parte din adevăr - adică a căzut o parte din brad atunci sau în altă dată, dar numai fiindcă era deja distrus de faptul că îi tăiase vărful, îmi amintesc cu precizie că a spus că Nelu s-a urcat pe o scară. Totodată ea a mințit că bradul nu mai creștea pe deasupra, fiindcă el dădea muguri în continuare, inclusiv deasupra, dar forța distrugerii și schilodirii era mai mare, an de an. Ceea ce repet, legat de mama, e că uneori ea așa făcea, și psihiatrii fac și ei așa uneori - întreabă pacientul printre gratii câte ceva, ca să verifice dacă mai ține minte sau a uitat, sau i s-a rupt firul etc. Mi s-a întâmplat de mai multe ori. Oricum și azi mama mi-a vorbit pe un ton în aparență mincinos și rău, acest lucru era foarte clar, până și proștii și-ar fi dat seama de aceasta și că ea mințea sau era o intenție rea. Dar, după cum ați văzut, eu sunt închisă în casă și izolată din 84 și e, cum am mai explicat, doar cuvântul meu contra cuvântului mamei, nu e altceva, fiindcă psihiatrii nu au cum să susțină că mint, nu au dovezi. Desigur, oricine ar fi stat de vorbă normal cu mine sau ar fi fost în relație cu mine un timp, și-ar fi dat seama că era exclus ca eu să mint sau să mă înșel. Sau că mama minte, nu eu. Unii poate că au înțeles asta chiar și din faptul că inteligența mea și felul de a fi sunt dovedite clar de ceea ce am scris pe acest blog, sau în scrierile mele lirice sau meditațiile mele, chiar dacă nu sunt ceva foarte valoros. Ei spun că proștii sunt mai proști decât cred eu și cred toate aberațiile despre mine și toți vor să mor mai ales fiindcă li se pare că eu nu exist ca persoană, ca personalitate cu rost și realizări cât de cât în lume, în schimb toți șmecherii cred că eu aș fi un fel de vită de povară, încălecată și exploatată foarte crud și inuman, izolată complet etc. de stăpânii mei - mama și psihiatrii - pentru interesele lor politice sau de putere în societate și prin urmare pot fi tăiată și sacrificată oricum. Idioții și oamenii buni nici nu pot bănui așa ceva, așa lupte în culisele psihiatriei, spun ei și nu trebuie să înțeleagă niciodată, un alt motiv pentru care ei vor să mor, ca să continue liniștiți, făr revolta proștilor, astfel de lucruri în viitor. Voi explica clar mai încolo de ce eu contest așa-numita lor decizie de a mă distrge și izola complet - ceea ce au și făcut - și de a mă omorî. În urma ”atacului” mamei la persoana mea așa cum face des, imediat ce mă trezesc, am simțit oarecare amețeală, durere de cap. Poate vroia doar să verifice ceva. Sau a fost o cursă ca să scriu detailat adevărul și eventual proștii să creadă că delirez sau sunt paranoică. Voi continua în curând acea ultimă și imnportantă scrisoare. Am înțeles demult că nebunii politici asta cred - printre altele -, deși inteligența care m-a susținut în viață și normală psihic, mai ales în ultimii ani, a fost mai ales a mea, nu doar a medicației psihiatrice sau a minciunilor mamei și altora, dar proștii consideră că e normal și bine să fiu omorâtă/distrusă ca să continue în mod eficient ”jocul” și interesele lor politice. Ei spun că toți mă văd drept vită de povară și toți cred că e necesar să fiu sacrificată - ceea ce credeau clar de acum aproape 20 de ani, deși eram încă tânără și abia începeam să fiu ceva ca om și să înțeleg lumea, nu ca ”vita” cuiva.
Azi dimineață mama l-a primit pe țiganul Cladiu să schimbe filtrele la conducta de apă și ieri a venit Doina din Ștefănești cu cei doi copii ai ei. Când sunt musafiri la mama, destul de rar, ea pare a se folosi de ei sau ei de ea, sau simultan ei sau alții, eu nu cunosc adevărul, ca să mă lovească pe mine în cap. Și acum ceva amețeală, durere și mama a pus iar mașina de spălat (ea spală cam des) și niște vecini au pus foarte tare muzică din aceea rea de tot, care e cam amețitoare cu un fel de clarinet rău (intră sunetul prin termopanele închise). Ei spun iar că pe mama o cred toți proștii și pe mine nimeni - ce să creadă/ ce anume cred ei din ce spune mama, că oricum ea nu prea spune nimic, oricum nu mie - nu înțeleg ce vor să spună, ce treabă au proștii cu viața mea de familie? oricum uneori am fost groaznic torturată cerebral când au venit unii oameni la mama în vizită (copilul Tudor, fratele mamei, Irina verișoara mea, uneori Marinică vecinul, alții nici nu au mai fost, nu aveau de unde să fie, iar la mine nu vine nimeni). E femeie monstruoasă care intră mereu peste mine cu idei rele și urâte - cum ar fi că nimeni nu mă suportă și de aceea toți vor să mor și mii de alte idei oribile. Bineînțeles plutește în aer și ideea veche că proștii nici măcar nu au înțeles că am dreptate absolută și că tot ce am scris a fost adevărat, deci proștii cred că sunt nebună și intervin mereu ca unelte ale celor răi, adică se bagă chipurile să îi ajute să scape de nebună sau să o trateze sau chipurile să o ajute, adică pe mine, deci ei și mama mă pot distruge și omorî cum vor ei iar cei buni, dacă înțeleg normalitatea și nevinovăția mea, sunt corupți să mintă sau să tacă și să lovească tot în mine mereu, ca să nu deranjeze sistemul social sau ca ei să nu fie cumva loviți etc. Mi se pare că aș fi sfârtecată de forțe eventual contrarii, mama, psihiatrii, unele rude, ca și cum astfel vor să mă ”rupă”, cum spun ei mereu.

Ceea ce mi se pare ciudat de tot e că dvs., cei care citiți ce scriu eu sau sunteți membri ai diverselor găști și bresle libere din societate, în aparență credeți răul despre mine sau că aș fi nebună (e același lucru) sau că mint etc. Sunt destui nebuni, vă gândiți poate. Eu vreau doar să spun că acest așa zis caz al meu e totuși o excepție - eu cel puțin nu am întâlnit niciodată pe alții ca mine, dar eu nu prea am întâlnit pe nimeni oicum, recunosc. Oricum, se pare că unii chiar au dreptate - din ce am văzut, din cum s-au purtat unii oameni cu mine, sau chiar străini pe stradă - adică oamenii chiar au înnebunit sau sunt mințiți despre mine, ceea ce e cam același lucru, au un fel de delir, indus de alții - ca și cum li se spune de exemplu telepatic sau sunt îndoctrinați prin anumite cărți, mass-media etc. E posibil, poate din cauza aceasta am fost izolată toată viața - totuși vă rog să vă uitați puțin în oglindă - nu eu sunt nebună, sau cel puțin nu doar eu - este cât se pate de clar cine e victima și cine e agresorul, ca în Mizerabilii sau multe, foarte multe alte cărți și mi se pare ciudat de tot că încă credeți invers, după tot ce a fost, și după 40 de ani de izolare (mai ales) și tortură aupra mea și după tot ce am scris, evident adevărul. Deci cumva tot timpul v-au păcălit că eu sunt ceva rău - și ați lovit, direct sau indirect. Dacă priviți cum arată toată chestiunea, veți vedea pe alocuri semne clare de manipulare sau nebunie, așa cum la televizor de exemplu vezi uneori scenete politice urâte cu diverși combatanți sau auzi reale lucruri veninoase mai tot timpul. (eu nu urmăresc, dar se aude puțin de la mama). Oricum, ceea ce mi se pare clar e că mereu e așa, dar uneori lucrurile degenerează mai tare - modul în care mă hărțuiesc oamenii total ilogic, de parcă sunt hipnotizați și fără cap și minciunile unora și cruzimea otrăvurilor și altor lucruri pe care proștii nu le cred fiind prea monstruoase pentru mintea lor, toate acestea îmi amintesc și de puterea hipnotică a lui Hitler sau altor figuri de acest gen - există filme și oamenii parcă dorm și cred ceva rău prin somn, la fel au făcut și cu mine și toți cred orbește răul, deși evident am fost mereu izolată. Una tocmai spune că eu am fost masacrată din copilărie tocmai ca să nu se repete povestea lui Hitler sau vreun război mondial - ca să vedeți cât sunt de perverși în gândire - repet, acum este acea poveste în raport cu mine și oamenii dorm ca atunci și oricum era la fel din copilărie, dar nu cu aceeași amplitudine și gravitate. Propaganda lor hidoasă și continuă împotriva mea i-a păcălit că e invers - și apoi, vă rog să vă gândiți logic, cum a început totul de când eram copil, din partea Berlinului de Vest probabil, voi mai scrie odată ce e mai esențial, oricum e totul în blogul meu, vă implor doar să nu mai loviți 3 zile - azi nu mai pot scrie, dar mâine voi continua și nu mai e mult. Acum ascult Mozart.

Vă mai rețin puțin atenția - aș vrea să luați mereu în considerare că eu nu am fost obsedată să scriu tot adevărul și numai adevărul, chiar dacă asta am făcut, ci și faptul că, în plus, am scris destule lucruri bune și frumoase, odată cu adevărul, din adâncul sufletului meu bun și blând și pacific, dar mai ales frumos. Știu că acea frumusețe e ceva subiectiv, dar cred că puteți să o recunoașteți în tot ce am scris. Am scris adevărul, binele și frumosul în condiții extrem de grele, fiind continuu torturată, fiindcă acea frumusețe și acel bine nu au fost destul și nu au interesat pe oamenii care m-au ”citit” - și poate și dvs. m-ați judecat greșit. În același timp, cum am mai explicat, am fost supusă izolării, urii, minciunii și hulei timp îndelungat, deci în condiții de tortură psihologică extremă, având perfectă dreptate și fiind perfect nevinovată și deșteaptă și bună și totuși negată de toți, repet complet izolată, ca și cum realitatea ar fi fost alta și eu aș fi fabulat sau mințit. Nu am avut nici delir de grandoare, tot ce am spus e adevărul, mă mir că v-ați lăsat (unii) păcăliți de cei răi sau de psihologi sau altceva de acest gen. Unii spun că numai în București și în România e așa sistemul psihiatric și în alte țări e invers, astfel încât geniile de acolo nu mă înțeleg și cred că eu aș fi nebună sau ceva rău - și unii chiar s-au gândit cum să mă lovească, fiindcă un geniu nebun e ceva rău, care distruge societatea. Mă îndoiesc că sistemul e invers în alte țări și am motivele mele. În fine, oricum nu am fost pericol pentru nimeni și nici nebună, se putea dovedi. Unii spun că eu sunt cel mai mare geniu (?!) dar am fost f_tă de toți fiindcă eram copil, nu proastă, și nu aveam de unde să știu anumite lucruri, mai ales că nici nu auzeam gândurile nimănui - deci ce puteam ști la numai 6 anișori când abia învățam (singură) să citesc sau la 13 anișori sau la 17 și chiar mai apoi, fiind și pusă în jugul psihiatric al societății? Astfel, în diverse momente ale vieții, nu a fost nimic drept, ci doar încălcarea drepturilor copilului și omului și ascendentul intelectual nedrept al unor oameni maturi și monstruoși, sau al unor hoți. Aș vrea să înțelegeți și un detaliu de finețe, anume că nu am avut orgoliul inteligenței - probabil că nu am fost geniu - dar a trebuit să spun adevărul bun și despre mine la un moment dat, nu doar faptele petrecute, și luați în considerare că un om modest suferă dacă își enumeră calitățile, e jenant pentru ”eul” său - aș vrea să înțelegeți că îmi cunosc locul în lume și sunt un om demn, dar nu pretind mai mult decât pot face. Nu m-aș uita cu teamă și rușine sau intimidată în ochii unui geniu, ci relaxată și deschis, fiindcă știu că fiecare om are rostul și importanța sa, inclusiv eu, așa cum sunt în mod real, sau diverse genii care au reușit în viață (sau nu).

Din păcate se întâmplă o mare oroare, de genul acesta - o persoană foarte rea și mai puțin inteligentă decât mine încearcă să se ”umfle” și să mă ”înghită”/omoare, cu ajutorul subordonaților ei - există două motive pentru care se întâmplă așa, deși binele e mereu superior răului: unu că din păcate am scris aproape tot adevărul despre mine și cei răi au cules roadele muncii și intelectului meu și știu totul despre mine sau ce am înțeles eu, fiindcă m-au forțat să spun totul prin tortură și al doilea motiv este că proștii au încredere oarbă în cei răi, chiar dacă sunt mai proști, sau mai degrabă tocmai din cauza asta. Cei proști sau nebuni nu au vină, ei sunt înglobați în concepția despre lume a acelei persoane, care nu e de fapt superioară concepției mele sau intelectului meu - e invers, e ceva foarte nedrept. Tot veninul ei - fiindcă ea aruncă mereu venin, nu mai explic ce și cum, nu eu, a integrat diverși indivizi mai săraci cu duhul, care poate cred sincer în ceva bun și în inteligența acelei bestii și nu au neapărat intenții rele referitor la mine - dar asta fac cu toții, mă omoară, în mod complet greșit și nedrept, lovind zi de zi - iar eu complet izolată. Se pare că femeia aceea e setoasă de putere și control asupra mea și a altor oameni în general, spune niște lucruri oribile și proștii cred că eu le spun sau că sunt nebună, sau că le inventez etc. Între timp, probabil parțial datorită ei și controlată de ea, nu mai explic, mama a început să trântească ușile încontinuu în casă și se agită, în timp ce bruta aceea îmi aruncă idei pline de răutate (unii zic că e psihiatra mea și nu vrea să moară ca să trăiesc eu, eu nu știu asta.?? oricum, mama e conectată și eventual controlată sau aservită sau ambele de unii porci care lovesc simultan cu idei greșite și minciună în mine și ulterior lovește ea, foarte puternic, dar ultima)

8.09.24
Iar m-a luat în primire acea femeie monstruoasă, imediat ce m-am trezit. Așa au făcut adesea. A spus că ”nu se poate, prin urmare trebuie să o distrugem total”. Ei au spus adesea că ”nu se poate”, adică nu pot să mă controleze sau să mă distrugă nu știu cum (nu prea are logică, dar ei mereu spun așa). Sunt mai mulți cu această idee și probabil i-au păcălit pe mulți proști că trebuie să mă controleze sau să mă distrugă. Nu e așa. Unii zic și au mai zis că ei mereu au dominat, de secole (? - alții spun că din evul mediu, alții că de 100 de ani), lumea prin rău și minciună și e imposibil altfel și e ridicol etc. ca ei să mă lase pe mine să am control asupra mie însămi. Toți aceștia mă consideră ”vită”, cum am explicat. Fiind ultima mea scrisoare, mă străduiesc să scriu totul cât mai corect, nu încerc să fie convingător, adică las adevărul să vorbească. Azi noapte mi s-a întâmplat ceva neplăcut - dar cui nu i se întâmplă? Am adormit destul de devreme și ei m-au frecat sexual în timpul unui coșmar urât, cum au mai făcut. Totuși am reușit să mă controlez puțin, deși dormeam și să îi resping fără să mă frec complet - și m-am trezit. Era încă devreme, 12 și 30 de minute noaptea. M-am dus la baie, mama era trează și se uita pe internet la ceva pe laptop, dar nu mai țin minte dacă ușa la dormitor era deschisă sau am crăpat eu ușa ca să mă uit înăuntru. Ei m-au frecat probabil nu doar ca să mă enerveze și să mă scârbească, ci probabil și ca să mușc momeala și să povestesc pe blog adevărul despre acel detaliu, încât ei să poată să îi mintă pe proști. E vorba doar de niște excitații sexuale foarte slabe, care nu au cum să dăuneze nimănui. Probabil că i-au păcălit pe proști despre acest lucru - fiindcă există tabuul sexualității etc. și fiindcă au mințit mereu despre mine, probabil și legat de sexualitate, ca să îi păcălească mai ușor pe proști. Cu toate acestea eu explic adevărul, cu riscul ca dvs. să credeți că delirez sau nu am dreptate. Este normal ca în timpul somnului sau în copilărie să nu ai control asupra ție însuți decât parțial. Este vorba tot de ceva telepatic, cum e și transmiterea unor gânduri, cum am mai explicat și voi mai explica puțin în această scrisoare. Unii oameni răi pot transmite deci coșmaruri, la fel cum transmit gândurile, dar proștii cred că nu se poate sau că visele sunt ceva endogen, de la sine. Eu am dovezi că unii pot, cel puțin, să le influențeze. Faptul că visele pot fi trimise intenționat este în acord cu faptul că eu am visat sau mi-am amintit visele din timpul somnului extrem de rar de-a lungul vieții, în timp ce totodată nu am perceput niciodată sau aproape niciodată gândurile altor oameni - fie că eram ocrotită, fie că aveam un cap puternic și inteligent, fie ambele lucruri. Unii spun că aceasta s-a întâmplat fiindcă am fost respinsă total, încă din copilărie. Ei au reușit să mă frece puțin în somn, numai de câteva ori de-a lungul ultimilor ani, cu ajutorul sau numai în timpul coșmarurilor, din câte îmi amintesc. Oricum e ceva benign, dar poate că v-au păcălit în acest sens. Oricum absolut toți oamenii sunt influențați de ceilalți oameni, mai mult sau mai puțin. Faptul că ei mă pot freca puțin în somn nu înseamnă că sunt proastă sau nebună sau un om inferior ce trebuie izolat - puteam fi acceptată și nu se întâmpla nimic rău nimănui și nu povesteam nimănui despre acest lucru puțin jenant, și nu deranjam pe nimeni, ba chiar, dacă aș fi fost lăsată în pace, aș fi reușit probabil, eventual, să mă întăresc ca psihic și să nu se mai întâmple aceste lucruri noaptea. Voi continua după masa acea scrisoare. Iar a intrat monstrul cu ideea că eu sunt monstru și că voi fi distrusă - au așa idei de cel puțin 20 de ani. I-au păcălit pe oameni și poate și pe dvs., deși evident am fost ținută în cușcă și urmărită, izolată și lovită ca un cobai în permanență și tot ce am povestit e adevărul. Totuși credeți răul sau că am devenit ceva rău din cauza acestui tratament asupra mea. Nu e așa - monștrii adevărați, care spun că eu sunt singurul om care trebuie torturat și omorât, v-au păcălit astfel din interes personal, uneori de grup sau fiindcă nu suportă că sunt mai inteligentă decât ei și ceva foarte bun, chiar dacă ei au mai multă experiență. Acum spun și eu asta, dar și alții au spus la fel. Și e adevărat că nu am greșit nimic toată viața, în ciuda a toate. Specialiștii în sănătate mintală - un altfel de gașcă cu fiarele și lupii și geniile lor și probabil și oamenii lor cumsecade - au probabil aceleași idei sau mint că trebuie să fiu distrusă sau omorâtă sau controlată.
Mi-au rupt firul memoriei din ziua de ieri, astfel încât nu mai țin minte dacă ieri am fost la ”troiță”, dar ieri m-au lovit cu foarte multe împroșcări cu idei și mi-a fost cam rău cerebral - ei spun că au făcut acest lucru, adică ruperea firului meu de sute de ori până acum, fără respect sau milă, numai din cauza intereselor lor, și totuși nu au ajuns încă la rezultatul dorit asupra creierului meu.??? nu știu asta. Ei zic nimeni nu acceptă un om care folosește ca rezervă sau pradă psihiatrilor și nu reprezintă ceva util în sine - cam asta e ideea lor - eu cred că nu au dreptate și voi explica de ce cred că nu e bine să fiu omorâtă mai jos și totodată ce sunt. Mă apuc acum să completez scrisoarea aceea. În timp ce postez pe facebook diverse idei ale mele și ale altora, unii intră și marchează cu galben o literă, astfel încât apare textul rupt și cu repetiții - nu știu sigur dacă dvs. vedeți textul corect. După un timp litera galbenă dispare.

Deci am tranșat clar problema adevărului a ceea ce am povestit. Când eram copil și mama își exprima superioritatea fizică și intelectuală față de mine, nici eu nu am crezut, am crezut doar că e nebună, dar și așa mi se părea ciudat. Era o femeie extrem de violentă cu mine, și fizic și verbal și nici nu greșeam nimic și nu o provocam cu nimic. Nu am crezut că o mamă poate să fie geloasă pe fizicul și intelectul fetei sale. Am observat că semănam mult cu mama, nu chiar ca două picături de apă, dar oricum aceeași osatură, musculatură, similitudini mari ale mâinilor și încheieturilor - doar că la mine ceva mai subțiri și mai lungi degetele (la ea cu urme - deformări de la lucrul cu mașina de scris) și eu ceva mai înaltă și cu laba piciorului mai mare. Unii au spus că e vorba de incest, de aceea asemănarea cu mama e mare - eu am văzut același lucru, chiar mai mult, la fata unei vecine și mi s-a spus la fel despre o colegă și fata ei. Totuși, la figură nu semănam extrem de mult, fiindcă mama era mai în vârstă și am îmbătrânit și eu, dar cred că încă și acum se vede că este mama mea - se vede mai mult în pozele mele din preșcolaritate și școală. Nu rezultă de nicăieri că a fost incest, dar se știe că copiii ce apar pe lume din uniuni nedorite sau bastarzii (poate era vreun văr al mamei tatăl meu) nu sunt acceptați nici de părinți, nici de societate - deci oricum nu aveam interesul să destăinuiesc acest lucru rușinos. Dar vreau să vă amintiți că am scris și scriu cu scopul câștigării vieții și nu a unei poziții în societate (decât eventual) și că oricum mă omorau dacă nu scriam. Iar dacă nu scriam acest lucru de pildă, unii care cunosc taina (eu nu știu clar) m-ar fi respins pe aceste temei ulterior. Așa, fiind absolut totul pe față, la final dvs. veți hotărî dacă voi trăi sau nu și dacă voi fi puțin, cât de cât, acceptată. Din punct de vedere psihic părea mereu că nu semăn deloc cu mama. Unii psihologi poate că au mințit că am ”complex matern” (deci ei se cred deștepți și buni și pe mine mă văd proastă și rea) sau că vedeam la mama ceva ce nu era, sau că eu cream ura și ideile mamei datorită unor conținuturi inconștiente ale mele. Nu e adevărat, am fost clar un om bun și lucid și inteligent, mama era răul și eu nu, mama a fost exact cum am povestit, dar nu din cauza mea, nu știu din ce cauză. Punct. La fel e și problema nevinovăției. Am fost evident un om inteligent și se putea dovedi ce fel de intelect și ce fel de nivel. Oamenii de acest gen nu au cum să geșească. Punct. Este total imposibil, așa cum e imposibil ca un psiholog inteligent și cu multă experiență să se înșele (poate nu chiar absolut întotdeauna) sau așa cum e imposibil ca omul bun să inventeze ceva rău sau minciuni. Eu nu știu cine și ce minciuni a inventat despre mine și nici nu am bănuit vreodată că mi se aduc acuzații, nici acum nu știu asta. După cum toată lumea știe, este (aproape) imposibil să dovedești nevinovăția cuiva, dar poți dovedi eventual că e vinovat - ei nu au avut nicio dovadă de vinovăție a mea - eventual au mințit, dar, de 40 de ani de tortură și minciuni ale lor, sau în prezent, ei nu au aduc și nu au adus nicio probă de vinovăție a mea - eventual așteaptă să mă facă nebună și să mă oblige să vorbesc minciuni sau să fac ceva impropriu mie - unii așa au spus că vor. În afară de nivelul și felul inteligenței mele, am avut clar trăsături de caracter incompatibile cu vreo greșeală. Mai există unii care spun că proștii au fost mințiți că eu am legătură cu ceva politic sau care mă văd în calitate de entitate politică, ceea ce nu am fost deloc, niciodată. Prin urmare ei cred că eu sunt ”vinovată” indirect de greșelile acelei entități - ceea ce nu e adevărat și nu am nicio idee la cine sau la ce se gândesc ei. Alții, poate mai deștepți, cred că e o ”horă” politică a tuturor porcilor politici, care toți se folosesc de mine sau mă lovesc și dau vina pe mine, ca pe un fel de țap ispășitor etc. Sau că toți se bat pe creierul meu, sau pentru putere, sau ca să aibă ei o poziție mai bună în sistem etc. Am să explic ce s-a întâmplat, ceea ce nu e scris deja sau nu e scris clar - dar, vă asigur, tot ce am notat pe blog e adevărul, e aproape integral în raport cu ce știu eu - am înțeles treptat mai mult, de-a lungul vieții, și cei care au citit cu atenție au înțeles deja. Oricum cei care au citit totul cu atenție au înțeles deja că eu aproape că am reușit imposibilul, adică am dovedit cvasicomplet nevinovăția mea. (Acum am primit iar amenințări din partea unui monstru că o vor distruge complet și omorî pe mama, mai ales că am dezvăluit secretele familiei, cu scopul de a mă domina complet și omorî pe mine.)

Ei mă lovesc foarte tare, probabil cu ajutorul unor proști și nebuni care nu au cum să vadă adevărul, eu fiind și izolată dinainte de 84, dar om normal mereu, iar ei, proștii și nebunii au fost păcăliți poate așa cum mi s-a spus că eu aș fi nebună sau ceva necurat și de fapt e invers, și ei lovesc fără să fie vinovați. Ei spun din nou că absolut toți vor să mă depersonalizeze, să mă ”eviscereze” de conștiință și suflet, așa cum au făcut cu mamaia mea înainte să mă nasc eu, să mă golească de luciditate și trăire ca pe un tren al vieții și ei să o ia de la capăt cu alt copil. Toți vor așa, spun ei, pentru ca lumea să fie în continuare condusă așa cum a fost și poporul să nu înțeleagă adevărul - și de data asta, spun ei, toți au fost corupți și sunt obligați să mă omoare ca să ascundă adevărul, greșelile și minciunile lor și corupția. S-ar putea să fie adevărul. Ei oricum lovesc foarte tare și cu scopul ca eu să nu reușesc să scriu ce mai am de scris pentru ultima oară important și bun și frumos pe internet, fiindcă am dreptate și mereu am scris adevărul, dar ei spun că femeile din familia mea și alții sunt total nebuni și vor să mor sau să nu mai exist psihic, deși veninul sunt ele și ei, nu eu. Deocamdată tu ești tu însăți, dar proștii, mai ales fiindcă tu ai fost monstruos și inuman tratată și f_tă, și izolată, ei toți au delirul că tu nu ești tu însăți, cum nu era în aparență mamaia și așa credeau ei toți. Ei spun că cu toții mă respingeți și mă izolați și am fost și izolată aproape de tot viața toată, pentru ca să le fie mai ușor medicilor și experților să mă transforme în momâie. Oamenii buni și inteligenți nu mai există, spuneau ei, pe tine nu te mai înțelege nimeni și nimeni nu plânge pentru cuvintele tale frumoase și bune, chiar sublime și drepte, nu doar adevărate - probabil li s-a spus că e delir de grandoare sau inadecvare etc. etc. și de fapt... poate.

Voi continua când voi putea și oricum cred că voi reuși în 3-4 zile în mod sigur ce intenționez să scriu - dacă nu îmi cade fizic organismul, acum piciorul meu drept... nu am jucat niciodată rolul Șeherezadei și niciun alt rol -- totul a fost adevărat. Decizia lor e greșită. Sunt continuu scuipată de acea scroafă sau alta similară.

Ei au o idee interesantă - că nu e vorba de nebuni care mă omoară, ci de oameni simpli, care s-au înrăit foarte mult de-a lungul secolelor, chiar dacă au progresat tehnic, instrumental. Ei spun că medicii toți mint, fiindcă eu am fost măcelărită monstruos și ei nu vor să își trădeze secretul meseriei. (?! parcă nu e așa) Este vorba de turme de păcătoși, nu de oi, turme de porci, spun ei. Celelalte tabere, preoți și alții, mint și ei. Bun, chiar dacă așa e, poate că nu e nevoie să fie așa, poate că nu va fi mereu așa. Ei spun că nu e vorba de oameni simpli, ci de ”porci” - adică intelectuali care nu suportă superioritatea mea, inteligența mea - mă gândesc că sunt proști, fiindcă, dacă înțelegeau adevărul, nu mă omorau - ei spun indirect că așa e, fiindcă ei asta nu suportă, că sunt deasupra lor prin merit, deși ei mi-au furat totul și m-au renegat (fără motiv). Mama se simte foarte rău, o doare spinarea și ea venit la mine în cameră și s-a aplecat în fața mea - iar eu simt greață și alte simptome, mai mult digestive. Ei spuneau des că nu de mine le e scârbă, ci de cel care e în spatele meu, probabil ei cred că e un bărbat anume care mă apără de ei. Nu știu cine e acela sau aceea și poate nici ei nu știu și poate că eu am dreptate că nu trebuie să fiu omorâtă și că puteam fi ceva bun și frumos ca individ (cum am și fost, dar nu am fost deloc acceptată). Ei zic că mama a pierdut războiul și de aceea s-a înclinat în fața mea, deși eu nu am luptat cu nimeni. Așa a făcut și tata, și după o săptămână a fost mort - Doamne, mă rog ție, dacă exiști, pentru bine și lumină.

Apoi m-am dus la mama și am întrebat-o cum se mai simte - la început s-a purtat bine și apoi a venit iar la mine în picioare, fără plecăciuni, și m-a lovit foarte puternic, cum ea a mai făcut adesea. Ei spun că mama e monstrul care mă ucide și toată lumea a înțeles acest adevăr. Ei zic că familia mea plusează mereu cu alte idei și lovește, fiindcă dacă eu mor, ei câștigă totul. ??! Porcii zic că mama e un monstru așa cutremurător încât ei nu au ce face și sunt obligați să mă lase ei să mă omoare. Acum spun că au mințit lumea că eu scriu după dictare, exact în acest moment. Repet, îmi pare rău că ați hotărât așa și repet că e o mare greșeală să mă omorâți. Ei zic că din păcate nimeni nu mă crede și poporul nu se poate trezi, fiindcă, dacă poporul s-ar fi trezit, eu aș fi scăpat cu viață. Din păcate și restul lumii comite aceeași monstruoasă eroare, spun ei, și nu se poate trezi, crezându-i pe porci ca niște oi căpiate. Îmi pare rău, dar vă spun adevărul, dacă aș fi reușit să scriu acum această ultimă scrisoare, ați fi înțeles și ați fi fost mai bogați în frumusețe și bine și gând bun. De fapt ei s-au concentrat asupra mea ca să lovească cât timp sunt în ghearele sau burta internetului. Ei spun că pe nimeni nu intreresează împărăția cerului și pe toți proștii îi interesează banii, și banii provin, după cum se știe, de la cei care sunt mai puternici și aceia m-au oprimat toată viața și vor să mor. Poporul e treaz, spun ei, cu această idee. Și asta e greșit, poate că eu am fost mai puternică mereu - dovadă că sunt vie, poate că binele e mereu ami puternic, dar aici e vorba de ceva nedrept, de crimă, chiar din 84. Și e greșit, adaug eu. Probabil că poporul crede răul despre mine, când de fapt am fost binele - probabil că poporul crede că am mințit uneori sau nu am spus tot, când de fapt am spus doar adevărul și tot adevărul. Pe mine m-a apărat doar adevărul, faptul că am spus mereu numai adevărul, deci am fost mai aproape de Dumnezeul pe care voi îl negați cu hulă și răutate și păcate - exact acesta e adevărul, nu sunt nebună, pot explica ce vreau să spun - poate că există un Dumnezeu, chiar dacă nu chiar ca în scriptură. E logic că Dumnezeu este adevărul, adică Ființa, cum spuneau unii presocratici, deci cine e mai inteligent și deci oglindfă mai bună a lumii, e mai aproape de Dumnezeu. Eu, cel puțin, nu am greșit nimic și nu am mințit niciodată - ei spun că oamenilor nu li se dă voie nici să vină în orașul Voluntari, ca să nu fie omorâți după aceea, ca să fiu eu omorâtă mai ușor, ca să nu înțeleagă adevărul întâmplător, deși nu sunt multe șanse. Unii spun că ei sunt obligați să mă latre când sunt aruncați asupra mea, căci altfel ei mor - nu cunosc nimic despre așa ceva, poate nu e așa. Odată cu lătratul, adică ideea respectivă, ei și lovesc întotdeauna simultan corpul sau creierul. Ei spun din nou că proștii au fost adesea păcăliți cu ideea că sunt nebună și trebuie să scape de mine și fiindcă ei cred că eu scriu aberații sau delir, dar și atunci când li s-a arătat că mama e un om extrem de monstruos și că eu sunt binele în persoană și nu o lovesc și nu am lovit-o niciodată. Toți proștii, mi se spune, cred că ei trebuie să fie conduși de oameni răi și necinstiți, mai ales vicleni și au înțeles că eu sunt numai binele și am chiar aer de om cinstit, bun și blând, sincer și curat iar mama e o fiară și ei au înțeles totodată că eu nu lovesc nici când ei mă scuipă la spate etc. și întreaga viață am răspuns cu binele oamenilor. Niște porci corupți au mințit și despre asta, spun ei. Toți proștii cred că binele e un căcat, spun ei, de aia nu te vrea nimeni, fiindcă ei te simt că ești deșteaptă și domeniul tău, anume ceea ce ai cucerit prin muncă cinstită este binele și ei vor să distrugă acestea și să se pună niște impostori, mai mulți, dar răi și proști în locul tău - adică proștii cred că tu îi conduci fiindcă ești mai deșteaptă ca ei - da, sunt deșteaptă, dar nu am fost niciodată și nu sunt ceva politic și nu am condus pe nimeni. Ideea e că ei toți mă lovesc să omoare fiindcă vor ca peste munca mea cinstită și inteligența mea reală - și înțelegerea lumii de una singură, corectă, prin valoare proprie, fără ajutor - să se pună la propriu niște politicieni reali, adică niște porci, asupra lor, cum ar fi mama - care ascultă orori la televizor și e plină de veninul unora, o să vă arăt clar ce. Poate nici asta nu e adevărat, spun eu, dar ei cert că unii proști mă lovesc continuu fiind manipulați, absolut cert fără să știe nimic despre mine, cu idee de genul - Cum să accept eu să fie mai deșteaptă ca mine una care a supt pu... unui porc acum 32 de ani? sau Cum? O schizofrenică mai deșteaptă ca toți? Cum?! O schiloadă?! Cum să accept eu să mă conducă o schiloadă? Nu îi conduc, nu i-am condus și nu îi voi conduce și nu am visat niciodată asta, pentru numele lui Dumnezeu! Citiți cu atenție ce am scris mai sus. Ei exact asta spun - dar nu au dreptate să mă omoare și, dacă dacă voi apuca să scriu tot, veți înțelege că e mai bine să nu omori, cum poruncea odată Dumnezeu. Evident nu am fost schizofrenică, nici altfel de nebună. Ei zic iar că trebuie să mă omoare, dar cu multă discreție. Au făcut această diversiune ca să mă pierd în aceste detalii și să îmi amâne încheierea scrisorii, după care aș fi ieșit de pe net definitiv ABASOLUT CERT, CĂ NU SUNT NEBUNĂ SĂ MĂ SINUCID PRIN INTERNET, căci așa ceva ar fi în cazul meu, căci ei lovesc și ochii și creierul foarte puternic când sunt la ecranul calculatorului - dar ei vor să bată iar fierul cât e cald - voi intra să scriu mai departe dacă mă vor lăsa, dar, după cum lovesc ei acum, mai mult ca sigur nu mă vor lăsa mai multe zile - trebuia, cum am explicat, să mă concentrez și pe aspecte superioare filozofice, morale, religioase și adevărul exact și altele, nu mai explic, ceea ce am scirs acum repede era simplu de scris și bineînțeles că nu îmi dictează nimeni, citiți cu atenție și veți înțelege totul. Au lovit încontinuu și pe străzi și în diverse locuri, nu doar în capul meu. Probabil că i-au păcălit pe oameni, cum au și spus unii, că aș fi proastă, și, dacă aș fi scris ultima scrisoare complet, poate ați fi înțeles adevărul. Eu nu am de unde ști sigur că mama mă lovește ea însăși, dar ceea ce apare ochiului clar, ca stelele pe cer, e că cineva, repet CINEVA lovește în mine prin mama, manipulând-o să îmi lovească creierul și trupul în mod real. Oricum ea e manipulată, findcă ideile ei de a mă lovi și trata rău în permanență sunt greșite total și nu ea e sursa lor. Poate doar una din surse. Ei spun că oricum am fost toată viața abuzată și porcii politici m-au masacrat și mi-au furat totul în permanență, m-au detronat, au păcălit poporul etc. - eu voi explica clar adevărul în continuare. Ei au spus des că, văzând poporul că eu sunt bună și cuminte cu mama mereu și ea mă lovește nedrept și joacă teatru mereu și varsă și lacrimi de crocodil, ei au considerat că sunt foarte proastă și nebună, deși în realitate numai cei proști sau nebuni în mod real țipă sau fac rău mamelor lor monstruoase. În fapt eu am fost superioară mamei, nu cum cred ei sau cum a spus ea. Unii spun că și dvs., cei de pe facebook, nu vă puteți trezi și credeți doar bazaconii. Ei spun că poporul vrea să accepte ca intelectuali numai pe cei răi, corupți, dar mai ales mincinoși și vicleni, care lovesc pe oamenii sărmani, obidiți, bolnavi, buni și curați și fură de la cei deștepți și drepți și îi închid și torturează, așa cum au făcut cu mine și așa cum sunt modelele dinastice ale mamei - și tot așa ei m-au lovit încontinuu și m-au uzurpat, mai bine zis și-au clădit case și palate și așa-zis carieră intelectuală deci salarii și pensii bune pe spinarea mea și și-au dat și doctorate pe spinarea mea mințind și creând minunate noi minciuni, în timp ce eu cerșeam 1 leu pe stradă, fiindcă nu aveam niciun ajutor deși nu era drept și nici bani de hrană 10 ani (voi explica), fapt pentru care și-au întărit minciunile că aș fi fost condamnată, deși nu am greșit, sigur-sigur nimic. Eu nu am lovit-o niciodată pe mama, nici măcar când ea m-a lovit. Unii spun din nou că eu chiar am luat-o razna puțin (nici eu nu știu ce să mai cred) și că poporul nu a înțeles nici bazele - că nu am greșit nimic, că nu am condus pe nimeni, că nu am mințit absolut nimic, că nu sunt schizofrenică, dar unii ar vrea să devin așa ceva - că într-un cuvânt, toți proștii au fost păcăliți despre mine de către o haită de intelectuali monstruoși - acum ei au spus din nou că mă vor omorî, cu discreție ?! Tot ce am povestit e adevărul, repet, ies de pe internet, voi reveni, dacă va fi posibil, pentru continuare, eu cred că oamenii merită și lumină blândă, și adevăr și ce e frumos, crimele și ororile lor sunt ceva oribil și ei sunt real mai proști decât cei ca mine, nu doar răul și totuși au pretenția să mă omoare și să îmi ia locul... ”au pus cătușe florilor”... mai țineți minte Și tot restul? Și toată bucuria vieții curate și bune? Ei au înlocuit totul cu tehnică și omul tip android, cu minciuna cărților de well-being și aberațiile unor psihologi maeștri care elimină ce e bun cu arme de yoga și diverse ”antrenamente” mintale, cu tehnici diverse de supermeni răi. De ce să aruncați adevărul la gunoi? V-au înlocuit cu androizi și v-au transformat în mare parte în arme ale monștrilor politici care se bat cu pumnii în piept la tv - poate un fel de câini, cum spun unii, dar odinioară erați oameni -- acum zumzăie televizorul de aceste arme și tehnici politice cu oameni fără suflete, și este, se pare, maniplare în masă, chiar dacă nu toți se uită la tv. E prea mult, chiar nu vedeți ce se întâmplă? Iar unii, gen Cristoiu, despre care am povestit cum s-a legat de mine singura dată în viață când m-am masturbat (de fapt nici atunci) vorbesc mult și singuri cu vorbe și ton de voce mincinoase, viclene, care le plac sau îi păcălesc pe proști. Mama se culcă ascultându-l pe Cristoiu la mobil, și el îi toarnă veninul în ureche... Curat Hamlet viața mea câteodată. Mama se culcă des cu politica foarte tare și sforăie, dar nu acceptă să diminueze sonorul. Mă deranjează așa des, la ore târzii. A spus chiar că îl admiră mult pe Cristoiu și că e om educat etc. Ei zic că România este o armă de propagandă a altei puteri politice. Nu știu. Dar ce faceți ? Loviți într-un om curat și bun, fără apărare, care nu a lovit pe nimeni și pe care mama l-a chinuit viața întreagă - nu contează că sunt schiloadă, mi-am făcut curat și bine meseria de om - și sunt da, dovedibil și explicabil clar, un om normal. Poate e altceva - poate e doar o con-fuzie. Au introdus un virus pe acest rând din postare - nu mai pot lăsa spațiu - poate că ei au adăugat sau șters sau modificat ceva din ceea ce am scris eu. În acest punct.
9.09.24

Aseară m-au torturat oribil și de aceea am scris repede și chinuită paragraful de mai sus. Din păcate am făcut o greșeală din cauza stresului - am scris că poate că România e arma de propagandă a unei alte puteri politice. Nu rezultă de nicăieri așa ceva. Poate că nu e așa, eu cred în mod sincer că nu e așa, dar am impresia subiectivă că este prea multă aberație politică pe multe canale de televiziune - e ceva exagerat cred eu, este în mod cert o modă care nu îmi place, dar nu știu sigur dacă numai în România e așa sau peste tot sau în ”bătrâna” Europă. La postarea de ieri pe acest blog cineva a introdus un virus, nu știu de ce și poate că nu apare exact cum am scris. Da, mi se pare că e multă agitație politică în mass-media și toți acești belferi câștigă bani din acest circ și aceste dialoguri ale surzilor. Nu voi mai scrie acea scrisoare azi și poate încă câteva zile, fiindcă sunt lovită prea monstruos - voi continua sigur, pentru ultima oară în mod sigur, când îmi voi reveni, acum trebuie să mă deconectez de acest mediu ostil pentru mine. Într-adevăr se pare că intelectualii, dacă există, sunt obligați să facă politică ca să câștige un loc în societate, ceea ce mi se pare oribil și nedrept.
Au intrat iar peste mine niște oameni foarte răi, cu ideea că ei au pus virus la această ultimă scrisoare a mea pe blogul meu, fiindcă adevărul despre mine e așa monstruos, încât nimeni nu vrea ca oamenii să înțeleagă adevărul. Această idee grețoasă au formulat-o de multe ori asupra mea și ei chiar cred că eu trebuie să fiu omorâtă - fiindcă asta fac ei de fapt - pentru ca oamenii să nu înțeleagă ceva așa monstruos. Ei vor de fapt ca oamenii să nu înțeleagă ceva bun și frumos și adevărat - încercați să înțelegeți că adevărul e binele, nu răul, cei care nu cred așa sunt corupți. Mulți sunt îndobitociți că trebuie să mă omoare și argumentează cu această idee greșită. Mă întreb dacă cineva va vedea adevărul, că nu e așa cum spun ei și că e o idee greșită. Dacă oamenii înțelegeau adevărul nu avea cum să fie ceva rău - și oroarea nu este adevărul despre mine, ci ideea asta a lor - greșită și rea - și faptul că mă omoară. Faptul că au pus un virus aici, mai ales la această ultimă scrisoare, este agresiune, atac la persoană și încălcare a drepturilor omului, dat fiind tot adevărul, și fără niciun rost. Repet, ideea aceasta e greșită și sunt cu adevărat îndobitociți - la fel m-au masacrat de moarte, chiar din copilărie și nici atunci nu era necesar. Sunt oameni răi și întunecați, fiindcă ceea ce mai aveam acum de scris ar fi fost înțeles de oamenii buni și inteligenți - eu cred că ei mai există - și i-ar fi impresionat eventual plăcut din punct de vedere filozofic și pur omenesc pe cei inteligenți și poate mi s-ar fi lăsat viața. Totodată, oamenii ar fi înțeles mai bine că am fost un om foarte inteligent și bun și nevinovat. Și normal. Eu cred că oamenii buni și deștepți, treji, din societate, sunt importanți, mai ales ei nu trebuie omorâți - dar unii oameni răi văd în mine doar un obiect al unor jocuri politice. Cred că omul nu este om de valoare neapărat prin ceea ce pot face și roboții în mod perfect, poate chiar mai bine decât cei mai mulți oameni, nici prin ceea ce pot simți și face tot mai bine decât oamenii animalele - omul nu e doar robot și animal - ci, dimpotrivă, omul are și suflet, ceva specific omului, care nu a fost o greșeală a lui Dumnezeu, o combinație de trup și minte care uneori atinge sublimul, frumosul, omenia, bunătatea, bunul simț, onoarea adevărată etc. Datorită sufletului sau inimii, cum spun unii, putem iubi, putem fi fericiți, putem înțelege cu inima muzica și frumusețea lumii, putem să ne iubim copiii etc. Voi ieși de pe internet și voi continua peste câteva zile, deși au băgat un virus care nu știu ce face. Încă de când eram copil a fost totul nedrept și toți s-au purtat ca niște hiene sau ca fiare de pradă, printre altele ascunzând adevărul.

Dar eu sunt un om închis într-o cușcă transparentă și izolată de o viață întreagă și nimeni dintre dvs. nu a vorbit cu mine, întreaga mea viață, și sunt omorâtă chiar și mi se taie poate și acest ultim fir al unui mesaj într-o sticlă, aruncat deci sub ecranul de sticlă al internetului dvs. Prin controlul textului pe internet. Și toți credeți aberația că sunt nebună sau că e normal să fiu omorâtă și adevărul ascuns și totul să fie mușamalizat, cum spun ei mereu, fiindcă a fost prea monstruos și nedrept - repet, E GREȘITĂ IDEEA OMORÂRII MELE.
Probabil că sunt îndoctrinați sau plătiți, cum mi s-a spus adesea, că eu sunt altceva decât sunt, sau că ei nu trebuie să riște ca oamenii să creadă elucubrațiile mele, când de fapt totul e adevărul și binele sau poate că ei cred, așa cum am explicat, că lumea nu poate fi condusă decât prin rău și conducerea lumii și politica trebuie să se facă prin sacrificiul și minciunile dspre un om normal și deștept, de la care ei să ”fure” totul, respectiv despre mine acum, deși această crimă nu e necesară nici acum și nici de regulă, așa cum cred unii. Probabil că așa e și, de aceea, cei la putere au intrat în blogul meu și au modificat ceva la această postare, cea la care mă intristează cel mai mult acest lucru - accept să distrugă alta, dar nu asta, dar ei nu ascultă de mine. La fel ca acum, niciodată nu mi-au lăsat nici cea mai mică șansă, cum am povestit, dar nu era și nu e necesar să fie așa. Aparent toți vor să se ”închine” unor oameni murdari și răi, și să îi apere prin persecuția și distrugerea celor buni, care nu mint, și mai ales inteligenți. Sau, după spusele altora, cei buni au fost toți păcăliți și transformați în uneltele sau ”câinii” celor răi, pe care îi consideră stăpânii lor, amintindu-mi acum de balada Miorița, cu câinii aceia ”mai bărbați”, culmea, ai oierului moldovean, care deci era legat de numele meu și era omorât, deși nevinovat. Deisgur, nu e vorba numai de Miorița, ci și de toate creațiile literare din România și alte țări la un loc - e simplu de explicat și înțeles de ce.
Repet, după toate că m-au tratat drept animal sau robot și în aproape completă izolare toată viața, după toate că m-au otrăvit și torturat monstruos și au mințit mereu, eu nefiind nici acum nebună (ei spun că eu am trăit cel mai îngrozitor supliciu pe care l-a trăit vreodată un om bun și nevinovat) - ei au introdus un virus pe blogul meu de memorii - singura formă de comunicare a mea cu lumea - ce e drept doar monolog, dar totul e adevărul. Mi se pare revoltător modul în care sunt omorâtă, deși am fost binele absolut și nu am greșit nimic toată viața și am fost continuu masacrată - ați fi înțeles inteligența și normalitatea și nevinovăția mea deplin dacă ați fi citit această ultimă scrisoare - dar eu nu știu cât și ce din ce am scris vedeți dvs. sub sticlele dvs. Ei spun că e o oroare monstruoasă adevărul și de aceea au modificat ceva la ultima mea scrisoare, ca să vă protejeze sufletele sensibile și să nu vedeți adevărul - dar e greșit, nu e oroare, ei sunt oroarea și faptul că v-au transformat în ceva inuman în raport cu mine (o parte din dvs., iar ceilalți doar indirect și prin complicitate tacită ) și e oroare faptul că au umblat în blogul meu și faptul că vor să mor și ei spun că toți, și dvs., vreți să mor. Nu vor să îmi lase nici această cert ultimă și nevinovată scrisoare, ca nu cumva să creadă proștii adevărul, mi se spune.
Pot face și o captură de ecran dacă doriți să vedeți despre cel fel de virus sau intervenție e vorba - poate că nu afectează conținutul ce apare să fie citit. Ei au spus mai demult că oamenii, prin ostracizarea și minciuna despre mine (chiar un fel de damnatio memoriae) înlocuiesc ceva bun și inteligent cu ceva lipsit de scrupule, rău și mai prost. Nu știu dacă chiar așa, dar tot ce am povestit e adevărul și e greșit și rău să omoare.
(Zilele trecute mama mi-a făcut diverse scene, a inventat că eu am țipat la ea toată ziua sau că am certat-o (! cred că vă dați seama că e minciună), iar aseară, când am greșit totuși și am intrat la ea, ciocănind la ușă, dar era 10.30, nu mai târziu, ea dormea într-o poziție chinuită și sforăia parcă (ea sforăie des) și avea televizorul cu volum sonor mare, de data asta era BBC cred - și ea m-a luat la rost, numindu-mă nebuna dracului, cum a mai făcut uneori.)

Aceleași idei vechi, pe care le notez chiar și eu a treia sau a patra oară poate - dar oricum, dacă veți analiza acest blog, veți descoperi că până și ideile pe care mi le-au aruncat unii nu prea sunt repetate, e obicei sunt scrise dooar o dată sau de două ori, fiind foarte multe și eu ținând minte dacă au mai fost de-a lungul anilor. Una din idei (bine că nu sunt ale lui Marte, sau poate sunt?) e că ei toți trebuie și vor să scape de mine, fiindcă eu nu am greșit absolut nimic. Oricum nu m-ar fi acceptat și tot m-ar fi omorât probabil chiar dacă aș fi greșit ceva. Ei zic că eu nu am înțeles încă ce este România și că toți intelectualii sunt de fapt bestii și cei ca mine nu sunt niciodată acceptați - în plus, ei spun că poporul crede că eu sunt altceva, din cauza minciunilor care într-adevăr au durat peste 50 de ani și toți intelectualii profită de acest lucru și alcătuiesc alte minciuni, pentru a menține psihoza colectivă despre mine și pentru a își păstra ei privilegiile. De aceea m-au izolat total și au băgat un virus aici, ca nu cumva poporul să înțeleagă ce e bine și ce e rău. Tocmai s-a băgat un porc cu ideea ”vrem pace” sau așa ceva, când, în esență, nu datorită mie, ci numai împotriva firii și a voinței mele, au făcut ei conflicte sau războaie, sau i-au păcălit pe proști că eu aș fi ceva legat de război și lupte. Voi continua acum cu o parte din ce am mai vrut să scriu, mult mai important decât digresiunile făcute.

Problema adevărului este rezolvată, am explicat încă o dată clar - probabil cei inteligenți normal că au înțeles că tot ce am scris e adevărul, dar alții au încercat mereu, prin reală ”propagandă” și minciună, deși sunt doar un om, să schimbe părerea bună și corectă a dvs. legată de adevărul spus de mine, presupunând că la un moment dat ați înțeles că totul a fost cum am spus eu. Apoi v-au distras atenția cu știu eu ce înscenare sau minciună și ați uitat ce ați înțeles mai demult, când de fapt acela era adevărul. M-am referit și la nevinovăția mea, care e clară, dar voi reveni puțin la ea mai încolo. Ei zic că toată lumea crede altceva decât adevărul și de aceea eu par a fi picată din lună sau nebună sau vorbele mele par ca nuca în perete,deși numai acesta e adevărul. Nu știu ce aberație cred alți oameni despre mine. A treia chestiune delicată e problema normalității psihice, un concept cu multe tăișuri. Nu voi ține acum o dizertație, dar vă asigur că am ce spune pe această temă și pot susține și toate sofismele epocii tinereții mele (poate și actuale) legate de această temă. Voi enumera acum, poate din nou, motivele pentru care oamenii au crezut sau cred și acum că sunt nebună:
1. faptul că psihiatrii, psihologii și alți intelectuali au ”decretat așa ceva” - dar poate că și eu eram inteligentă și puteam distruge argumentele lor factice.
2. faptul că am fost închisă la spitalul psihiatric, băgată în cămașă de forță, injectată și tratată etc. - dar oricine poate fi băgat acolo, și psihiatrii nici nu au vorbit cu mine la internari, în afară de 2 sau 3 internări, dar sumar; închiderea la închisoare nu garantează că omul e delincvent și nici la psihiatrie că omul e nebun sau a greșit ceva
3. tratamentul dur din spital - astfel încât unii cred că am înnebunit acolo - dar am fost om foarte inteligent și cu sufletul calm și foarte plin de frumusețe, și acest gen de om poate suporta și frustrări foarte mari sau torturi cerebrale și altele, fără să înnebunească
4. faptul că m-au f_t mulți și proștii cred că femeile f_te aș mult își pierd mințile - dar eu nu am greșit de fapt nimic, nu am nicio vină că alții m-au f_t, nu știu ce femei de acest gen cunosc ei că au înnebunit sau de unde știu ei asta - cu mine nici măcar proștii nu au vorbit
5. faptul de a trece prin foarte multe suferințe și necazuri, dar nu am avut psihoză sau tulburare de stres posttraumatic, luați în considerare nu doar sufletul meu bun și credința în dreptate și speranța și iubirea de oameni și viață, și munca depusă fizic și intelectual în toți anii, poeziile mele, desenele mele, alte texte etc.
6. faptul că familia mea și eventual colegii sau vecinii au mințit despre mine - dar eu nu am știut nimic despre asta și nu m-am gândit rău la nimeni, nu am bănuit pe nimeni - dar am fost evident izolată, nu prea aveau ce minți despre mine și cu mine nu a vorbit nimeni, nici măcar psihatrii, căci aveam dovezi împotriva oricărei minciuni a celor răi
7. faptul că familia mea și alte persoane, inclusiv străini din magazine sau de pe străzi, vecini sau colegi, m-au tratat ca și cum aș fi nebună sau și-au bătut joc de mine - prin tonul vocii, alegerea cuvintelor, gesturi etc. Proștii care vedeau să sunt tratată așa credeau că sunt nebună cu adevărat, iar alții credeau că sunt nebună fiindcă nu eram furioasă sau destul de proastă ca să țip sau să înjur sau să scuip cumva pe cei care mă tratau drept nebună - dar eu eram izolată aproape complet de mulți ani, astfel încât nu aveam ce face și deci trebuia să mă mulțumesc cu puținul de relații cu alții, chiar dacă nu aveau dreptate să mă trateze așa - mai bine ceva totuși decât nimic, iar dacă aș fi țipat la ei sau m-aș fi enervat nu câștigam nimic, ba chiar m-ar fi închis la balamuc. În plus familia m-a tratat cu o violență fizică și verbală extrem de mare (sute de scandaluri de ore în șir, bătăi la sânge și vânătăi, fără vină fiind etc., ceea ce, din câte mi s-a spus, i-a păcălit pe proști că greșisem ceva sau că eram nebună și rea și în realitate eram masacrată de familie, care mințea de înghețau apele, iar eu eram o fată foarte inteligentă, cu aspect fizic plăcut (nu chiar frumoasă) și foarte bună, cuminte și inteligentă și harnică și blândă etc., toate acestea fiind clar și dovedibil adevărul și poate câțiva oameni m-au știut, cum au fost profesoarele din școala 23 sau colegi precum Oana Negrea, Irina Vișoiu, Magda Marinescu etc., în măsura în care mai trăiesc și nu și-au pierdut memoria
8. însuși faptul de a fi complet izolată, evident om bun și având dreptate - dar am fost foarte inteligentă și cu drag de viață, așa că nu am înnebunit nici în 40 de ani de izolare, fiind bucuroasă să pot citi sau vedea lumea sau cerul și de a înțelege ceva despre toate lucrurile (aceste idei nu sunt ipocrizie sau demagogie, în cazul meu sunt adevărul și putea fi dovedit
9. faptul că familia și colegii și profesorii nu doar că mi-au vorbit ca și cum aș fi nebună, dar au făcut mai multe înscenări, cum a fost povestea din Nordul țării, la Târgu Lăpuș
10. faptul de a scrie tot adevărul pe acest blog, lucru ce li se pare incredibil proștilor - dar ei nu au nicio dovadă că am mințit ceva și eu puteam dovedi totul pe parcurs și chiar și acum o parte sau chiar trecutul putea fi explicat clar și logic
11. faptul că ei au fost mințiți despre mine și au impresia că eu sunt nebună, picată din lună, discordantă, ca și cum nu aș fi trează și nu aș reacționa normal - dar proștii nu au cum să îi judece pe cei mai deștepți dacă reacționează normal și e normal ca intelectualii să nu aibă reacții afective brutale sau lacrimi multe, ei având în mod normal un nivel mai înalt de autocontrol și totodată ceilalți nu aveau cum să știe care era adevărul adevărat, fiind mințiți și crezând că reacțiile mele nu erau adecvate realității
12. faptul că am vorbit singură în casă, ceea ce s-a întmplat și în ultimii ani, dar mulți ani nu am vorbit - acest lucru s-a datorat poveștii cu microfoanele securității, despre care am explicat totul, și eu eram prea tânără să înțelg atunci adevărul și poveștii de iubire nefericită pentru un medic seducător de minore, lipsit de scrupule, care m-a păcălit fără ca eu să am vreo vină, și totodată izolării îndelungate de 40 de ani, e normal ca oamenii singuri foarte mult timp să vorbească puțin singuri - dar nu am vorbit singură pe stradă sau în public și acum am început să răresc mult vorbele, chiar sunt convinsă că voi tăcea definitiv, în afară de câteva vorbe, veți vedea în următoarele zile
13. faptul de a fi țipat la primele două internări la psihiatrie - ceea ce se numește agitație psihomotorie - dar într-adevăr medicii vecini la bloc cu mine m-au torturat groaznic și eu am rezistat la mulți ani de tortură fizică și psihică înainte să fiu închisă la spital, practic din 84, deci 8 ani
14. faptul groaznic al defenestrării mele, când am sărit pe geam în zori pe 31 decembrie 1998 - dar nimeni nu m-a întrebat ulterior de ce și eu nu am explicat nimănui, nici măcar psihiatrul Ionescu, care m-a tratat ulterior și apoi a murit subit, nu m-a întrebat de ce am făcut acel lucru și faptul că nu cunoștea nimeni motivele mele însemna că oamenii puteau să fabuleze, să mintă despre aceasta; am avut impresia că chiar și atunci credeau că sărisem pe geam din altă cauză decât cea reală, după modul în care îmi vorbeau - dar, din păcate, nu aveam cui explica adevărul și nu bănuiam ce credeau ceilalți, eu sărisem din cauza unei migrene colosale, adică un fel de f_t monstruos, pentru prima oară atunci așa puternic, plus datorită modului în care m-au tratat oameni străini pe stradă și într-un restaurant, ceea ce mi-a creat teama că voi înnebuni și voi face aceleași greșeli și crime ca și ei asupra altor oameni buni, ca și mine, era un fel de sinucidere altruistă, dar oamenii credeau poate altceva

15. calmul meu olimpian - dar situațiile nu erau în realitate cum credeau ei și eu aveam dreptate absolută și nu eram lipsită de reacții, ci un om bun și inteligent nevinovat, care nu avea cum ghici ce credeau sau gândeau ei și care nu a perceput mult timp ostilitatea lor și care oricum nu ar fi lovit în propria mamă, deși mama era ostilă și care oricum nu ar fi lovit nici în alții, fiind din naștere om calm și bun, dar nu prost
16. Abuzurile sexuale ale unor bărbați asupra mea după ce am ieșit din spitalul de psihatrie și eram abulică și dezorientată și traumatizată datorită tratamentului, abuzuri ce i-au făcut poate pe proști să creadă că sunt bleagă și nebună chiar din cauza tratamentului - dar, în mod normal și predictibil, mi-am revenit ulterior complet, după câțiva ani, dar nimeni nu a vorbit cu mine
17. nu știu dacă e adevărat, dar e posibil ca unii proști să fi crezut că sunt nebună fiindcă citeam foarte mult, încă din școala generală, și chiar cărți grele, cu cuvinte livrești și îmi plăceau și multe abstracțiuni filozofice cu care mă delectam și aveam bucurii imense plimbându-mă singură în câmp sau pădurici, privind plantele, florile, cerul cu nori grăitori și stelele cu mistere și luna cu flori de ceai ca o dantelă pe discul ei palid și fără să fi știut că oamenii mă au în vizor și că proștii pot crede că umblu creanga prin cartierul armenesc din București al cărui nume nu îl știam, dar mergeam pe jos pe străduțe necunoscute, ca să vânez apusul soarelui deci mulți puteau crede logic că sunt lunatică, nebună. Iar bucuriile mele imense din muzica clasică și nu altceva și faptul că am scris poezii și multe abstracțiuni pe care proștii nu le pot înțelege, mă făceau poate lunatică în ochii proștilor sau intelectualilor ”pozitiviști” sau pragmatici, mai ales fiind eu respinsă de intelectualitate ca nebună - poate unii credeau că sunt rămășițe din spiritul altcuiva, cum au spus unii, dar eram numai eu și puteam dovedi autenticitatea trăirii și puteam explica normalitatea acestui modus vivendi, în care am dansat singură în casă dar nu eram nebună, din cauza unui medic rău, și nu știam că cineva mă poate vedea, iar inteligența mea cu dantele delicate și profunzime clară era firească, normală și dovedibilă, chiar predictibilă din lecturi și condiții de viață și resurse mnezice, eram evident eu însămi și eram normală, chiar dacă aflată într-un empireu sau câmpie elizee a emoțiilor curate. Eram totodată mereu lucidă și conștientă de realitate. Unii poate credeau că sunt nebună fiindcă aceste lucruri păreau a fi în conflict cu modul în care am fost brutalizată de părinți și mai ales de tată sau de spitalul de psihiatrie, sau de violuri cutremurătoare și torturi sexuale de la distanță, sau de violuri care de fapt nu înseamnă nimic din apropiere.

Voi continua poate mâine sau poimâine, în următoarea postare
Au intrat acum unii cu un alt delir, încă nenotat - ei zic că în cursul vieții mele comuniștii și-au pierdut supremația și de aceea respectivii vor să mă omoare, ca să își refacă filierele etc. -- din câte observ eu această idee e ilogică și oricum m-au torturat înconntinuu din 84 - ce rezolvă omorându-mă? Repet, e greșit, de ce au pus unii viruși în această postare? voi încerca, după ce o termin, să o copiez și să o rescriu pe altă postare, deși știu că oricine poate minți legat de ce scriu eu sau poate modifica ce scriu, după toate că am fost izolată complet toată viața și masacrată oribil. Sunt nebuni, comuniștii nu au pierdut nimic din cauza mea. Voi scrie și restul scrisorii în curând, îmi pare rău de digresiuni, dar citiți cu atenție tot blogul, puține lucruri nu sunt clare și evident totul e adevărat.

10.09.24
Este vorba de niște oameni extrem de monstruoși, care au intrat acum, de dimineață, din nou peste mine, cu ideea că le este scârbă, cum spun ei mereu, sau "haida-de", adică ei nu cred adevărul despre mine și calitățile mele. Repet, au pus virus chiar și la această ultimă scrisoare și vi se pare normal - după tot ce au făcut. nu credeți că pot exista oameni atât de monstruoși, cărora le este și scârbă de ceva foarte bun de fapt și ei cred că sunt orgolioasă sau că nu e totl adevărat - repet, v-au mințit și e vorba de o crimă hidoasă, dacă ați fi intuit sau crezut adevărul, probabil nu m-ați fi omorât, chiar m-ați fi acceptat, măcar puțin. Repet, se poate vedea că eu însămi sunt cea care a scris tot adevărul despre mine și totodată tot eu am scris poeziile și textele mele în proză, lucru dovedibil. Totodată era clar că totul e adevărul, cum am povestit. Acum au intrat iar unii cu ideea că eu trebuie să plătesc pentru greșelile altora. (??) Așa ceva e rău și greșit și poate nu au înțeles adevărul. Repet, am fost mereu binele, inclusiv acum, și foarte clar nu am jucat niciun rol, nici acela de cenușăreasă, albă-ca-zăpada etc., apropo de o postare azi de pe facebook. Ceilalți oameni, direct sau indirect, au insinuat mereu că eram ceva rău sau proastă și m-au înconjurat cu minciună și idei care indirect aruncau răul asupra mea și creau o imagine falsă a mea, deși am fost doar binele. Repet, nu am greșit nimic și am fost dovedibil numai binele, și ceva inteligent și normal și că nu am avut legătură cu politica și nu am greșit nimic. Unii spun că nici acum oamenii nu au înțeles valoarea mea și nevinovăția mea și de aceea au ideea ”haida-de”, că li se pare incredibil ceea ce am scris, fiindcă am fost un om de valoare. Cu toate că sunt izolată cu forța, din 84. E vechea poveste a persecuției și martirizării oamenilor valoroși, așa cum mi s-a spus din copilărie, dar proștii au dat un înțeles politic martiriului meu, fiindcă li se pare mai credibil. Repet, nu am avut niciun orgoliu sau delir de persecuție sau de grandoare, am fost un om modest și bun, am avtu multe calități și într-adevăr foarte inteligent, mai ales din punct de vedere comprehensiv și contrastând imens cu ceea ce cred oamenii despre mine și modul în care mă tratează și circul pe care îl joacă în jurul meu sau cu aluzii la mine. Poate că datorită digresiunilor în această ultimă scrisoare și virusului pus de unii oameni răi, nu reușiți să vedeți adevărul curat spus de mine. Au mai pus și virus, cu ideea lor veche că proștii nu trebuie să înțeleagă și că ei fac asta ca să evite ca proștii să creadă delirul periculos al unei nebune, adică al meu - deși evident nu era nimic periculos și nici delir. După tot ce au făcut, 40 de ani, de fapt peste 50. Singurul lucru pe care dacă nu îl făceau, reușeam. Oricum ei spun că absolut nimeni nu e interesat de advăr și toți vor să mor, crezând aberații despre rolul meu ca obiect politic. Ceva foarte bun am fost mereu - dar ei spun că vor să conducă lumea prin acest delir rău al idioților despre mine și prin sacrificarea mea - poate că veți înțelege totuși, când voi termina această scrisoare, că am dreptate, că ei greșesc, acest paragraf a fost doar o digresiune, nu voi mai scrie alte digresiuni, voi continua cu ce e important. E posibil ca dvs. să credeți că sunt ceva rău sau orgolioasă numai fiindcă nu credeți adevărul tot și fiindcă sunteți îndoctrinați, astfel încât aveți percepția greșită a tonului monologului meu scris, care e unica mea fereastră spre lume, deci datorită minciunilor despre mine și izolării mele aveți impresia că nu am dreptate sau că sunt ceva fals sau nebună sau că insinuez altceva decât am spus, sau că sunt agresivă etc. E posibil și ca psihologii să vă fi mințit că eu am nu știu ce complexe și paranoia sau manie etc. sau că încerc să conving sau că mă mint pe mine însămi și cred ceva neadevărat etc. În realitate am fost și sunt un om perfect, încercați să înțelegeți totuși ce sunt, chiar dacă unii mă scuipă cu idei de scârbă etc., dar considerați că totul e adevărat, și că încă nu e prea târziu, și că eu sunt încă binele și normalitatea, cum am fost mereu, deși toți spun că am suferit prea mult, în timp ce niște monștri vor să mă distrugă complet și să mă omoare, ca să fie cu adevărat prea târziu. Ei spun mereu și mereu că nimeni nu crede adevărul - probabil în afară de ei? Nu voi mai scrie paranteze de acum, ci doar ce am vrut să scriu în ultima scrisoare. Unii într-adevăr au spus că am fost un om inteligent și nu trebuia să fiu folosită de oameni ca instrument politic - dar eu spun că nu prea târziu să îmi lăsați viața și că nu sunt instrument politic, nu e nevoie să mă înlocuiți sau să mă distrugeți cu ideea delirantă că nu vă place politica nu știu cui care mă folosește pe mine ca ”instrument”: în realitate am fost un om inteligent, cu intelect complex, care, ca absolut orice intelectual, are și o componentă politică, dar numai la nivel de noțiuni legate de politică, cuvinte agățate neintenționat de la televizor și nu am avut legătură cu idei politice și nici măcar nu am știut uneori cine era prim ministru sau chiar președinte sau înlocuitor/interimar, am legătură cu politica numai și numai la fel cum orice intelectual are legătură indirectă cu astronomia sau cu fizica etc., dar, spre deosebire de mulți alții, eu nu am avut nicio legătură reală cu sau implicare în politică, sunt exact omul pentru care nu există deloc motiv să fie distrus din rațiuni așa-zis politice. E unul care spune, dar eu nu știu dacă e adevărul, că un fragment din ceea ce am scris eu recent era să îl distrugă pe nu știu cine, findcă era clar adevărul, și de aceea ei au pus acel virus.??? Nu știu. Nu au dreptate, trebuiau să lase măcar această ulltimă scrisoare curată și liberă, chiar nu înțelegeți nici acum? E o crimă hidoasă încă din 84 în mod clar și ei chiar vor să mă folosească și în viitor drept altceva decât sunt - e total nedrept ceea ce fac ei și nu au deloc dreptate, nu știu cum de nu se trezește nimeni și toți cred indirect că trebuie să fiu omorâtă pentur nu știu ce interese ale unei puteri politice, că așa spun toți - e greșit,v-au îndoctrinat. Omul acela, dacă există, nu7 are dreptate, trebuiau să lase postarea ca și pe celelalte de până acum măcar.
Ei spun din nou că absolut toți vor să mă distrugă complet ca să mușamalizeze totul, așa cum au spus de circa 20 de ani. Pe toți v-au păcălit că așa trebuie și că ăia gândesc corect - dar nu e așa. Poate numai bufonii nu au înțeles adevărul spus de mine.
Totuși, iată o idee care și mie mi s-a părut la fel - pe măsură ce eu scriam doar adevărul și tot adevărul, niște ticăloși inventau alte și alte idei delirante și ascundeau sau distrugeau fragmentele de adevăr pe care nu le puteau combate prin minciună. Ceea ce au făcut ei e răul și nu era necesar, mai lăsați-mi două-trei zile, dacă veți citi totul poate veți înțeleg, e rău ca oamenii să creadă în așa măsură că a face răul e necesar și că lumea trebuie să fie dominată prin minciună și cruzime. Și eu nu trebuie să fiu omorâtă, deși toți așa cred și asta fac, în timp ce proștii cred orbește că așa trebuie sau că sunt nebună și mint sau delirez. Eu izolată clar.

Am fost la Gheață să îmi iau rețeta lunară cu medicamente somatice, nu psihiatrice. Pe drum m-au lovit înfiorător și au aruncat asupra mea foarte multe mașini - aglomerat chiar - și mulți pietoni, care erau și ei ostili în mod clar și unii chiar s-au uitat urât și ca nebunii la mine, inclusiv o casieră de la Mega, care îmi vorbise frumos mai demult, ceea ce mi s-a întâmplat extrem de rar în viață - ei spun că între timp au îndobitocit-o și pe ea. Pe drumul dus-întors am băut 3 sticluțe de 0.5 litri cu apă, căci m-au lovit și cu multă sete, ceea ce ei pot face. Notez acum câteva idei care sunt adevărate sau ale unora peste mintea mea, vă rog citiți și probabil că dacă voi fi lăsată în pace să scriu această ultimă scrisoare, cei care vor citi nu mă vor mai lovi și vor vrea să trăiesc, nu să mor - ce stupid! Ceea ce scriu acum e o digresiune în scrisoare, cum am zis că nu mai fac, dar acum m-au lovit groaznic și mai scriu câteva idei, repet, adevărate sau altele ale lor. După aceste idei, oricât mă vor lovi, voi tăcea, jur și voi scrie doar restulscrisorii, câteva lucrușoare importante. Ei spuneau că popoarele lumii sunt toate bune, oameni de treabă etc., ba chiar că au trăsăturile mele de personalitate (??), dar cei care îi conduc, stăpânii lor adică i-au mințit încontinuu despre mine, minciuni rele și întunecate chiar. Toți proștii au fost păcăliți că tu ești altceva decât ești, în esență absolut toată lumea crede nejustificat că ești nebună. Una din lozincile lor de azi și din multe zile este că ”nu ne va mai respecta nimeni”, fapt pentru care toți cred că trebuie să fiu omorâtă. Când am ajuns la farmacie mi-au spus iar că povestea mea și modul în care m-au masacrat toată viața e așa monstruoasă, încât nimeni nu vrea să fie cumva adevărul, să nu fie jenați oamenii și să nu înțeleagă adevărul, deci toți vor să mor sau să înnebunesc în mod real. E ceva greșit această idee, pe care ei o debitează, o repetă mereu - am explicat deja în tot blogul și va fi clar când voi termina totul de scris. Ei spun că eu am fost mereu binele absolut și am avut dreptate în cele mai mici detalii, fapt pentru care toți vor să mor ca să mușamalizeze adevărul, ceea ce au spus mereu de 20 de ani încoace. E ceva greșit și această idee. Oamenii sunt complet îndoctrinați despre tine, spun ei. La putere se află mereu niște monștri întunecați, care îi mint pe oameni, adică le toarnă în cap (?) sau le sugerează subconștient lucruri rele și neadevărate, de data asta despre tine - nu știu dacă mereu e așa, cum spun ei, am răspuns eu - poate că e așa numai de când m-am născut eu. Tu nu ai avut nici cea mai mică greșeală, spun ei, dar ticăloșii care te-au chinuit, spun ei cu dispreț, nu vor ca ”vitele” și porcii și ”oile” lor să înțeleagă adevărul despre tine. Nu numai că te-au izolat de zeci de ani, dar i-au păcălit pe proști că tu minți și că ei nu trebuie să citească ce ai scris, ca nu cumva să fie dărâmate anumite puteri politice care se bazează pe minciuni despre tine și, cu orice preț, nu vor adevărul. Proștii nu au înțeles nici măcar că psihatrii sunt ceva rău și că nu trebuiau să te condamne la psihiatrie, findcă ai fost complet nevinovată. Și un om inteligent, adaug eu, dar medicația psihiatrică are oarecare putere să înlăture f-tul, adică atacul de la distanță asupra corpului pacientului. Există așa ceva, un fel de lovire telepatică a individului și lucrul e ușor de explicat - dar eu nu știam când eram tânără, nu aveam de unde, și credeam orbește că nu există, așa cum unii cred orbește răul despre mine sau că sutn nebună. Am observat, deși nimeni nu vorbește cu mine în gând, că o parte din cei care intră cu gânduri peste mintea mea, percep și ei cuvintele mele spuse cu voce tare, findcă eu nu am vorbit aproape deloc în gând - am încercat să vorbesc cu ei de câteva ori, dar ei refuză și aruncă multe insulte și vorbesc ca și cum ar fi oameni foarte răi, care mă disprețuiesc și cred cu adevărat că eu sunt proastă sau nebună, deși nu sunt și că binele e inferior răului. E adevărul și asta, deși mi s-a spus că poate nu puteți crede. Au intrat și unii furioși cu ideea că trebuie să fiu eutanasiată și să mi se ia medicamentele, ca nu cumva să moară ei. (!) E greșit și așa ceva; alții cu ideea că eu sunt schizofrenică și trebuie să înțeleg că eu trebuie să fiu complet distrusă și nu cumva să rezist în fața urii și minciunii lumii, căci schizofrenicii și schilozii nu trebuie să ajungă la putere. Nu am fost niciodată la putere, am fost masacrată așa cum spun și ei și dreptate am eu și cei care cred că nu trebuie să fiu omorâtă sau distrusă. Nu am fost nici schizofrenică niciodată, temerile lor sunt nejustificate. Ei cred că eșit prea distrusă ca să fii lăsată în pace, să fii acceptată ca om liber, ca intelectual, dar e greșit și asta, spun eu. Faptul că există telepatie nu poate fi înțeles la 17 ani, dar eu pot dovedi că cei care au puteri de mediu, de a percepe unele gânduri ale altora, nu sunt nebuni în sensul în care crede poporul sau cum mint psihiatrii. Oamenii pot fi și loviți telepatic în trup, ceea ce oricum a fost scris în multe cărți până acum, oamenii sunt și animale, nu doar rațiune și e clar efectul de adunare, de public hipnotizat la spectacole de muzică etc. sau atracția sexuală fizică etc. etc. Toți mint sau cred minciuni despre tine sau ambele lucruri simultan, spun ei. Da, așa se pare. ”Am înțeles totul, spune o ticăloasă, dar nu vreau ca ea să mai trăiască, fiindcă a demascat și a explicat prea multe lucruri rele”. Dacă citiți tot ce am scris, în cazul în care nu ați citit, veți înțelege că nu am greșit nimic și nu am făcut niciun rău - și nu e rău că am scris tot adevărul, ceea ce am fost obligată oricum să fac și e un lucru onorabil și normal - în realitate o parte din relele povestite de mine pot fi distruse - desigur dacă oamenii vor asta. Dar nu e nevoie să fiu torturată sau omorâtă eu ca să fie distruse răul sau minciuna. Orice vor spune sau face voi tăcea, și apoi, dacă nu sunt strivită prea tare, voi continua cu acea scrisoare. Medicii, inclusiv psihiatrii, în mod evident, ca și ceilalți intelectuali, sunt centre nervoase de organizare a substratului psihosocial, inclusiv a confraților lor, și în mod particular ei organizează sau vindecă, câteodată, boli - ceva destul de negativ, despre care eu nu știu mare lucru, ceva ce în mod evident se intersectează cu miraculoasa știință a farmaciei, care condensează și oameni și tot restul lumii în capsule și comprimate, ei chiar comprimă chimic diverși medici sau discipline medicale sau boli. Personal, mie chimia mi se pare cea mai fantastică știință dintre cele legate de natură. Am fost numai binele, dar, recunosc, ceva frumos, chiar dacă nu ca trup, întreaga viață. Nimeni nu mi-a spus nimic - am înțeles singură totul. E adevărat că sunt schiloadă, dar ei nu au dreptate, nu sunt schiloadă la minte și nici la caracter, cum sunt ei, și nici măcar nu m-am născut așa, deci am avut timp să cresc cu două picioare - dacă vi s-a spus cumva că am devenit ambițioasă sau orgolioasă din cauza asta sau că am devenit mai deșteaptă ca să ”compensez” handicapul - să știți că sunt minciuni clare și e dovedibil că sunt minciuni. Din păcate, după cum am mai spus, eu am spus adesea în casă sau chiar am scris adevărul de genul acesta - bun și frumos despre lume - în timp ce trebuia de fapt să îmi păstrez ”mărgăritarele” pentru mine, să nu le arunc porcilor cum e scris (sau era) în Biblie. Aceste lucruri nu sunt idioțenii filozofice, ci adevărul sau cel puțin o parte, în timp ce oamenii inchiziției și răului fură lumina adevărată prin tortură și crime și închisori și se împăunează clar cu ele și le stă foarte rău, căci ei au putere în lume nu prin meritul minții lor sau minciunii, ci prin astfel de hoție, în cazul meu evidentă, se poate dovedi și prin ”secretele” lor hidoase despre crime și otravă și nebunie și alte cruzimi. Ce v-am spus eu, și acum, e adevărul și binele - oare veți înțelege vreodată? Altfel spus - vă veți revolta vreodată de ceea ce e rău și mincinos și veți trăi vreodată viața în dreptate și omenie și fără să vreți răzbunare sau război? Monstrul adevărat și acum crede că ea merită să trăiască și eu nu (nu știu cine e ea sau ele) și că oamenii nu trebuie să citească adevărul scris de mine, pentru ca puterea lor să poată dăinui prin obscurantism și minciună - ei spun că chiar i-au convins să nu citească, ca să nu cadă ”puterea” pe care o sprijină ei. Alții sunt convinși, din câte au spus, că ei trebuie să mă omoare, deși sunt bună și nevoinvată și inteligentă, pentru ca să fie ei vii și treji sau nemuritori (unii dintre ei). Lovind în mine doar le dați mână liberă și nu scăpați de nimic rău. Dacă mor eu, vor minți în continuare și veți crede că a fost lucru bun că m-ați omorât.

Repet, cei care mă omoară au foarte mulți bani și nu sunt izolați - eu am fost izolată toată viața - nu am avut-o decât pe mama și nu am avut bani, ba chiar am cerșit, neavând nici de chiloți mulți ani. Totuși sunt adevărata valoare, nu ei și nu sunt nebună sau proastă nici acum, nu trebuie să mă omoarâți, v-au păcălit și mă mir că au reușit, era totul clar - poate din cauza faptului că nu am avut nicio legătură cu politica și voi credeați eventual așa. Nu am greșit absolut nimic - ei spun că eu nu am fost instrument politic, ci geniu pe care unii porci monstruoși l-au folosit ca să acapareze ei putere prin furt și crime hidoase. Toți porcii se sprijină între ei și toți cred că domni sau doamne pot fi numai cei răi și întunecați, pentru ei e complet ridicol ca un om bun să fi eliber și respectat. Vezi de exemplu poezia lui Coșbuc - Nebuna - și multe alte opere literare. Vă spun sigur că e minciună, dar v-au făcut să credeți idei rele și să omorâți pentru ele, chiar dacă nu erau adevărate - voi explica mai încolo. Toți cei care mă lovesc aruncă răul și minciuna, dar și binele, în general furat de la alții, și adevărul bun și luminos despre mine sau pur și simplu adevărul, doar ca să ”înhațe” cum zic unii totul, sau să mai pescuiască ceva, să mă mai muște puțin, mai ales la sfârșitul unui atac mai rău asupra mea. Cei care aruncă vorbe asupra mea, chiar și adevărul dacă spun, mă lovesc, numai cei care tac și mă respectă sunt de partea mea, normal și logic. Ei spun că porcii care s-au folosit de mine ca să acapareze putere vor acum să se dispenseze de mine, ca să poată ei domni nestingheriți și li se pare normal - dar e greșit și nu au dreptate. Oamenii sunt așa îndobitociți de cei răi și de asasini, încât au ajuns să creadă că va fi mai bine pentru societate dacă mă omoară, că astfel niște monștri care m-au ”folosit” vor domni netulburați de adevărul și dreptatea pe care le reprezint, chiar dacă eu tac și nu mă plâng de nimic. Nu știu dacă se vor trezi vreodată. E greșit, ați fost mințiți - e o crimă inutilă și oribilă, puteți încă să vă răzgândiți, nu am greșit nimic și nu am fost nebună sau ceva rău, nici în prezent. Una monstruoasă aruncă toți nebunii sau proștii să lovească cu vorbe diverse în mine, adevăr sau minciună, eu nu am lovit pe nimeni și nici nu știu cine este și abia știu puțin cum să mă apăr, dar să lovesc nu știu. Din nou zgomote de bormașină sau sudură încontinuu (așa îmi făceau și în oraș) și, când deschid calculatorul, ei intră iar cu multe ecrane negre suprapuse. Ei spun că toți cred că omul care a fost continuu torturat, adică 40 de ani, adică eu, e în mod cert nebun, deci trebuie omorât - e greșit și fals. Alții spun că familia mă omoară etc.

Unul spune acum că un monstru jegos și prost (și proștii cred că eu sunt acela, mai ales că nu pot mereu să mă spăl - și mai sunt niște lucruri pe care nu le mai scriu acum) îmi fură tot ce e bun și adevărul prin tortură (de pildă unele lucruri spuse de mine, obținute prin trudă și cu suflet bun) și mă omoară. Da, se poate să fie parțial adevărul, dar deocamdată sunt încă în viață. E adevărul -- ei sunt ceva extrem de monstruos și oamenii buni, cu excepția câtorva poate, sunt păcăliți că eu sunt nebună sau proastă sau că am exagerat. La revedere deocamdată, revin eventual peste 4-5 zile, după care voi scrie încă două sau trei zile, nu mai mult și apoi dispar de pe internet, -- dacă doriți mă puteți găsi, cum am spus și în trecut. Ei zic că nimeni nu mă vrea și dvs. toți vreți să mor, tocmai fiindcă am dreptate 100%. E greșit... mai lăsați-mi câteva zile, acum nu mă lasă să scriu.

Mai scriu totuși un singur lucru - sunt foarte mulți nebuni care mă scuipă cu idei diverse și mă lovesc zilnic și i-au păcălit pe proști că eu sunt nebună - nu e prea târziu pentru mine, v-au mințit, depinde doar de dvs. Nu sunt ceva dăunător, sunt ceva bun și mereu am fost la fel. M-au torturat și otrăvit monstruos cu adevărat, astfel încât m-am îngrășat înfiorător și din cauza torturii și din cauza otrăvii, deși sunt nevinovată complet, astfel încât acum îmi e foarte greu să respir de burtă și inima e afectată și de burtă care apasă pe diafragm și de obezitate în sine. Ei acum îi păcălesc chipurile pe unii proști (?) cu ideea că eu m-am îngrășat pe spinarea lor, deși nu e așa, ci invers - alții și altele au fost lăsați să slăbească, și mie mi-ar fi fost ușor dacă mă lăsau și pe mine. Acum încerc din nou cu mai multă tenacitate. Indiferent de orice, dar ei mă pot închide cu forța la spital, cum m-au închis și în primăvară, tot ca să mă îngraș, se pare - am probabil vreo 130 kg, și un singur picior, e foarte greu, mâine mă cântăresc și vă spun, acum vreo lună m-au lovit cu greață foarte puternică atunci când am început să slăbesc - Sper că de Crăciun, dacă nu mor până atunci, să fiu slabă sau cât de cât să fie mai bine. Totul e ca ei să nu mă otrăvească sau să nu mă închidă. Ei zic iar că nu pot să mă distrugă sau să mă omoare fiindcă sunt geniu și sunt mai puternică decât nebunii. ?

11.09.24
Azi, ca de obicei, au început să mă împroaște imediat ce m-am trezit, cu diverse idei - de pildă că sunt geniu și proștii cred că sunt rablă, că ei nu vor să fie babă săracă și singură - adică ceea ce vor să mă facă să fiu, deocamdată nu sunt chiar babă - dar ei au lovit încontinuu ca să nu mă lase să fiu altceva decât babă singură și săracă - de pildă aș fi putut studia mai mult, aș fi putut scrie o carte bună, niște eseuri, poaezii etc. și aș fi putut înainta în studiul și cunoașterea lumii - ei nu cred asta probabil findcă mă văd a fi foarte proastă, ceea ce nu sunt și nu am fost niciodată. Sau, ca și aseară, iar ideea că ei vor să mor sau chiar să moară ei decât să fie câinii unei femei care a supt penisul unui porc sau câinii unei nebune - etc. dar nu au dreptate. Altul a început din nou cu ideea repetată des că poporul nu a înțeles încă tot adevărul, fiindcă atunci când vor înțelege totul mă vor... etc. Mă amenință deci -- dar nici el nu a înțeles tot adevărul, fiindcă, dacă ar fi înțeles, nu m-ar fi lovit să omoare, ci m-ar fi respectat. Ei tot timpul zic că le e scârbă (dacă vedeau adevărul, nu le era scârbă) și își bat joc de mine cu ideea ”stima noastră și mândria, Ceaușescu România” - lozincă de demult, și au această idee probabil fiindcă am avut mereu dreptate 100% și ei mereu au lovit și au mințit. Unii spun că și odinioară exista un om nevinovat masacrat și persecutat, închis etc. la fel cum au făcut cu mine. Nu știu asta. Ideea e că vor conduce din nou poporul să vadă o anumită parte din adevărul despre mine - de exemplu anumite aspecte psihice, mediumnice etc. care să li se pară ceva rău și, cum poporul nu poate înțelege tot adevărul (ca și ei de altfel, spun eu), cum poporul nu poate înțelege deplin ce înseamnă normalitatea sau cultura sau politica sau religia sau ce sunt intelectualii o să mă vadă, în urma intrigilor lor, drept ceva rău ce trebuie distrus sau omorât, deși e greșit să fiu omorâtă și nu am fost niciodată nebună. Niciodată nu a fost necesar să fiu omorâtă sau distrusă, așa cum spun ”porcii”. Nu știu dacă poporul mă va omorî sau dacă alții mă vor omorî, dar e ceva greșit și nici dvs. probabil nu ați înțeles aceasta, din câte se vede. Poporul și chiar și restul lumii au mai fost aruncați de multe ori asupra mea să lovească, tot prin minciuni și explicații mincinoase diverse despre psihicul meu ale unor oameni ticăloși. Ei vor neapărat să mă omoare, să găsească alte minciuni și să lovească iar tot mai monstruos - așa au făcut și cu Covidul de exemplu. Atât pentru azi, orice vor spune - acum sunt convinsă că voi reuși să nu mai scriu nimic oricât mă vor lovi și orice vor spune - mai am doar o parte din ultima scrisoare.
Azi a plouat în rafale puternice, și acum plouă. E rece, e toamnă, anotimpul meu cel mai bun, dar asta nu înseamnă că ei mă lasă în pace. Am făcut duș și m-au scuipat iar în engleză că totul e limpede, clar ca cristalul și ei nu înțeleg de ce nu sunt omorâtă - de fapt nu trebuie să fiu omorâtă, și nu e clar cum spun ei și oricum nimeni nu mă cunoaște. Altul a lovit cu altă idee - că toată lumea a crezut o curvă jegoasă, adică pe mine - de multe ori au avut această idee, ca și cum, din când în când, unii oameni se trezeau și mă ”credeau” și înțelegeau adevărul, după care erau mințiți din nou și erau înscenate alte povești care îi induceau în eroare și ei credeau din nou că eu sunt ceva rău - e adevărat, deși poate nu credeți, că atunci când ploua, deci un anumit front atmosferic, o cădere a presiunii atmosferice când și eu mă simțeam mai jos ca spirit, mai ales când ploua aveau ei idei de genul acesta, ca și cum mă demascau, deși eu am avut dreptate mereu - e posibil ca ei să se fi folosit și de condițiile meteo pentru a întări minciunile despre mine - am observat în ultimii ani că au prins obiceiul să noteze schimbările vremii cu așa zise ”coduri”, un fel de alerte și alarme, deși erau doar ploi de toamnă normale, ori căldură normală uneori, nu chiar caniculă - au notat pe internet de multe ori coduri galbene, portocalii, roșii, ca să mențină tensiunea arterială a societății la anumite cote. Ei au făcut ceva similar cu minciuna despre viața mea și distrugerea mea, care nu a fost necesară niciodată. Ei au spus că nu există, cel puțin în România, oameni mai inteligenți decât mine care să mă apere. Nu înțeleg ce vor să spună sau dacă e adevărat.

Azi am descoperit pe site-ul B 365 cuvântul insituție folosit greșit, ca aici, la parcurile din Voluntari. Una din femeile monstruoase, aparent rele și proaste, de peste mintea mea, a intrat atunci cu ideea că se va întâmpla o mare nenorocire, că întreaga omenire va fi condusă de mine și eu nu știu să... așa cum lasă ele puncte de suspensie. Femeia aceasta monstruoasă și alții care inventează astfel de deliruri de mulți ani fac într-adevăr parte dintr-un mecanism de propagandă negativă hidoasă la adresa mea, chiar ceva imens și hidos, am mai perceput astfel de idei de-a lungul anilor, în timp ce eram torturată cu de toate, deja povestite, inclusiv otravă. Ei îi ațâțau pe oameni să mă lovească zi de zi și cu idei de spaimă sau terorizare că trebuie să mă lovească pentru ca nu cumva să ajung eu la ”putere”, un fel de avertisment și eu nu meritam așa ceva - am fost perfecțiunea și normalitatea absolută și meritam drepturile și chiar dreptul la studii. Am fost și un om foarte bun și foarte inteligent, e o greșeală faptul că am fost masacrată și de un real sistem de proapagandă negativă, porcoasă uneori - acum au intrat în engleză iar să mă amenințe (probabil să nu scriu adevărul), dar voi scrie și restul scrisorii - e posibil ca niște porci din alte țări totodată, nu doar din România, să fi introdus viruși în această ultimă parte, de teamă, cum zic unii, să nu își piardă nu știu cine nu știu ce influență prin minciună asupra lumii sau i-au păcălit pe proști că au această influență și că eu le periclitez poziția socială, sau să nu dezvăluiesc cumva ceva ce îi deranjează pe ei (?) sau probabil că au profitat de minciunile asupra mea și inteligența mea superioară, de om care a rezistat la povară de ”cruce” grea. Totuși, mi se pare ciudat, cum am explicat mereu, inclusiv în ultimele zile, prin metafora despre al doilea război mondial, că toți dormiți, exact ca în filmulețele cu Hitler de demult, sau în multe alte povești istorice, ca și cum toți credeți orbește diverși ”porci Napoleon” (un meditator funest din viața mea se numea chiar Leon) sau Big Brother ca în romanele lui Orwell, Ferma Animalelor și tocmai 1984! Știu că se potriveau cu fapte din viața mea, dar nu acesta e baiul, acest lucru a fost așa pentru foarte multe cărți și opere literare sau de artă, balada Miorița (iar cinematograful Miorița era chiar pe strada mea etc.) sau Meșterul Manole, biblia creștină, Biserica Armenească și foarte multe alte lucruri, din întraga lume. Aceasta nu are importanță prea mare, eu am reușit să înțeleg tot și să evoluez mai departe, să depășesc barierele create de matricea culturală, mulată pe centrii mei nervoși. Apare ca impresie de ansamblu faptul că aveți un complex de Big Brother cu toții, adică și acum credeți că în societate există unii mari și tari care știu totul, sau unii experți sau psihiatri sau psihologi sau preoți sau politicieni etc. care au dreptate să mintă despre mine deși sunt izolată, sau să mă izoleze, să mă facă nebună, să mă omoare etc. Parcă dvs. credeți orbește că cei care mi-au făcut rău și mă izolează știu totul și nu se pot înșela - dar jur pe tot ce e sfânt că oricum ei nu au vorbit cu mine nimic și poate că sunt sau am fost mai inteligentă decât ei, cum zicea chiar și tatăl meu, dar adăuga vechea expresie, că ”noi suntem proști, dar mulți” și te vom distruge - nu știu la cine se referea, ori poate încerca să mă apere (?) repetând ura unor proști la adresa mea. Nu e vorba numai de proști dar mulți, este vorba de transferul de autoritate asupra unor figuri cum am explicat mai sus - deși e evident totuși că am avut mereu dreptate, totuși nici nu citiți ce am scris sau mințiți, crezând că aș fi nebună. E evident că am fost om bun mereu și am spus numai adevărul, dar nimeni nu crede că binele și adevărul merg mână în mână și toți par să creadă că adevărul e ceva rău și că minciuna este cea care vă oferă putere în politică și viață prosperă - totuși istoria a dovedit că adevărul e totuși mereu mai puternic, totuși nimeni nu crede asta. Toți par să se teamă de adevăr, și mi-au spus mereu că vor să mor și asta li se pare rezonabil, rațional, normal (toți gândiți așa probabil) findcă unii oameni au mințit despre mine ca și cum nu am existat și ca și cum aș fi obiect, nu om. Dumnezeule, de ce credeți că au dreptate cei care vor să mor și chiar mă omoară? Dacă era adevărul, murea cineva? Normal că nu, adevărul e iertare și bucurie și puritate și punte și luntre. Și înțelegere și floare și soare. Eu nu am greșit nimic și nu am mințit niciodată, de ce credeți că vă e utilă moartea mea și minciuna? Porcii spun mereu că am fost masacrată prea monstruos fiind un om extem de bun și de aceea toți vor să mor și nimeni nu mă vrea - nu au dreptate și voi combate din nou această idee a lor repetată. Ei sunt monștri. Ei cred că ei sunt necesari în societate și că trebuie să mă omoare, așa au spus. Nu au dreptate, acest drept și-l arogă cu forța în mod clar, în timp ce eu am fost masacrată de mică de toți, nu am avut șanse să fiu acceptată niciodată, așa cum ei au fost mereu, începând cu ura și violența mamei, dar am fost numai binele și chiar perfecțiunea, veți înțelege poate un pic mai încolo. Ei spuneau că acești oameni și-au luat drepturile cu forța și că oamenii buni și curați, nevinovați, ca mine, nu sunt niciodată acceptați. Că sunt considerați inutili etc. Nu cred nici acum aceasta - vă voi explica ceva mai clar, nu e bine să omorâți oamenii nevinovați. Și am fost, repet, mereu om normal. Îmi cer iertare pentru această explicitare inutilă, redundantă, des repetată, din acest paragraf. Mi se pare ciudat de tot că mă scuipă în engleză cu amenințări de atâția ani și joacă teatru că le e frică să nu înțelagă cineva adevărul din ce voi scrie eu în curând - poate chiar au modificat cu virusul acela. Am fost un om perfect normal mereu, totodată mereu ceva extrem de bun, nicio tulburare de personalitate sau psihică, cum au mințit unii porci. Nicio dizarmonie sau conflict interior etc.

Acum poate că repet un anumit lucru, dar acesta e din cele mai importante și aș vrea să înțelegeți puțin ce simt. Tot timpul au repetat unii peste mintea mea, în gândurile mele, că trebuie să mă omoare ca să mușamalizeze tot adevărul despre mine - și au repetat această idee cu foarte multe variațiuni, până în acest an și chiar în ultimele luni. Poate veți nu veți fi de acord cu ei după ce veți citi tot ce am scris, nu doar acest blog și această ultimă scrisoare, ci și celelalte bloguri ale mele și veți înțelege cum apar eu și adevărul despre mine în ceea ce eu însămi am scris, adică eul meu monologal, doar o parte din mine, dar încă sunt om normal, capabilă de dialog sau relații cu alții. Capabilă de interese centrate nu pe sine, ci pe alte lucruri și pe ceilalți oameni. (Unii zic că eu am scris ceva scabros - numai câteva fragmente sunt așa, dar au fost toate adevărate și a trebuit să le scriu din anumite motive, aceasta însemnând că sufletul meu bun și luminos a fost mereu deasupra răului și nu m-am rupt, sunt un om coerent, integru și lucid.) Nu trebuiau să îmi masacreze creierul așa oribil, chiar dacă m-au pensionat, mai ales în ultimii ani în Voluntari, fiind și complet izolată, având și dreptate absolută și nefiind influențată în rău de suferința prin care am trecut. Fusese o imensă victorie a binelui și bucuriei vieții și adevărului, dar toți au preferat mereu răul și minciuna, e adevărat, cum a zis mamaia mea în copilărie. Deci așa au zis aproape toți, că trebuie să mă omoare din cauza răului care mi s-a făcut, că trebuie să ascundă totul și oamenii să creadă minciuni despre mine etc. etc. Eu am insistat pe următorul lucru în permanență - acest lucru, hotărât de ei așa, e ceva greșit și am explicat totul, inclusiv am povestit viața mea și tot ce am gândit și simțit. Sunt de acord că unii oameni au greșit, dar poate unii au fost proști - oricum nimeni nu avea de unde și cum să știe adevărul despre mine și alții poate au crezut oamenii rău-intenționați fiindcă erau mai proști și nu era vina lor, sau poate alții erau prea buni sau bine-intenționați sau indoctrinați și credeau sincer că eu sunt nebună sau ceva rău fiindcă am trecut prin lucruri scabroase (foarte demult) sau multă suferință, sau că am povestit atâta rău, încât ei nu cred că e adevărat sau că sunt om bun și inteligent și normal, din moment ce mi s-a întâmplat atâta rău și oamenii m-au tratat așa monstruos, fără să fiu vinovată. Deci aceste categorii de oameni au greșit nu merită să fie pedepsiți sau condamnați drept nebuni sau ceva rău. E o greșeală ce poate fi îndreptată, nimeni nu îi acuză, nimeni nu are ceva cu ei și nu este absolut deloc rușinos. Ei sunt din categoria pe care o ierta Isus Hristos - ”iartă-i, Doamne, că ei nu știu ce fac”. Dar nici un om nu poate ierta pe fanaticii și lunaticii adevărați și pe viperele și fiarele care sfâșie fără rost pe omul oropsit nevinovat, pe cei care își asumă tot adevărul și implicit întreaga crimă asupra mea din copilărie încoace și, deși știu clar întregul adevăr, gândesc de aproape 20 de ani și probabil mai mult, inclusiv acum, că trebuie să mă distrugă și să mă omoare și să mă izoleze complet și să mintă mereu despre mine ca nu cumva să își piardă ei ”privilegiile”. Oameni extrem de răi, care se folosesc de instituții și de abuz de autoritate sau putere, cu scopul omorârii unui om evident fără apărare, carte evident nu are nici cea mai mică greșeală. Acești oameni există și în prezent printre dvs., cei care ați citit tot ce am scris, și continuă să spună aceleași replici și să lovească monstruos. Acum au început din nou cu o altă idee veche de mulți ani - că am cancer și de aceea trebuie să mă omoare - poate acum este, nu tșiu, dar ei lovesc cu ideea și vorbele repsective - oricum mă tem că nu mă mai vindec, au adunat boală asupra mea, cum au zis că vor toți, și toamna trecută nu era așa rău, acum sunt mai obeză și merg greu, mă dor oasele și am început să transpir iar inghinal colorat, dar și în tot corpul și am fierbințeli neplăcute încontinuu, deși s-a răcorit afară, toamna trecută nu era nici asta, sunt udă tot timpul peste tot, și pe frunte. Și mi-e tare sete aproape tot timpul. Eu nu am lovit niciun om, o viață întreagă și oricum nu trebuia să fiu lovită, ei mint și acum. Numai acești indivizi nu pot fi iertați în timp ce fac o crimă oribilă și poate nici după aceea, fiindcă ei așa gândesc lucid, asumat, premeditat, timp îndelungat și așa vor fi ei mereu, chiar dacă eu mor și vor duce răul și minciuna mai departe. Eu absolut întreaga viață am gândit la fel, niciodată nu am avut gânduri de răzbunare sau dreptate absolută cu orice preț, e logic că, fiind un om inteligent, rațional, ceea ce poate fi dovedit și acum, mereu am gândit așa și am fost binele.

12.09.24
Ei spuneau ieri IAR în engleză că poporul nu mă vrea ca ”lider”, de aceea sunt omorâtă, de aceea sunt zilnic scuipată și torturată. Nu au dreptate să lovească, am fost un om perfect bun și normal și inteligent mereu, chiar dacă m-au izolat și torturat din 84. Nu știu la ce fel de lider se referă, dar în mod clar e vorba de respingerea inteligenței mele încă din copilărie, cum mi s-a spus de atunci. E greșit, am explicat totul și voi mai nota câteva rânduri în această ultimă pledoarie pentru viață și dreptate și în cazul meu - lucruri pe care ei le consideră lipsite de importanță, fiindcă ei cred că sunt deșteaptă dar nebună (ceea ce e fals), deci li se pare justificat să mă omoare, să mă distrugă ca intelect etc.
Adaug încă o dată un mic detaliu la postarea de ieri - de multe ori, mai ales când încă eram în capitală, ei au intrat în gândul meu cu ideea că trebuie să mă omoare ca să evite un scandal monstruos, deși eram total nevinovată și valoarea mea ca om și intelectual era mai mare decât evitarea a nu știu ce scandal, dar ei toți credeau invers, deși e limpede că oamenii inteligenți nu fac scandaluri și pare evident că, dacă ar fi fost adevărul despre mine, nu ar fi fost niciun scandal. Apoi, repet, toți au crezut și cred că moartea mea e necesară pentru ca poporul și alți proști să nu înțeleagă răul care mi s-a făcut întreaga viață sau cum am fost încontinuu torturată fără motiv și, conform acestui crez monstruos, ei au trecut la otrăvuri reale și tortură zilnică monstruoasă în izolare în același timp, ceea ce toți știu că înseamnă distrugere, îmbătrânire silnică etc. Repet adevărul - acești porci își asumă în întregime răul și minciuna și asta vor, să mor, cum au spus mereu de 20 de ani și poate și înainte - răul adevărat și monstruos în viața mea a început abia odată cu ei, acum aproape 20 de ani, și s-a agravat de-a lungul ultimilor ani, nici nu se compară cu răul începând cu 1984, pe care ei vor chipurile să îl ascundă prin minciună și omorârea mea. Ei sunt ceva mai dezgustător și mai inuman decât cei de m-au lovit de dinainte de moartea tatei, pe care ei spun că vor să îi protejeze, chiar cu prețul vieții mele sau a lor. E fundamental greșit, vă rog mult, încercați să înțelgeți - tot ce am spus e adevărul.
Acum au intrat niște idioți în engleză cu ideea repetată că toată lumea așteaptă să îmi cer scuze, deși eu nu știu ce vor de la mine și nu am greșit în mod sigur nimic și nu am mințit nimic niciodată. Deși tot ce am spus e adevărul, unii tâmpiți în engleză mă ridiculizează cu ideea ”smart, very smart” ca și cum eu mint sau prezint argumente credibile, cu care vreau chipurile să îi păcălesc pe proști. Vă rog să judecați corect: oamenii inteligenți de genul meu sunt de fapt luminoși și puri și buni și nu prea au cum să greșească sau să facă răul. Acest gen de estropiat psihic cum sunt cei care aruncă acea idee cu oarecare răutate asupra mea vor să insinueze că eu sunt ceva rău și viclean și că sunt un fel de lup în blană de oaie, ceea ce e evident minciună - eu fiind ceva bun. Sau să îi convingă pe alți proști că eu sunt un om prea bun, deci nu pot ”conduce” sau face ceva util. Ei mizează pe faptul că mulți oameni simpli asta cred - că oamenii inteligenți sunt ai dracu și vicleni și asta cred aceia și despre mine și totodată ei cred că oamenii buni, cum am fost eu, sunt proști. Aceste idei de obicei nu sunt așa - mereu cei buni cu adevărat sunt mai inteligenți, fiindcă ei se bazează pe realitate, pe adevăruri ultime, inclusiv filozofice, pe acceptarea realității, pe înțelepciune. Ei spun iar că lupii adevărați sunt așa monstruoși și eu un om așa de bun, că nimeni nu poate crede adevărul. Alții din nou că adevărul spus de mine e prea monstruos sau că e incredibil - ei sunt acel lucru monstruos (și mai vor și moartea mea), mult mai mult decât adevărul și viața mea, cu 2-3 excepții, demult, nu a fost ceva monstruos. Aproape tot ce am scris sunt fapte clare de viață și eu evident un om prea inteligent ca să mint sau să fabulez și totul e credibil de fapt- poate tot cu numai câteva excepții, dar poate că ei sunt îndoctrinați de minciuni despre mine sau despre ”astfel de cazuri”. Dacă veți căuta cu luciditate pe blogul meu nu veți găsi probabil decât puține sau deloc lucruri incredibile din viața mea povestite de mine.