Era unul care îl imita pe vărul meu C (sau era chiar acel văr?) care spunea că eu sunt ”un om de căcat” - unii aruncă asupra mea insulte nefondate, ca să aibă curaj să mă lovească, ceea ce e greșit și rău. Alta cu ideea că trebuie să mă lovească și să mă omoare fiindcă povestea vieții mele e cea mai hidoasă poveste care s-a întâmplat vreodată - asta au zis adeseori, dar e doar un pretext și nu e o scuză bună - fiindcă se poate arăta clar că nu a fost niciodată vina mea și că nici acum nu sunt nebună și nu e prea târziu pentru mine și nu are rost să fiu epurată sau omorâtă, nefind marcată morbid de nenorocirile prin care am trecut. Probabil că vi s-au spus minciuni și nu credeți că tot ce am spus e și a fost adevărul și tot ce am spus despre familia mea. Ei spun că eu sunt omorâtă de un geniu nebun. Nu știu asta. Unii zic că mama este o femeie proastă, care a fost păcălită de puterea politică franceză și de aceea m-a masacrat întreaga viață. Nu știu nimic despre așa ceva și nu am nicio bănuială despre îndoctrinarea ei, știu doar că a făcut nu știu școală la Brașov în tinerețe (despre care ea spune că nu știe sigur, că poate era mai bine să nu o facă), astfel încât ulterior a lucrat la o mucuță ambasadă francofonă.
De mai multe ori au intrat, ca și azi, cu ideea că eu am fost crescută printre gunoaie și deci ei trebuie să lovească (inclusiv prin aceste cuvinte, care sunt și insultă și totodată ei mereu lovesc fizic cât de puțin atunci când vorbesc peste mintea mea) și trebuie să mă distrugă și să mă respingă și să mă omoare - fiindcă am crescut și încă trăiesc printre gunoaie și vechituri și lucruri cu defecte, adică în Voluntari, unde și trotuarul, pe alocuri, este spart și cel puțin din vremea copilăriei mele. Și sunt încă și acum case pipernicite și garduri dărăpănate, de pe vremea mea, și stâlpi electrici de lemn etc. Nu există nimic cultural, nici măcar un chioșc de ziare, cel puțin până la Gheață. Orașul Voluntari este mare ca număr de locuitori, era odinioară cea mai mare comună. Pe vremea mea exista și exista și o librărie micuță cu mai multe cărți. Nu au dreptate, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, când eram copil, adică în clasele 1-7, când am stat în Voluntari, lucrurile erau ceva mai noi (în afară de casa mea) și nu erau multe gunoaie pe străzi, în afară de grădina mea și împrejurimi. Dar eu nu acordam atenție gunoaielor și nu umblam defel prin comuna Voluntari (în afară de doar câteva plimbări în 10 ani), eu mergeam doar la grădiniță și la școală, nu mergeam altundeva deloc și acordam atenție lucrurilor frumoase mai ales, după cum poate că v-ați dat seama citind ce am scris mai poetic. În al doilea rând acest lucru fusese demult, înainte de 84 și eu am stat mult în orașul București și ei acolo au început să mă lovească rău și să îmi vrea moartea, deși nu am greșit nimic. Abia apoi am fost obligată să revin aici. Contează mereu mai mult ceea ce e este omul prin propria inteligență și muncă, nu gunoaiele și imperfecțiunile din jurul său. Se știe că omul sfințește locul și contează munca și sufletul său, contează frumusețea sau binele pe care le găzduiește în suflet și ceea ce poate gândi și crea, ceea ce poate să își imagineze frumos și bun, contează mai mult, repet, ceea ce este omul în esența lui și interior, ceea ce poate face sau gândi, nu doar aparențele și mediul înconjurător. Contează și ce poate scrie omul - deși ați văzut poate că marea majoritate a literaturii stă sunt semnul unor lucruri rele, vechi, urâte, imperfecte, crude, nedrepte, mincinoase, triste, întunecate și numai poezia, dar nu totdeauna, pare să iasă din rând și să aducă în lumină frumusețea, fericirea, iubirea, bucuria, puritatea etc. Contează ceea ce a devenit omul, contează la ce se uită și ce vede, nu gunoaiele lângă care crește - și adesea nuferii cresc în locuri mâloase și nedrepte, cum spunea Blaga. Eu evident am fost binele și inteligența, nu doar puritatea. otuși, e drept, e un dezavantaj pentru orice om inteligent să fie crescut și să trăiască între lucruri deteriorate, e mai greu să se mențină sănătatea și valoarea intelectului chiar, ceea ce încă o dată dovedește valoarea naturală și prin muncă a intelectului meu.
Toate pretextele lor de a mă distruge fiindcă etc. sunt idei greșite, ca mai tot ce spun ei. De aceea îmi pare rău că ei, cam acum o lună- două, m-au lovit așa rău încât, din câte se pare, mi-au paradit inima și mai rău, acum merg destul de greu și mereu parcă nu am aer. Dar acum sunt mai ferm hotărâtă ca oricând și voi încerca iar să scap de grăsime, sunt extrem de obeză și știu că altfel riscurile sunt foarte mari.
5.03.25
Primăvară frumoasă afară. Poate un pic cam cald și brusc, dintr-odată, așa cum s-a mai întâmplat. Aseară au reușit să mă lovească, să mă tortureze iar fizic, mă dureau enorm mâinile și brațele, eram umflată la picior și aveam oarecare durere și în restul corpului și cefalee. Nu e necesar să mă lovească, e greșit, eu nu am lovit pe nimeni. Azi am fost la medicul psihiatru, după pastilele lunare. Întotdeauna când merg acolo, absolut întotdeauna, se întâmplă lucruri ciudate, evident ele fac răul sau ceva bizar dinadins. Ei zic că așa se face psihiatria, prin tortura asupra pacienților, dar în cazul meu nu era necesar răul, nu am greșit absolut nimic și nu eram periculoasă sau nebună în vreun fel. Pe hol pacienții spuneau ”crimă și pedeapsă” și iar s-au luat la harță, veșnica harță privind întâietatea la rând la medic sau la coadă în general (!). Una din paciente - care s-a așezat și s-a aplecat spre mine pe bancă, era extrem de murdară, împuțită și îmbrăcată strident și sărăcăcios ca o curvă ieftină și nebună rău - făcea tot felul de figuri și avea priviri elocvente de om nebun și deteriorat psihic rău, cum erau cele tratate cu haldol, inclusiv eu odinioară. Psiholoaga a numit-o Camelia după ce eu am ieșit din cabinet, după ce, probabil intenționat, m-a numit și pe mine Camelia. Înăuntru erau iarăși trei de data asta. Psihiatra m-a întrebat iar cum e relația mea cu mama și eu iar am spus adevărul, că de fapt nu am și mai ales nu am avut niciodată relație cu ea și am menționat din nou blogul meu și faptul că părinții mă băteau și mă torturau de mică și mințeau, că tata era mai violent, fiind bărbat etc. Psihiatra a insinuat că eu nu sunt recunoscătoare că mama mă ajută, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată, mereu am fost un om cu judecată drepată și știu că mama e singurul meu ajutor în afară de Dumnezeu și nu sunt obsedată de trecut, de modul în care m-a masacrat, dar ea continuă să aibă o influență fizică rea asupra mea, mai ales cardiovasculară și e probabil ca ea să facă intenționat răul asupra mea (există mai multe semne - de pildă mă lovește și mi-e rău cerebral sau îmi ard obrazul și pieptul și burta când vine la mine în cameră, sau când vine cineva în vizită la noi pentru treburi, sau când vorbește cu mine, indiferent de loc, adesea spune că ”nu mai merge” sau vorbește câte ceva astfel încât pare că vrea să mă lovească, din vorbele pe care le spune etc.), deși nu am greșit nimic și nu am lovit-o niciodată. Ei spuneau că mama crede că trebuie să mă distrugă și că mă f-te încontinuu. Ei spun că psihiatra mea nu poate înțelege adevărul și că ea e educată în facultate să omoare, indiferent de orice. Anul acesta sunt 20 de ani de la moartea tatei. Părinții mei erau nebuni, spun ei, și cei care au înțeles acest lucru au mințit în continuare și au profitat de nenorocul și necazurile mele. Poporul a crezut că tatăl meu vitreg era ceva ce el nu era, spuneau ei uneori, aveau un fel de delir și despre el, lucru despre care eu nu știam nimic și lumea m-a lovit de mică din cauza acelui delir despre tatăl meu nebun, care nici nu era tatăl meu adevărat și care mă tortura monstruos, fără ca eu să greșesc. Ei spuneau azi, ca și uneori în trecut, că poporul a fost mințit că eu l-am omorât pe tata și de aceea sunt eu însămi omorâtă și torturată zilnic și izolată. ?! Eu cred că ideea asta, anume că l-am omorât pe tata, este un reflex al propriei idei a tatei, care spunea uneori că ”ce aveți cu mine, de ce să fiu eu așa chinuit, să sufăr etc., ce? l-am omorât pe tata/taică-meu?!” Ideea lui era că se disculpa, că el nu îl omorâse pe tatăl lui, deci era nedrept ca el să sufere. Medicii au mințit încă de când eram copil, spun ei, și nu au avut niciun motiv. Pentru că eram lovită și chinuită monstruos și în mod absurd, oamenii au atașat sensuri politice distrugerii și chinuirii mele, ca să pară ceva justificat sau interesul cuiva. Deci e ideea că mai întâi au lovit și abia ulterior au inventat o ”cacialma” (?!) politică pentru proști. Hidos cuvânt, unul din cele mai urâte în limba română și poate și alte limbi, nu cunosc, dar știu ce înseamnă caca și alma înseamnă suflet. Eu nu am greșit nimic, darmite să omor un om, și nici măcar nu mă gândeam vreodată la tata, darmite să lovesc, dar am văzut ce i-au făcut la serviciu, era evident hidos masacrat cerebral (el a schimbat mai multe servicii după 89 și era chinuit și mirosea urât, și bea și fuma și era evident otrăvit, nu doar prin alcool, cum au făcut și cu mine) și îi puseseră în brațe gladiole și îl pozaseră; după ce a murit, mama a înrămat poza; el a murit într-o zi în care eu am fost oribil torturată și era vorba de o colegă Călinescu de la Colegiul ILC unde lucram, colegă care vorbea ciudat despre moartea ”tiranului” (adică Ceaușescu) și acea persoană m-a chinuit enorm să îi dactilografiez ceva și nu a acceptat refuzul meu repetat și era caniculă hidoasă și m-am întâlnit cu soțul ei chiar atunci să îi predau lucrarea și apoi am aflat că a murit tata și l-am sunat pe Cosmin să îi spun și am povestit pe blogul acesta cu ani în urmă cum a murit el în Voluntari, după efortul schimbării unei roți, în fața unui magazin unde și-a cumpărat un suc (acum este acolo o școală Talents Academy), din câte povestea o vecină, acum poate a uitat detaliile, ea spunea că el a cerut apă și ea a venit cu apa prea târziu și mașina de salvare nu a venit decât după o jumătate de oră, fiindcă el era din București, nu din Voluntari, deci nu putea veni salvarea Ilfov! De multe ori am pățit și eu lucruri similare, am povestit asta. Tata a venit la mine cu o săptămână înainte să moară ca să îmi aducă pepene, fiindcă asta mâncaseră la masă, fiind invitat și vărul meu Cosmin și nașul meu și mi-a cerut iertare și eu i-am spus că îl iert. A spus, atunci sau altă dată, că ar trebui să mă întorc acasă, să îi fiu sprijin la bătrânețe. În sinea mea am refuzat, fiindcă mă chinuise prea mult. Tata a fost un fel de Rigoletto, (dar hidos, cel puțin din 84), cum mi s-a spus de mică, dar a fost și Lear poate. Apoi m-a sunat cu câteva zile înainte să moară și atunci a fost singura dată din viață când a vorbit cu mine serios și ca și cum eram om normal și a spus că trebuie să îmi caut apartament, să cumpăr. Eu nici nu știam că existau deja banii, că vânduse în Voluntari casa și i-am spus mirată că nu înțeleg, că eu l-am mai rugat și a refuzat să îmi dea bani. El a spus că da, e adevărat, dar acuma trebuie neapărat să îmi caut apartament, fiindcă... vorbea împleticit și abia după ce a murit am înțeles că știa că va muri și nu știu de ce, vroia să îmi arate că ținea la mine, să îmi dea primul și ultimul sfat. Unii spuneau că și tata a fost omorât de asasini plătiți, așa cum vor să facă cu mine, și eu tot de asasini plătiți am fost torturată. Eu nici nu știu să lovesc alți oameni. Evident nu aș fi făcut așa ceva. Ei zic că eu nu am greșit nimic toată viața și oamenii cred că am greșit de mai multe ori, numai și numai din cauza unor minciuni. De fiecare dată când merg la medicul psihiatru, care are cabientul 172 (eu sunt născută în 71), mi se face sete puternică, mai ales în cabinet, asta și din cauză că s-a înființat cabinetul alăturat, 170, de diabetologie. La 171 nu e cabinet, e ceva cu acces oprit, pentru sportivi. Ei spun că oamenii sunt nebuni și cred că eu sunt altceva decât sunt și că eu l-am omorât pe tata indirect, fiindcă în spatele meu s-ar afla nu știu ce putere politică sau militară sau altfel de putere alcătuită din mai multe capete, dar eu sunt de fapt eu, una și singură și nevinovată și bună, și mereu a fost așa. Nu știu nimic despre astfel de invenții. În curtea spitalului este bustul lui Tudor Vladimirescu, erou revoluționar mort (la Revoluția din) în 1821, acel bust cu potcap, așa cum e și în apropierea casei mele, la parcul de lângă Poliție.
Bineînțeles că nu am intenția deconstrucției limbii și asta nu se va întâmpla niciodată și toți intelectualii știu că se află și ei înșiși protejați de patrafirul lingvistic al patriei noastre românești, că fără așa ceva ar muri și fizic, nu doar ca intelectuali. Eu am explicat doar viața mea, și e drept că am fost un om inteligent și curat, dar nu am greșit spunând adevărul, ați văzut de ce. Toți oamneii intelectuali, cu atât mai mult cei care sunt mai deștepți, sunt legați între ei și cu întreg sistemul, inclusiv cu simboluri și mecanisme politice, cu toate cuvintele și semnificațiile și poveștile și cunoașterea lumii. Am observat întâmplător că a existat o luptă politică având în centru pe Călin Georgescu. Mi-am dat seama că unii oameni intenționează să mă păcălească să scriu ce legătură există între mine și acest Georgescu, probabil cu scopul lovirii lui sau din nou lovirii mele. Am ezitat dacă să scriu sau nu, fiindcă oamenii sunt uneori plătiți să fie activiști politici, iar alții sunt înfierbântați de politică, și nu e necesar să fiu eu victimă colaterală a aberațiilor unora. Înainte să spun care e legătura, repet, ceea ce e important: această legătură lingvistică, semiotică aș zice, există în cazul multor intelectuali deștepți, numai că ei nu sunt izolați și nu se observă totdeauna (se absoarbe prin socializare) și, pe de altă parte, pe ei nu îi analizează nimeni și nici măcar ei înșiși nu sunt conștienți de tot ce li se întâmplă sau de toate conexiunile lingvistice. Sunt unii care au insinuat că Georgescu mă va omorî, alții invers, că el este de fapt eu. Repet, aceste conexiuni nu pot fi înțelese de oamenii de rând, dar ele nu înseamnă boală psihică sau ceva rău sau manipulare, se poate explica ușor, ele sunt subînțelese sau prezente deghizate în multe științe sau arte. Absolut toți intelectualii au mințit indirect sau direct despre mine și m-au lăsat fără drepturile minimale la muncă sau la studii și izolată între nonintelectuali agresivi. Toți m-au respins și m-au tratat drept nebună sau proastă, pot da și exemple directe. Nu a vorbit și nici nu a fost nimeni cu mine. Evident tot ce am scris e adevărul și eu am fost mereu evident un om normal și deștept. Ceea ce am scris e un lucru bun, nu răul, și chiar și blogul meu de memorii nu este doar adevărul, ci și ceva bun și frumos pe alocuri și e inteligent scris. Călin Georgescu și nu doar el, este legat și prin numele lui de mine - anume Georgescu fiindcă în blocul trei era un George care și-a bătut mult joc de mine, și Călin fiindcă există în poezia lui Eminescu ”Călin, file de poveste” și fiindcă vecinul meu M, despre care ei spuneau că mă omoară, dar poate nu va fi așa, are o rudă Călina, despre care vorbesc și el și mama, nu mai știu ce fel de rudă, și mai este și povestea morții tatei, cu acea femeie pe nume Călinescu, despre care am amintit azi. Pe mine nu mă interesează deloc dacă acel candidat va deveni președinte sau nu și nu este din cauza mea ceea ce i s-a întâmplat neplăcut. Nu numai numele lui, ci și o groază de alte nume din istorie sau politică sau literatură sau artă și știință au fost legate de mine, încă de când m-am născut, și repet, fiecare naștere urmează unui travaliu îndelungat, acest lucru este normal și nu e aranjat de politicieni, chiar dacă ei vor să forțeze mâna destinului și uneori se bagă în treburile lui Dumnezeu. De exemplu data nașterii mele și altele legate de mine erau tocmai la biserica Armenească, care era legată de mine și cu alte conexiuni. Ca Biserica aceea multe alte lucruri și la fel e și cu alți intelectuali, pot explica acest lucru, nu e vorba de nebunie, dar poate că ei mint despre mine, cum evident au mai făcut. Suntem oameni și astfel, mai ales intelectualii - și eu tot asta am fost - trăim într-un spațiu cu valențe semiotice și multiple semnalizări și învățăm mai multe alfabete și e obligatoriu să fim uniți și conectați prin semne vrând-nevrând, nefiind conștienți întrutotul sau autorii tuturor acestor conexiuni, în această ordine a cosmosului numită civilizație și asta e necesar pentru evitarea haosului și fenomenelor extreme climatice, social-politice, tectonice etc.
Repet ceea ce am mai explicat în trecut de mai multe ori: eu nu am acuzat niciodată pe nimeni în ceea ce am scris și nici nu am avut această intenție - vă rog să citiți cu atenție. Eu doar am prezentat toate faptele cu rigurozitate, absolut tot ce îmi amintesc, exact așa cum au fost, fără prejudecăți și golite de sentimente, nu de sens. Sau faptele care s-au petrecut zilnic. Pentru obiectivitate. Nu am avut nici cea mai vagă intuiție că aș fi eu acuzată de vreo vină - așa cum unii au spus peste mintea mea, după mai mulți ani. Concluziile le trag cititorii ei înșiși, în cazul în care ei sunt inteligenți și se dezbară de prejudecăți, idei preconcepute despre cazuri psihiatrice sau abuzuri în familie etc. Poate că totuși nu au existat vinovați, poate că au existat numai oameni neștiutori (și eu am fost odată)- și nu aveau de unde să știe ceva despre mine, eu chiar am fost izolată, deci vinovați sunt exclusiv cei care, cu sânge rece și știind tot adevărul despre mine, știind nevinovăția etc., au hotărât omorârea mea doar fiindcă nu am greșit nimic, cum spun unii, numai ca să ascundă adevărul despre mine sau să facă ceva rău. Poate că nici cei care se înșeală că eu trebuie să fiu omorâtă, că e ceva util - căci nu au de unde ști așa ceva - poate nici ei nu sunt cu totul vinovați, ci doar neștiutori. Poate totuși și aceștia se vor răzgândi. Ceilalți au fost luați de valurile vieții, ale tinereții, sau titanic valsuri (deci și politică, de exemplu la colegiul ILC tinerii au jucat piesa lui Mușatescu când mergeam eu acolo) și aruncați asupra mea.
Sunt lovită din nou în cap, corp și ochi mai ales - și mi se aruncă diverse idei și amenințări, cum ar fi că sunt în pericol de dispariție fizică, nu psihică. Altul spune iar că se teme că vor fi ei distruși imediat ce poporul va înțelege adevărul. Nu știu cine este acest om. Altul îmi cere, pentru prima sau a doua oară în viață, să mint că am greșit nu știu ce, nu spune ce, deși nu am greșit nimic toată viața și nu voi face greșeala să mint, care ar aduce răul nemeritat, nu doar asupra mea, și e ceva complet rău și absurd în sine. Altul din nou că ei sunt oameni extrem de răi și trăiesc prin chinuirea oamenilor buni și proști și nu pot accepta ca eu, un om așa bun și o mucoasă (adică tânără în istorie) să fiu deasupra lor, mai ales că nu am făcut nici cel mai mic rău.??! Știu pare prea revoltător, ei spun așa și cu scopul de a mă necăji, ceea ce nu au cum, fiindcă am fost om inteligent și totodată de a vă păcăli pe dvs. că eu inventez aceste lucruri incredibile pentru a vă manipula gândirea și sentimentele. Altul spune că unii medici au fost cumpărați să îmi facă răul și alții mă distrug și mă omoară ca să nu facă medicina română de râs. Tot așa a fost ginecoloaga aceea, spun și eu, care a înnebunit complet, spune unul, deci ți-ai atins scopul, Cristina - probabil că au inventat că eu mint despre acea femeie și înnebunirea ei sau știu eu ce pare să confirme că eu mint sau că am gândit ceva rău, eu fiind încă, dovedibil, un om fără ceva rău față de alți oameni. Niciodată nu am lovit, nici din greșeală un alt om și nu am plănuit ceva rău., cum fac ei și ele asupra mea. Altul că medicii au dreptul să omoare cum vor ei pe oricine, vinovat sau nu, ca și preoții. Intră iar o scroafă monstruoasă cu ideea NU, cum a făcut ea adesea - așa spune ea ca să marcheze că încă nu a reușit să îmi sucească mințile și ca să îi păcălească pe unii proști despre mine - fiindcă ea efectiv manipulează în aparență, prin ceea ce spune peste mintea mea, delirurile și prostia multora, nu eu. Cu scopul de a mă omorî și a fura ea mereu din fructele vieții mele, care a fost viață de om deștept și bun și normal mereu, fără minciună și nimic altceva rău. Alții iar încontinuu cu da, da, da, nu, da, nu, da etc. cum au făcut adesea înainte să mă lovească puternic. Altul spune că este evident o crimă făcută cu sânge rece, premeditată - probabil că oamenii proști încă se aruncă asupra mea cu credința greșită că eu am omorât pe cineva și de fapt alții mă omoară și lovesc cu sânge rece și minciună și tortură de atâția ani. Altul iar, cum au făcut de mulți ani încoace, spune că eu nu reacționez normal - adică apar ca nebună pentru proști - pentru situația în care mă aflu, când de fapt situația este cum am spus eu și mereu a fost așa, dar oamenii au trăit în iluzii și au crezut minciunile despre mine, pe care eu nici nu le cunosc, deși am fost evident izolată de mică. Reacțiile mele au fost mereu normale, dar oamenii răi, începând cu familia mea, mințeau că realitatea legată de mine era alta, spuneau ei. În ansamblu deci, a venit primăvara și ei iar au ceva de obiectat și au colți mai puternici ca iarna, unul spunea chiar că nu vine primăvara dacă ei mă lasă în pace, ceea ce e fals, și în ultimii ani nu m-au lăsat deloc - depinde ce primăvară doriți! Cu sandale sau cu pantofi, cum era odată, când mă lăsau mai mult în pace. Altul spune că pe medicul acela care m-a f_t când aveam17 ani și eu nici măcar nu am înțeles ce vroia de la mine l-au ras complet și el nu își mai aduce aminte decât o parte din ce a fost atunci, sau, spuneau alții, el a înnebunit complet.
Habar nu am, nu cred că e normal să omori un om dacă un altul uită ceva sau nu vrea să recunoască ceva, cum spun unii despre el - și nu cred că e normal să condamni un om la moarte fără să îl întrebi nimic sau numai fiindcă unii cred că e bine să fie omorât, deși nu au dovezi de fapt și fără ca acest om să fie și el consultat. Am explicat de ce am scris totul, nu a fost exhibiționism, și am vrut să evit răul și pentru alții, nu doar răul și nedreptatea imense din viața mea, care oricum puteau să nu fie, nu erau necesare. Ei spun că porcii mint pe față, pe șest, că sunt nebună și nimeni nu crede adevărul spus de mine și că despre mine au inventat lucruri așa de absurde și chiar opusul a ceea ce sunt, acesta fiind unul din motivele izolării mele.
Ei spun că oamenii ar înțelege adevărul dacă ar citi din nou blogul meu, dar cu multă atenție și judecând asupra fiecărui detaliu - ar înțelege că tot ce am spus e adevărul și că am fost un om extrem de bun și nevinovat, și exact ceea ce am spus despre mine. Probabil, spun eu, că ar înțelege, dar numai cei inteligenți, și faptul că am fost mereu eu însămi (doar o ușoară depersonalizare și numai în ultimii ani, datorită torturii repetate, aproape zilnice, prin cefalee oribilă) nimeni nu mi-a compus poeziile sau meditațiile sau mărturisirile, ceea ce dovedește încă și mai mult că am scris doar adevărul și că am judecat și nu am delirat și evident nu am premeditat nimic, fiind clară coerența internă și complexitatea și faptul că sufeream mult fizic și scriam foarte repede și numai adevărul curge șnur și poate fi spus în așa tortură - care era și vizibilă, și otrava a dus la mai puțin de 40 de ani la tromboză venoasă profundă monstruoasă și alte simptome digestive de exemplu erau clar legate de otravă, deși nu avusesem anterior probleme cardiace sau digestive grave. Au început iar să mă amenințe că voi primi nu știu ce postum etc.
Eu însămi nu înțelegeam la începutul blogului totul, am priceput tot mai multe lucruri pe măsură ce scriam, blogul m-a ajutat, deci poate că ar fi mai bine să citiți în ordinea scrierii, nu cum am spus eu acolo.
Ei spun că, din păcate, e și tendința spre teoria conspirației și alte idei politice ale celor proști, sau ideile acestea ale unora îi atrag și li se par normale, adevărate, mereu când un om e masacrat oribil și nedrept, sau când nu înțeleg ei ceva sau li se pare ceva contradictoriu, de pildă că o femeie f-tă și băgată la balamuc e inteligentă. Ei văd mereu fantome și politică acolo unde nu sunt.
6.03.25
Am fost în oraș, la Bucur Obor din nou. Aseară m-au lovit cam rău și azi era extrem de cald, deși eram în bluziță subțire. Unii spun că proștii cred că eu trebuie să mor pentru moartea lui Ceaușescu, deși nu am avut niciun amestec sau vină. Alții zic că proștii cred că eu aș fi Rusia sau Putin, sau ”Rusia sovietică” pe care nu o vor nici rușii înapoi etc. Sau România etc. Ei spun că toți cred că eu i-am furat pe ei (?) și adevărul a fost mereu exact invers. Toți vor să mor, spun ei (eu mă îndoiesc, care toți?) și eu sunt cel mai bun și nevinovat om, zic ei din nou. A intrat iar una din femeile monstruoase cu ideea că totul ar fi fost mai bine (și clima și altele) și aș fi fost lăsată în pace dacă ei ar fi recunoscut adevărul, dar ei nu vor acest lucru. Ea spune că nu poate accepta ca un om ca mine să... reușească în viață/ să fie acceptat/ să fie inteligent sau superior ei - și ei spun că ea prin un om ca mine înțelege sărăcia, deși nu are dreptate, mi-au fost luate drepturile abuziv, prin eroare medicală, altfel aveam salariu și ulterior pensie normală și am văzut că oamenii au deocamdantă salarii mari, chiar și cel minim pe economie și nu am vină că m-am născut săracă, chiar și jumătate din salariul minim ar fi fost mult și oricum de ajuns pentru mine. Normal e ca și oamenii inteligenți și capabili din pătura socială de jos să aibă măcar o șansă și eu nu am avut, deși nu am fost nebună și nu am greșit nimic. Femeia aceea monstruoasă nu pare a fi doar răul, ci și mai proastă decât mine și vrea cu tot dinadinsul să mă distrugă și să mă omoare, ca să fie ea deasupra mea. Inițial nici mie nu mi-a venit să cred - e pur și simplu nebună. Ei spuneau că eu am fost geniu (păi atunci poate că încă mai sunt) și toți porcii politici s-au folosit de creierul meu valoros ca de o resursă, pentru a își atinge ei scopurile lor politice. De exemplu, m-au obligat să ascult radio Europa liberă când eram mică și să mă uit la televizor împreună cu mamaia. Ei spun că nemții au fost cei mai monstruoși întreaga mea viață. Ei uneori compară diverse crime între ele, ca pe niște trofee de vânătoare, dar nu are nicio importanță care a fost mai porc și nu e necesar să fiu omorâtă. Da, am fost poate folosită când eram copil, dar mulți copii pățesc asta, și ulterior m-am dezvoltat frumos, mă puteau accepta. Nu am nicio legătură cu politica și, chiar dacă s-au folosit de creierul meu, nu e necesar să mă distrugă sau să mă izoleze complet ca pe un deșeu radioactiv, căci nu sunt așa ceva, ci om normal - adică nici măcar o scrisoare, nu pretind telefon, atâtea zeci de ani, unii poate nu cred nici măcar că am fost izolată astfel, atât de inuman și complet și alții cred în mod greșit că sunt nebună din cauza izolării. Mă dezvoltasem și am fost mereu normală și capabilă de relații bune și viață intelectuală normală, dar în afara politicii, care nu îmi place, firesc. Nu sunt un creier defect fiindcă s-au folosit de mine, nu trebuia să fiu omorâtă, nici acum, din câte îmi dau seama și oricum sunt același om bun și în esență fericit, cu bucurie reală a vieții, îmi pare rău de distrugerea asupra mea din ultimii 20 de ani, din ultimii 7-9 ani mai ales, câci înainte erau torturi mai mici asupra capului meu și eram ceva mai inteligentă, mai tânără și mai capabilă, ei au accentuat tortura din ce în ce, în ultimii ani.
Aș vrea ca pentru dvs. să conteze puțin faptul că mă gândesc cu gândul alb și bun la dvs. și la oameni în general, cum a fost mereu. Chiar dacă mă mai plâng câteodată - voi încerca să tac, din nou - eu cred că voi reuși, chiar dacă vor lovi iar, oricum acum ei repetă idei care deja sunt pe blogul meu de mai mulți ani și eu însămi repet unele lucruri.
Ei spun că unii proști au inventat ideea că eu am fost ”vândută” puterilor politice străine, pentru ca ei să aibă bani. ??! Cum adică vândută? am întrebat eu. Ei au răspuns că adică dată spre distrugere și uzură continuă din copilărie, ca un ciolan de ros unor lei în cușcă etc. Adică eram sclavă și acei ”lei” din străinătate aveau nevoie de ros ceva cu scopul bunului mers al vieții? La ce le folosea în mod real tortura asupra mea? De ce nu se pot opri, din moment ce eu am devenit ceva foarte bun și inteligent și nu am greșit nimic? Și propriu-zis ce înțeleg ei prin ”bani”? Adică banii sunt ceva, nu sunt doar hârtii fabricate special - deci sunt un fel de semn al puterii, un fel de uzufruct sau drept senioral, deci cei care primesc bani sunt un fel de mercenari sau vasali ai unor anume șefi din străinătate, din câte spun ei. Adică ai unor alte capete, mai puternice și mai bune decât ale lor, și aceia împart banii, care sunt numărați în funcție de puterea lor, naiba știe cum se evaluează valoarea cuiva sau a unei mărfi - dar atunci cum adică m-au vândut? Adică m-au distrus ei sau alții fiindcă nu vroiau să existe un om curat și inteligent în țară - adică străinii i-au plătit să mă omoare? Adică nu puteau să conducă țara sau diverse mecanisme comerciale etc. decât dacă mă distrugeau? Practic ce obțineau așa bun distrugându-mă? Poate că totuși nu m-au vândut, poate e vorba de altceva.
Azi am luat de 8 lei căpșuni în piață și am constatat acasă că erau putrede, cam trei sferturi din ele. Nu mi-am dat seama fiindcă era o grămadă mare și în față, la vedere, erau cam toate foarte frumoase.
7.03.25
Cu riscul de a vă plictisi sau amărî, mai spun o dată adevărul - despre mine și lumea coruptă - se pare, din câte au spus mai mulți, că toată lumea e de acord că singurii oameni care suferă foarte, foarte mult, sunt pacienții psihiatrici aflați în situația mea, care e un fel de sclavie și nu este vorba decât de martiriu de om absolut nevinovat, întreaga viață, cu minciuna și reaua voință clare, pe față, ale societății ipocrite și familiei, care joacă teatru că și-a pierdut memoria sau acuză victima că minte sau că și-a pierdut ea memoria etc. Oricum, eu nu am cunoscut decât un singur om în această situație - pe mine, și în mod sigur nu mai există altcineva, în niciun caz așa măcelărit 40 de ani și izolat 40 de ani și atâta nedreptate și tortură și minciună.
Am mai tratat în trecut problema credibilității. Se pare că e un fel de consemn al celor liberi și răi să mintă și totodată să mă insulte pe mine că eu mint și sunt nebună - și eu am fost doar un om perfect nevinovat și foarte inteligent și bun, de la sine înțeles. Ei zic că proștii, absolut toți, nu pot crede adevărul expus de mine din mai multe motive, unul fiind că au trecut peste 50 de ani de când am fost torturată și s-a mințit despre mine. E prea mult timp de suferință și izolare a mea ca ei să poată vedea lucrurile cu ochi proaspeți, fără prejudecăți, fiindcă s-au obișnuit să mintă despre mine sau să creadă anumite minciuni. Un alt motiv ar fi aspectul tragic, incredibil de tragic și crud al povestirii, deși, în detaliu, s-ar dovedi ușor că nu am mințit sau ascuns ceva și că eram mereu lucidă și inteligentă. Un alt motiv este minciuna trasă de păr, cusută cu ață albă, căci aceea e așa, a teoriilor psihiatrice, a specialiștilor care nici măcar nu au vorbit cu mine, în care ei vor ca victima să intre forțat, teorii care, indiferent de orice, postulează - ca niște dogme de fapt, că pacientul minte fie intenționat, fie inconștient. Nimeni nu obiectează la aceste idei ale medicilor și pacientul e izolat complet, cu pretextul că minte sau că are delir periculos. Bineînțeles că sunt convinsă și am dreptate că orice om inteligent mi-ar citi blogul ar înțelege inteligența și normalitatea mea și chiar și nevinovăția mea completă și bunătatea mea și faptul că am avut mereu dreptate. Că nu am greșit spunând adevărul. Imaginați-vă numai un moment că tot ce am povestit e adevărul și veți înțelege normalitatea mea perfectă, inclusiv în prezent, căci nu am ce face și nu am ce scop să am legat de relația mea cu mama, căci viața mea activă, socială se reduce la relația cu mama și postările mele pe facebook, unde nimeni nu mă vrea, chiar dacă nu postez despre viața mea și nu am ce face și toate reacțiile mele sunt normale fiindcă tot ce am povestit e adevărul, inclusiv despre ea și nu îi vreau răul și nu am lovit-o niciodată, chiar dacă ea mă lovește monstruos și eu doar încerc să mă apăr de influența ei. Nu am ce face și nu am cum să mă comport altfel, nu am avut niciodată pe nimeni în afară de cei câțiva - 5 oameni adică - cei care au fost mai aproape de mine de-a lungul întregii vieți. Desigur că sunt conștientă că proștii pot fi păcăliți că delirez sau că mint, adică ei pot fi dominați de oameni răi, de experți care torturează medical sau în alt mod ”pacientul”. În viața mea nu au existat oameni inteligenți, am avut doar câteva contacte superficiale și de scurtă durată cu câțiva oameni inteligenți, întreaga mea viață, iar cei câțiva proști din viața mea au jucat teatru că aș fi eu nebună, adică m-au tratat ciudat, ca pe nebune, deși nu aveau motive, poate doar au fost mințiți și unii dintre ei au vrut să dea impresia că aparțin serviciilor secrete sau unor activiști politici care vor să facă propagandă și politică prin minciuni despre mine, cu o cruzime și o nepăsare mai mare decât a gospodinei care opărește și jumulește o găină. Și nici măcar nu era necesar ca unii să se folosească de mine, ca și cum ei sunt debili mintal și nu pot obține nimic fără să mintă despre mine și fără să mă tortureze.
Mai adaug încă o dată un lucru pe care cred că l-am mai notat. Este posibil, cum am mai spus, ca oamenii să fi legat de politică nenorocirea mea și așa-zisa mea boală psihică. Atunci, subliniez eu, căci abia în ultimii ani mi-am dat seama de acest lucru, li s-a părut normal că mint sau că delirez, fiindcă ei credeau porbabil că eu am fost legată, conștient sau inconștient, de interesele politice ale unor alte puteri, sau chiar ale României. Eu nici măcar nu am bănuit că unii oameni credeau că aș fi legată de politică și nu am avut de fapt nicio legătură, nici inconștientă spun eu, cu politica. Totuși e posibil ca unii să fi crezut și să mai creadă așa ceva despre tata sau mama, în timp ce pe mine mă vedeau ca pe o proastă sau sacrificiu sau materie primă pentru politicieni energofagi. Prin urmare cu atât mai mult ei credeau că sunt nebună și delirez sau că mint intenționat sau că nu știu ce forță inconștientă m-a manipulat în ceea ce am scris. Totuși încă se poate trasa și dovedi oarecum că habar nu aveam de așa ceva și că tot ce am scris e adevărul, cu atât mai mult din cauză că nu bănuiam nimic, nici că eram acuzată, nici că unii își imaginau politică legat de mine. Deși e posibil ca unii să creadă că mint din cauza unor ”jocuri” (?) politice, tocmai din această cauză se vede că nu am mințit.
Citisem într-un manual de istorie că românilor le sunt străine șovinismul și xenofobia. Nici eu nu am avut nimic cu străinii. Ei sunt cei care mereu aduc în mintea mea idei pentru idioți, de exemplu, ați văzut că psihiatra mea și psiholoaga își cam bat joc de mine (psiholoaga a apărut și la doamna Ghica în drumul meu, întâmplător chipurile) - ei au zis că ele sunt rusoaice rele sau moldovence etc., poate din cauza chipurilor lor și deci insinuează că rușii mă lovesc, așa cum au spus că au făcut și toate celelalte popoare, că m-au masacrat încontinuu de mică - deși nu e necesar și nu am fost nebună și nu am greșit nimic. Ba chiar am fost un om inteligent și capabil. Ei continuă să mă bată la cap că poporul nu mă ”vrea”, deși asta nu are niciun sens. Alteori ei spun că eu sunt singurul intelectual sau geniu din România și de aceea nimeni nu mă vrea. ?? Mai este totuși ceva, să nu mi-o luați în nume de rău că spun și asta - în aparență există în societate un fel de activiști - pe care unii îi numesc străini și de fapt chiar asta sunt ei, cei care influențează în rău societatea, astfel încât să mă disprețuiască și să nu mă vrea, să mă lovească mereu, să atenteze la viața mea, nu mai vorbesc drepturile sau confortul meu. Nu mă refer la cei care mint despre mine, ci la oamenii răi care formează, care educă în rău masele populare, fiindcă proștii, de obicei fără să știe, imită pe intelectualii pe care i-au lăsat să aibă drepturi (cum ar fi unii psihiatri etc.), să domnească și să îi influențeze subconștient și astfel devin vulgari și răi ca unii dintre aceia, sau ca unii răuvoitori care îi transformă în brute chiar mai rele decât barbarii, îi țin în sfera lor de influență și ei devin oameni răi care implicit mă vor lovi și care nu suportă un om bun și blând, cum am fost în mod clar. Sunt proști, de fapt contează mai mult binele, mai ales dacă e vorba de un om inteligent, cum am fost. Am și văzut uneori, sub ochii celor care nu pot înțelege nimic, diverse doamne de la oraș care făceau pe țărăncile sau țațele și apoi redeveneau altceva.
Totuși eu în mod clar m-am născut aici și am fost crescută aici, fiind un fel de ”prizonier în țara mea”, cum era o carte a tatei. Unii chiar așa cred, că străinii coduc și numai ei sunt ”domnii” României și numai ei influențează, și că ei fac răul fiindcă pentru ei România nu e un popor, ci doar un circ politic pentru guverne mondiale sau organizații internaționale, sau superputeri și războaie și păci etc. Ei au ajuns să spună că cultura română nu există și că poporul român nu există ca entitate politică sau culturală, ci doar ca unitate lingvistică, dar celelalte popoare au învățat limba noastră și au distrus națiunea. Eu refuz aceste idei, dar uneori și mie mi se pare că nu există deloc intelectuali - fiindcă a fost așa monstruos cum m-au masacrat și nu era prea târziu pentru ce e drept și bun chiar și pentru mine și eu de fapt reușisem ceva bun și frumos, nu răul, și toți vor să mor etc. Pe de altă parte este oarecum prea diversificată oferta comercială în oraș, parcă nu există deloc spirit care să unească lucrurile, sunt multe zone de influență arăbească, chinezească etc. și singurul numitor comun în aparență sunt lanțurile de magazine ale unor aceleași firme. De fapt nici nu știu cum e în alte țări, în orașele mari. (îmi cer scuze pentru folosirea formei de feminin ”psiholoagă”, nerecomandată, dar aflată în uzul comun)
În orice caz, repet, era aproape clar că tot ce am spus a fost mereu adevărul, că adevărul despre mine nu e altul și oricum, chiar dacă proștii nu credeau și nu cred, nu a existat și nu există motiv să fiu omorâtă (și nici respinsă): am fost un om extrem de bun și încă sunt, inteligent și încă sunt, și în prezent totul poate încă să fie dovedit. Nimeni nu ar putea susține logic sau faptic că eu mint sau că delirez și se poate dovedi că nici în prezent nu dăunez altora și nu am idei greșite. Dacă întâmplător credeți că am mințit vreodată sau am delirat - nu puteți dovedi, dar ați putea șterge cu buretele minciunile despre mine și să observați că sunt chiar și acum numai binele și nevinovăția - mereu a fost așa, nu veți găsi, cum am explicat, oameni care să știe ceva rău despre mine cu adevărat, cu ochii și urechile lor. Poate doar câțiva, am povestit viața mea în detaliu, nu au cum să fie mai mulți - și am avut doar câteva greșeli mici toată viața, dar de fapt nici acelea.
8.03.25
Destul de cald azi, termometrul stradal de la Moșilor-Eminescu arăta 21 degrade, în mod sigur au fost, dacă nu chiar mai mult. Aseară sau azi noapte m-au lovit în așa fel încât azi m-am trezit abia la 1 jumătate ziua. Pe drum au intrat iar niște bărbați răi peste gândul meu cu ideile ”ești prea bolnavă, Cristina” și ”la psihiatru ajung numai nebunii, Cristina!”, ambele spuse răstit, furios, agresiv, ca și cum l-aș fi contrazis sau aș fi spus eu altceva. Ca și cum vrea să își impună ideea și voința cu orice preț. Voi explica puțin mai încolo, deși am mai explicat aceste lucruri și e totul clar de mult. Sunt unii care au spus și mai demult, și azi, că eu sunt capul oamenilor de pe stradă, sau din jurul meu, sau unul din capetele treze ale României, sau capul celor care intră în mintea mea sau că sunt cea mai inteligentă femeie din România și una din cele mai bune din lume și astfel toți oamenii sunt de fapt la fel cu mine, gândesc cam la fel cu mine, au cam aceleași sentimente și atitudini etc. - nu știu de unde știu ei asta. Totodată toți sunt buni, exact ca tine, spun ei din nou. Îți dai seama ce ar simți ei dacă ar înțelege că tu ești modelul după care sunt lucrați ei, că tu ești capul lor?! Îți dai seama ce ar face etc.? Cum adică? În primul rând, dacă ar fi fost cu totul ca mine, nu m-ar fi lovit și nu m-ar fi omorât, ar fi respectat binele și intelectul meu, deci m-ar fi acceptat. În al doilea rând, dacă ar fi înțeles adevărul, nu s-ar fi revoltat că sunt capul lor și nu ar fi fost triști sau dezgustați, fiindcă ar fi înțeles și adevărul esențial despre mine, anume că am fost absolut mereu un om normal și inteligent, bun, perfect normal și nevinovat în cele mai mici detalii. Ei au mai spus că, fiind eu capul, cei care mă lovesc fiindcă nu mă ”vor” au de suferit, în mod logic și singurii care se pot dezvolta normal în societate sunt cei care nu se ating de mine. Nu știu nimic despre acest lucru, dar nu a avut niciodată niciun rost să fiu lovită. Ei au mai spus iar că asupra mea nu se face psihiatrie, ci crimă organizată, instituționalizată etc. Revin să mai explic o dată despre acele două idei agresive. Nu știu nimic despre acest lucru, dar nu a avut niciodată niciun rost să fiu lovită. Ei au mai spus iar că asupra mea nu se face psihiatrie, ci crimă organizată, instituționalizată etc. Revin să mai explic o dată despre acele două idei agresive. Unii nu te consideră om, spun ei, ci un fel de robot care ”funcționează” pentru ei și care deci nu are intelect propriu sau sentimente normale și nevoi normale, care trebuie respectate și care contează. Nu am fost decât om, am avut mereu nevoi și sentimente normale și care trebuiau să fie respectate și inteligență și gândire proprie, normală și adecvată.
Înainte de a explica din nou acele 2 idei la care m-am referit mai sus, voi mai scrie o dată despre tortura din partea mamei, cu exemplu de azi, acum câteva minute. Azi e și ziua mamelor, ceea ce eu nu am avut de fapt. Mai citiți o dată blogul meu cu atenție și poate că veți înțelege că tot ce am spus despre mama e adevărul, de când eram copil. Ei au spus adesea că oamenii consideră că mama are dreptul de a mă tortura și omorî, așa cum spunea mama când eram mică, și că dacă ea nu m-ar fi măcelărit aș fi dobândit nemurirea (asta poate nu), că mama e cel mai monstruos om din lume și oamenii sunt impresionați de hidoșenia ei - cei care știu adevărul și vor ca eu să mor și ea să rămână, fiindcă răul și puterea ei și cruzimea și tot ce e urât li se pare mai prețios decât tot binele și inteligența mea superioare - unii spun că eu sunt cel mai bun geniu și cel mai bun și nevinovat om de departe. Ei spun că oamenii nu pot crede adevărul, nici măcar adevărul despre mama și vin cu prejudecata comună că mamele nu pot fi așa asasini și sunt toți păcăliți de doi monștri - mama, un asasin hidos, și psihiatra mea care minte de îngheață apele că nu există așa ceva monstruos ca mama, și nici așa ceva bun și nevinovat și deștept ca mine, deci eu aș fi nebună și chipurile eu mint sau am probleme psihice, ceea ce era exclus dat fiind intelectul meu, oricine m-ar cunoaște ar vedea că nu am cum să mint, sunt un gânditor matur și serios, un om cu dragoste reală de cultură, evident un om pur și frumos la suflet, era imposibil să mint sau să exagerez - psihiatra și psihologii evident mint (pentru intelectuali e clar) și doar stipulează sau decretează că adevărul e altul, deși nu au dovezi, numai ideea că nu poate exista așa ceva - și eu chiar puteam dovedi totul și eram prea inteligentă ca să fabulez. Ei spun că oamenii, dacă ar vedea adevărul despre mama, ar omorî-o imediat, așa au zis mereu. Mama este și a fost ceva așa monstruos, spun ei, încât oamenii se îngrozesc și înnebunesc când văd adevărul, spun unii - dar tot nu le pare rău de mine și merg înainte cu minciuna și invenția că eram nebună și mă lasă complet pradă mamei, despre care ei cred că este o brută și o fiară și un fel de vampir care merită să se hrănească cu energia minții și trupului meu, în timp ce eu aș fi inferioară și un fel de animal sacrificat ei de când m-am născut. Unii, care sunt foarte puțini, care o cunosc pe mama din tinerețe, nu pot crede ce am povestit eu - așa au zis unii. Am fost perfecțiunea și foarte inteligentă totuși și am fost capabilă de creație intelectuală. Astăzi, ca și în nenumărate alte dăți, încă din copilărie, mi s-a întâmplat următorul lucru - mama a venit la mine și m-a lovit prin influența ei în timp ce vorbea (indiferent ce, indiferent dacă eu îi răspund sau nu) și apoi a început să îmi ardă trupul și să transpir vag, ceea ce duce la mult rău și mi se face sete brusc și ea intră cu tortură sexuală rapid - excitații extrem de neplăcute care duc invariabil la umflarea extrem de accentuată și bruscă a abdomenului, care accentuează stresul cardio-vascular. Și acum sunt extrem de umflată, chiar dacă stau întinsă în pat, respir greu. Pe scaun e tare greu. Simptomele pot varia, dar mama aproape mereu când face așa oftează ușurată și grețos de urât, ca și cum ar face sex și evident și cu intenția de a mă scârbi cu acest oftat când mă lovește. Când eram copil tot mă lovea de mică și nu ofta, dar aspira aerul rapid și zgomotos pe nas și mă pupa grețos și mi se ridica părul pe mine cu adevărat și mi-era rău și scârbă și adesea ea își mișca rapid de tot simultan toate degetele de la picioare. După ce mama lovește se accentuează tortura sau f_tul din partea altora. În afară de aceste abuzuri fizice frecvente și acum, când am părul alb, mama mă bătea și mă urechea fără nicio vină, numai fiindcă îi plăcea fizic probabil să plâng și să sufăr și făcea scene cu țipete oribile ore în șir, totul cu minciună și insulte, deși nu grteșeam absolut nimic și nu o porvocam. Unii au spus de multe ori că ea a distrus și omorât aproape toate rudele mele și oamenii o respectă fiindcă ea e ceva monstruos și nimeni nu dă doi bani pe mine. Păcat, e greșit, poate chiar și acum.
Nu am mai mâncat mucenici din copilărie, dinainte de fatidicul 84 din viața mea și m-am hotărât să reînnod tradiția, am luat mecenici prefabricați din comerț, unii erau precopți, nu știu dacă erau mai buni, am luat din ceilalți (în copilărie îi frământa mamaia cu drojdie și eu îi împleteam cu degetele mele mici și apoi se fierbea apa cu zahăr și aromă de rom și de lămâie și portocală (coji, parcă portocala e mai bună) și zeama ieșea puțin tulbure după ce fierbeau și mucenicii în ea, poate că aceia precopți ar fi ieșit așa, nu știu dacă ăștia duri, subțiri și uscați ies buni, vom vedea. Cred că mergeau fructe glasate, dar nu am. Poate merg mâine undeva să văd dacă găsesc așa ceva. Vă doresc și dvs. spor și poftă dacă preparați!
Și la mulți ani de 8 Martie doamnelor, domnișoarelor și domnilor care le iubesc pe ele, la mulți ani și celor cu ziua de naștere azi - femei de două ori sărbătorite și fete și băieți și bărbați care s-au născut ca un dar de ziua mamelor. Bucurii și fercire măcar o zi, dacă nu cer prea mult!
9.03.25
Am făcut și am mâncat mucenici. Mie mi-a plăcut mereu să gătesc și alte treburi casnice, dar mai e și mama și alte probleme. Mai fac câteva precizări și delimitări de sensuri. Unii spun că bineînțeles că oamenii inteligenți au înțeles demult că am dreptate și că spun adevărul, dar mă ”sacrifică” sau cam așa ceva gândesc ei de mult. Alții spun că unii cred că nu merită să fiu omorâtă pentru niște nemți împuțiți - eu cred că asta e doar una din nenumăratele lor invenții cu iz politic - eu nu cred că nemții sunt împuțiți și nici măcar că cineva mă sacrifică pentru ei, eu chiar nu am avut nicio legătură cu nemții, nu înțeleg la ce se referă. Mai degrabă verișoara mea de la Sibiu are, fiindcă a învățat, ca și vărul meu, în germană, și chiar a trăit un an sau cam așa ceva în Germania. Eu nici măcar nu știu germană și nici nu am avut defel relație cu verii mei germanofili. Alții pot inventat mereu și mereu alte aberații despre alte popoare, la care nici măcar nu m-am gândit vreodată, fiindcă nu era nicun motiv în acest sens. Unii spun că niște oameni răi, care m-au f-t, vor să scape de mine și de aceea sunt omorâtă și ei au plătit mulți bani ca să mă omoare etc. Nu știu la ce se referă, poate că ei au intrat astfel în legătură cu mine, deși eu nu îi cunosc și nu am vină că s-au conectat sexual cu mine, de la distanță, împotriva voinței mele și fără ca eu să mă gândesc vreodată la sex, căci nu m-am gândit toată viața, decât puțin în 89, dar fără vina mea. Nu sunt animal, ci sunt om inteligent și bun și se poate încă dovedi că nu am fost nebună niciodată. Nu știu dacă am notat că ei în engleză spun uneori despre mine că eu sunt ”the best thing ever born”, așa mă numesc ei, ”thing” adică lucru sau chestie - ceea ce îi face probabil mai nesimțiți și dezumanizați, sau se gândesc la mine ca la vacă sau copaci etc. când eu de fapt am fost om și unul foarte normal și deștept și uman întotdeauna. Era și un cântec cu vorbele ”you, sexy thing”. Un alt aspect la care m-am referit e că am fost și sunt un om inteligent - tipul cu gândire mai ales sistemică, integrativă, comprehensiv-filozofică și aș fi ajuns ușor să dovedesc valoarea mea ca om și ca intelectual - acest gen de intelectuali se înscriu în categoria umaniștilor, celor care înțeleg lumea, scriu eseuri sau proză legată de filozofie sau semiotică, orice latură a lor. Bineînțeles că am înțeles tot ce am înțeles despre lume singură, fiind om capabil ca intelect și ca suflet, că și asta contează - și mi s-a spus că oamenilor li s-a spus că scrierile mele nu au valoare - e tot o minciună, fiindcă am fost mereu persecutată - poeziile mele au și ele valoare documentară, fiindcă arată că am fost om normal și deștept și cu emoții deosebit de gingașe și sincere și frumusețe sufletească mare și simț estetic chiar - deci exclud orice plagiat sau influență clară și arată binele despre mine și e evident că au fost sincere și dintr-un surplus de generozitate - dar sunt cam stângace și la început erau prea personalizate, prea intime, se poate vedea clar că am progresat prin ani deși nu am fost acceptată și până la urmă am abandonat - aș fi putut scrie mai frumos și mai bine cizelat în mod sigur, dar nu m-au vrut, deși e nevoie și de spontaneitate - poetul rămâne mereu un câtăreț, dedicat Muzelor. În ce privește eseurile mele sau alte scrieri în proză, e cam la fel - nu sunt complet lipsite de valoare, unele sunt chiar mai bune decât poeziile și nicăieri nu veți găsi ceva care să arate că eram nebună sau rea sau că gândeam aiurea sau greșit. E adevărat că eseurile mele erau chiar eseuri, timide începuturi care mai degrabă erau delimitări conceptuale, fiindcă nu am apucat mai mult să fac, fiind groaznic torturată zilnic. Cât despre blogul de memorii, aici am reușit să arăt și să explic clar de tot totul, ceva ce nimeni nu a mai reușit până acum, nici măcar alți pacienți psihiatrici. Nu mai explic la ce mă refer. Spuneam despre intelectul meu - au mai existat multe femei capabile și care au reușit în filozofie și lingvistică etc. Era pe facebook un fel de filozof care ”administra” nu știu ce grup de filozofie și proză și eu am postat și eu nitșe texte acolo și el le-a cam respins, față de altele și s-a purtat bizar și cam rău cu mine pe messenger și chiar mi-a făcut niște avansuri ciudate, ceva urât, cu aparențpă sexuală, incredibilă și i-am spus clar că nu mă interesează niciun fal de comunicare de acel gen și nu am mai postat nimic acolo, era un bărbat rău și prost, care nega faptul că eu gândeam bine și normal, poate că era nebun, fiindcă era acel gen de ”filozofi” sau intelectuali care vorbesc numai în prejudecăți, care aruncă aluzii ce par deștepte, dar sunt lipsite de cap sau gândire reală sau valoroasă, par a fi un fel de roboți pe limba lor, dar cu anvergură cognitivă redusă. Ei aruncă câte o pisică a lui Schrodinger mereu și aproape nimic altceva, în cazul când nu fac pe proștii. Deci, spuneam că am avut în mod evident înclinație spre cultură și abstracțiuni, dar eram totuși capabilă să învăț și partea practică a vieții și o meserie. Este adevărat că lumea e plină de roboți perfecți și multă inteligență STEM, cum am văzut și pe google ieri, fiind ziua femeii, fiind scoase în primplan femeile care activează în știință, tehnologie, inginerie și matematică - un lucru spre care eu nu aveam mari înclinații, și încă de mică am fost persecutată și forțată să învăț așa ceva cu precădere, deși toată lumea știa ce înclinații și aptitudini sau talente aveam eu și m-au obligat să învăț la un liceu de matematică-fizică, în ciuda implorărilor mele. Acolo am studiat aproape exclusiv matematică și fizică. E adevărat, spuneam, că științele umnaiste sunt Cenușăreasa zilelor noaste, mai ales dată fiind inteligența artificială și epoca tehnologiei comupterizate. Deci sunt mulți oameni ai epocii, multe talente și genii mai apropiate de roboți, diverși bărbați și femei care stăpânesc diverse inginerii și par mult mai deștepți decât mine în treburi practice simple, care reușesc diverse munci, inclusiv în casă, în renovare și construcții și arta culinară și medicină și instalații electrice etc. ca și cum ei sunt mai deștepți și poate că de aceea m-au tot lovit, crezând că ei sunt superiori și eu un căcat care iese la suprafață deasupra lor și ei nu acceptă așa ceva. În realitate numai cei ca mine, care au înclinații spre verbal și artistic și au și anumită creativitate, sunt forțe integrative și un fel de nuclee mai robuste, centralizatori deci, sunt un fel de ”capete” ale celorlalți, iar ei sunt mai degrabă armele, armatele (brațele deci) și alte multe părți periferice. (și cân eram copil mamaia mea îmi recita dimineața poezia ”ce-ți doresc eu ție, dulce Românie ... brațele nervoase, arme cu tărie”. În această lume digitalizată la maximum contează foarte mult umanitatea, fiindcă nu suntem nici roboți și nici animale - și cei ca mine reprezintă analogicul, care e necesar și nobil, nu doar o simplă nostalgie, în lumea supertehnologizată, controlată de roboți insensibili și duri - cei ca mine sunt legați de frumos și morală a binelui și păcii și de gândirea de tip renascentist-universal. Eu am fost același lucru, chiar dacă am fost mereu respinsă și persecutată. Există mulți bărbați meseriași sau șmecheri sau de tip factotum, care sunt însă infantil emoțional, cu capacitate redusă de inteligență emoțională (eu am avut așa ceva) sau de pătrundere a meditațiilor filozofice, a diverselor abstracțiuni sau sistematizări holistice. Ei nu dau nici doi bani și nu respectă pe cei ca mine, probabil mai ales dacă sunt femei, fiindcă ei nici măcar nu pot înțelege că suntem utili și buni și se cred mai deștepți, deși doar calculează, deși doar zboară, și poate uneori planifică și conceptualizează, dar nu pricep principiul care îi animă sau sursele prime. Poate că unii oameni cred că aceste scrieri ale mele, precum aceasta de azi, sunt ilogice sau, chiar dacă sunt corecte și logice, că sunt lipsite de valoare sau că nebunii, paranoicii, scriu așa ceva, dar de fapt e ceva inteligent și normal - de fapt au și valoare și au fost mereu corecte și logice, ceea ce intlectualii știu și eu știu că ei știu. Dar proștii cred ca proștii că aceste lucruri dovedesc nebunie sau defecte psihice. Chiar și psihiatra mea și-a bătut joc de mine când i-am dus cartea mea de poezii (primele au fost mai slabe), cu ideea tipică de unde îmi vin mie toate ideile acela. Eu am fost mereu în postura intelectualului batjocorit și mâncat, violat, bătut etc. de proști și inculți, ceva ca în filme rusești despre nobili - mai ales femei, care ajung pe mâna mujicilor - și aceștia sunt extrem de furioși ca și cum trebuie să ascundă ceva ce toți intelectualii știu. Întâmplător, la noi există și romanul ”Domnișoara Cristina” cu aceeași idee (ceva trist și urât despre o femeie Cristina, violată și omorâtă de proști, scris de un intelectual apreciat, care avea o prietenă Cristinel și a locuit, se zice, cam pe unde am trăit și mă plimbam și eu). Etc. Etc.
Totuși, ei spun că cei ca mine nu există, că eu sunt singura - e adevărat, m-au masacrat mult timp, și foarte monstruos și complex, peste 40 de ani, logic că nu există nimeni în această situație și evident nu am fost nebună și am fost foarte inteligentă, dar niciodată nu a fost nevoie să fiu omorâtă, cu atât mai mult dacă eram o excepție și unica, cum spun ei mereu.
Unul spune din nou (ce dracu vrea? cred că vă dați seama că nu îmi comunică nimic și nu dialoghează cu mine) că eu sunt cel mai nenorocit om din lume, fiindcă, de-a lungul multor secole, toți intelectualii și-au bătut joc de mine și au creat ceea ce ei numesc cultură prin minciuni despre mine și mascararea mea. Repet, nu sunt omul cel mai nenorocit și sunt eu, nu o stafie, și nu am mai existat, chiar dacă, da, am fost pusă în situația de a fi legată de multe cărți din lume, prin nenorocirile mele - dar ce sunt eu cu adevărat e numai ceea ce am gândit, făcut, vorbit, scris sau simțit eu însămi, adică destul de puțin, fiindcă ei m-au respins și izolat de mică, eu nu sunt ideile lor mincinoase din cărți sau minciunile lor din cursul acestei vieți a mea - eu nu sunt o reincarnare și nu știu dacă vreodată voi fi, dar încă sunt un om normal, în ciuda izolării din 84 și faptului că nimeni nu vorbește cu mine nici acum. De-a lungul întregii mele existențe aproape nimeni nu a vrut să stea de vorbă cu mine sau să mă accepte un pic.
10.03.25
Iar m-au lovit, inclusiv mama, imediat ce m-am trezit. În mod intenționat, evident. Unul a intrat iar cu ideea că eu am fost măcelărită, lovită etc. încă din copilărie, pin urmare nu am cum să pot nu știu ce (să "conduc", să mă adaptez vieții libere etc. - toate astea sunt minciuni, nu au de unde să știe și de fapt ei lovesc, că altfel sigur reușeam ceva mai bine, deși sunt izolată, nu sunt și nu am fost nebună) și astfel ei cred că, prin urmare, ei trebuie să mă lovească zilnic și să mă distrugă încontinuu și să mă omoare, căci altfel se întâmplă ceva rău, fiindcă eu am fost masacrată din copilărie. Că ei nu vor să fie ”conduși” de mine.Nici măcar asta nu au de unde ști că așa este, nu au nicio dovadă că eu aș fi nebună su ceva rău și că aș dăuna societății dacă aș fi la ”putere”, adică lăsată în pace. Totodată nu au nicio dovadă că e bine ca ei sau alții să mă lovească, să mă epureze, să curețe societatea de influența mea, să se poarte ca niște coioți sau hiene, cum pretind ei că ar fi, cu scopul curățării societății de animale bolnave sau a pădurii de uscături. Nu au dreptate, au spus asta de mult timp, dar e un pretext, nici acum nu au dreptate. Alții au zis iar că familia mea (de fapt rudele mele prin alianță, cu care nu am avut și nu am nicio relație și la care nici măcar nu mă gândesc), ar fi niște monștri - eu nu știu asta. Voi mai scrie azi din nou ce am spus că voi scrie, adică despre acele două idei ale unuia de alaltăieri. Nimic altceva.
Au intrat unii cu ideea că nu e bine că am spus că am fost întotdeauna între oameni proști și inculți - da, bine nu e și nici măcar nu mă caracterizează, deși am scris pe acest blog mii de pagini timp de 12 ani, totuși nu am menționat acest fapt niciodată până ieri și e ceva evident, cei care ar fi spus, dacă ar fi spus, adevărul despre mine ar fi spus și aceasta, fiind un lucru evident - așa ceva a spus și acel profesor meditator care m-a sedus, dar nu m-a sedus fiindcă a spus așa ceva, eu am crezut altceva despre el, ceva normal și bun, am explicat totul și e singura dată în viață când m-am înșelat sau am fost păcălită, fiindcă am fost foarte tânără, nu proastă sau nebună. Spre deosebire de colegii mei și marea majoritate a lumii, eu nu am disprețuit deloc proștii și inculții, așa e viața și așa eram crescută. A intrat iar un tâmpit cu ideea mincinoasă că eu sunt ”un fel de dumnezeu”, dar prost și așa s-a procedat mereu - ceea ce iar e fals și greșit. Insinuează că ei trebuie să mă omoare fiindcă sunt dumnezeu, dar proastă sau nebună, deci trebuie ca ei să scape de mine. Nu s-a procedat niciodată așa și e greșit ca el să gândească că trebuie să mă lovească și să distrugă și să mă omoare fiindcă așa s-a procedat -!, mereu viața e alta și omul trebuie să se adapteze, nu să repete, mai ales când e vorba de crimă oribilă, greșelile trecutului. Mereu trebuie evaluat și înțeles prezentul - și era clar că eu nu am fost nicidoată nebună și destul de clar că am fost mereu un om inteligent și totuși era clar de tot că ceilalți mă tratau drept proastă și nu era nevoie să facă așa (subliniez că era clar de tot adevărul acesta, dar eu nu aveam cum să le influențez conduita greșită și agresivă) și ca și cum gândeam altceva decât gândeam sau eram altceva. Doi dintre trei vecini dintr-o parte a curții au început să facă zgomote tari cu aparate diverse în curțile lor și unii au spus în gândul meu că au început să mă lovească sincronizat, cum îmi făceau în oraș la bloc. Posibil, poate chiar dacă ei nu știu aceasta. Și în partea cealaltă a curții sunt 4 vecini. Au clădit o casă la doi pași de fereastra bucătăriei mele, va trebui să pun perdea, că mama nu vrea să pun folie adezivă și semitransparentă, deși pentru mine, fiind șchioapă, ar fi fost mai bine - ea zice că nu îmi dă voie, ”cât timp trăiește” ea. Mai rău e că nu mai pot sta în curte la plajă cu picioarele și coloana, că s-ar vedea chiloții sau burta sau amputația, câteva zile de plajă mă ajutau sau oricum credeam așa și stăteam în fiecare an la soare. Asta e. Poate vreodată, nu anul acesta, voi pune un paravan oblic cumva.
În realitate, majoritatea proștilor și inculților așteaptă să fie tratați de sus, oarecum disprețuitor și ca și cum sunt proști, mai degrabă ei respectă pe cei care îi tratează așa, fiindcă par mai cu experiență și dominatori și îi resping sau îi cred proști pe cei care îi tratează cu respect și blândețe și nu îi tutuiesc, cum am fost eu.
Ei spun că eu nu am înțeles că oameni răi m-au transformat într-o poveste mincinoasă pentru proști și mint chiar și acum în mod grosolan că aș fi complet nebună și altceva decât sunt, eu fiind clar izolată mereu din 84, ceea ce e acoperire pentru aberațiile lor. Fiind considerată poveste, ei neagă complet atributele mele umane, ce să mai vorbim de drepturi! Încă nu sunt poveste, încă am capacitate de creație și gândire proprie și autocontrol destul de bun - ei spuneau mereu că ei vor neapărat, cu forța, să mă facă mai proastă decât ei sau ele, să fie ei deasupra mea, să mă controleze, să mă facă nebună sau legumă, să mă distrugă complet ca să nu mai pot scrie ceva inteligent sau frumos etc. Pe măsură ce eu m-am dezvoltat, spun ei, și cei răi și hoți sau dezvoltat și ei în umbra mea și copiind sau înțelegând datorită mie sau prin lovirea mea și acum au pretenția să mă omoare, fiind ei așezați în poziții sociale confortabile și superioare și lovind prin abuz de putere și eu izolată și fără drepturi etc. Ei, din câte mi-au spus fără rușine, se consideră superiori mie și că deci ei merită să trăiască și au spus, de asemenea ilogic, că pe mine nu mă vrea nimeni dar ei sunt acceptați și lumea are încredere în ei, deci de aceea ei trebuie să mă omoare, fiindcă ei pot face ceva și eu nu, deci ei se gândesc la binele proștilor, care cred în ei și e mai bine să mor eu ca ei să domnească nestigheriți - vedeți cât de porci sunt: era logic că dacă era adevărul și ei nu mă omorau, oamenii m-ar fi văzut într-o lumină corectă și mi-ar fi dat în sfârșit o șansă, pentru ceea ce pot încă face, chiar dacă sunt un om în vârstă, m-ar fi lăsat să trăiesc și totul ar fi fost bine. Și nu e necesar ca ei să ”domnească” bazându-se pe minciuna despre mine - dacă sunt deștepți pot inventa alte minciuni inofensive sau pot spune și adevărul. Și nu e necesar ca ei să nu fie stingheriți de adevărul despre mine, căci dacă sunt normali și deștepți nu pățesc nimic dacă eu sunt acceptată sau nu sunt omorâtă măcar - și ei pot recunoaște adevărul dacă într-adevăr nu au greșit sau au greșit doar, dar fără intenție rea, căci nimeni nu i-ar omorî dacă era doar o greșeală, în cazul în care nu știau sau au fost greșit îndrumați, și se pot îndrepta și tot domni și stăpâni ar rămâne. Numai dacă îmi vor moartea în cunoștință de cauză și nu vor să recunoască adevărul deși ei știu totul, numai atunci sunt vinovați. Mereu și mereu intră acea ticăloasă cu ideea că ”tot nu au înțeles încă?!” - așa a făcut mereu, dar nu fiindcă vrea ca oamenii să înțeleagă adevărul, ci fiindcă vrea ca ei să mă lovească și mă distrugă și chiar să mă omoare, înțelegând că sunt foarte inteligentă și deci mă aflu deasupra altor intelectuali și deci și deasupra proștilor, dar aș fi nebună - ceea ce nu am fost deloc și ocup un loc meritat ca intelectual, chiar dacă nu am avut meserie sau drepturi și deci nu am relații cu alți oameni. Ei merg împotriva naturii, unoeri cu consecințe grave, nu doar moartea mea și altora, ci și asupra mediului și merg împotriva adevărului și dreptății și binelui. Ea vrea ca ei să înțeleagă mereu minciuna, nu adevărul - și să se arunce asupra mea mereu fiindcă nu vor să îi conducă o nebună sau altă aberație de acest gen, deși nu am fost niciodată nebună, doar am fost persecutată mereu și răul, în mod logic, se petrece dacă sunt lovită, și nu ar fi fost nimic rău dacă mă lăsau în pace. Nu am avut nicio greșeală toată viața și încă sunt un om normal. Se pare că, din câte au spus unii, bazându-se pe delirul că eu am moștenit nu știu ce putere de la tata, când el a murit în 2005, în ultimii 20 de ani ei au lovit și mai oribil ca înainte, sub conducerea unor ticăloși nebuni, cum e această femeie, și au crezut și în trecut că trebuie să mă dea jos, că nu mă vor, că sunt deșteaptă, dar nebună, că nu sunt nici deșteaptă și nici normală, eu fiind izolată complet și săracă și otrăvită și torturată încontinuu etc. Mereu aveau idei de genul acesta și de fapt eu am fost capabilă de bine și frumos, nu am fost nebună și nu am avut nicio șansă întreaga viață - și nu am moștenit putere sau ceva de la tata, în afară de puțini bani, și locul meu în ordinea intelectuală a lumii era meritat, dar nu și statutul social, ar fi trebuit măcar să am acele drepturi, chiar dacă acum e prea târziu, și măcar câteva relații cu alți oameni, măcar în scris, și o activitate socială oarecare.
Locul meu ca intelectual este meritat, nu trebuie să fiu dată jos sau distrusă psihic, spre deosebire de ei, eu nu am furat și nu sunt o impostoare, cum sunt ei de fapt, cum vor să fie prin omorârea mea. Eu sunt ceea ce sunt eu cu adevărat. Nu am lovit pe nimeni și nu am luat locul nimănui și se poate vedea ușor că tot ce am scris a fost gândit de mine. Nu sunt o bolnavă psihic care trebuie distrusă sau omorâtă, cum spun unii (probabil nici izolată complet, chiar și acum, deși sunt în vârstă) și se poate arăta clar că oamenii care mă lovesc sunt doar armele fără cap ale unor alți intelectuali, și chiar și psihiatra, care urmează algoritmi de lovire a mea împreună cu alții când merg la policlinică și îmi dă conglomerate deja preparate de alții, numite neuroleptice și ea nu are și probabil nici nu a avut vreodată vreo contribuție creatoare la știința medicală sau în alt domneiu. La fel și alte persoane rele din viața mea. Mai am de scris despre acele două idei, poate mâine.
Acum iar au intrat cu ideea că ea se omoară - ca să creadă proștii că eu etc. Sau că deasupra mea se află o scroafă monstruoasă care mă lovește încontinuu fiindcă altfel nu se poate ea menține deasupra mea etc. Probabil că nu e așa. Altă fantezie a lor e că ei vor să mă fac nebună ca să spun că am greșit ceva ce nu am greșit.
Au intrat din nou cu idei hidoase - voi mai scrie și acum ce au zis, spre meditația dvs. și apoi mâine cele două idei la care m-am referit ieri și apoi voi încerca să scriu numai ce e bun și frumos, ceea ce am făcut adeseori, fiindcă am fost un om pozitiv și inteligent, nu sunt ceea ce au mințit ei că aș fi, nu am fost niciodată ceva rău. Unul spune adineaori că eu sunt singurul om pe care ei nu îl vor și nu l-au vrut, anume ceva extrem de pur și inteligent. Altul spune că ei nu vor să mă omoare, ci doar să mă tortureze zilnic și silnic, ca să fiu bolnavă și până mor, ceea ce nu e același lucru cu a mă omorî, pretind ei, bineînțeles în totală izolare. El spune că ei vor să mă tortureze continuu ca să împiedice realizarea mea ca intelectual, să mă împiedice să ”domnesc” (așa cum era ideea de impeachment al lui Bill Clinton), să creez sau să învăț ceva sau să am viață intelectuală normală, ca nu cumva să creez ceva inteligent și bun și frumos și util, nici măcar în literatură nu vor să mă lase să dovedesc ce pot și ce sunt. ??! Păi dacă reușeam efectiv era bine, era deja ceva inteligent și bun, în ciuda obstacolelor, cum am fost și eu mereu, și atunci nu ar mai fi zis nimic. Ei zic că ei nu acceptă ca eu să fiu lăsată în pace fiindcă am fost închisă la psihiatrie, e adevărat că total nedrept și prin multă tortură, dar ei nu acceptă să fie lăsat să conceapă ceva mintal și cu atât mai mult să reușească în societate, un om care a fost torturat la balamuc. Asta e tot, zic ei, de asta vor toți să mor, deși au spus milioane de alte minciuni, care au atras alți și alți proști. E greșit, eu am fost un intelectual adevărat și destul de capabil, și nu mă distruseseră la psihiatrie astfel încât să trebuiască să fiu omorâtă cu încetinitorul (dar atât de dur încât pot surveni AVC și altele). De ce îi deranjează dacă un om închis la psihiatrie reușește ceva? Important e obiectul muncii, nu zodia ghinionistă a creatorului său. Abia în ultimii câțiva ani m-au distrus un pic, prin tortură oribilă și aproape continuă, dar poate că mi-aș reveni dacă aș fi lăsată în pace, poate chiar și în sensul acela, dacă nu mi-ar mai toca creierul, memoria și firul vieții, viața psiho-intelectuală și trupul. Nu trebuia și nu trebuie să fiu torturată - poate proștii cred așa fiindcă evident au fost îndobitociți despre mine de ceilalți intelectuali, care evident au mințit despre mine și despre scrierile mele și evident nu m-au acceptat deloc și m-au izolat și au împiedicat orice contacte ale mele cu alți oameni și mă țin tot izolată și acum. Prin tortură ei au împiedicat de fapt, cum au și zis, ceva bun și frumos și normal, și, dacă ar fi fost, atunci ce ar mai fi zis?! Pur și simplu nu au vrut să apară că de fapt nu am fost nebună sau incapabilă sau că nu sunt acum, că este complet imposibil să fiu sau chiar să fi fost ceea ce au susținut psihiatrii. Că sunt altceva. Poate s-ar fi văzut că nu trebuie să fiu omorâtă. Dacă aș fi scris ceva să zicem util și foarte apreciat, pentru care eu trebuia să trăiesc, nu să mor, dar asta era mai greu. Totuși ceva aș fi reușit și tot ce am scris a fost normal. Și la ce bun să împiedice și de fapt să omoare un om perfect normal și nevinovat? Sau chiar numai să tortureze? Cum o vrea Dumnezeu, dacă el vrea să mor, mor - dacă vrea să sufăr, sufăr. Dacă el există. Dar eu nu sunt o sfântă, sunt un om fără păcate, dar nu sfântă - am văzut că de mult unii așa cred. Nu sunt și nu am fost un idol al lumii, dar e monedă comună că oamenii din lumea întreagă se înclină în fața celebrităților, care sunt un fel de idoli - showbiz, literatură, politică, demiprofeți etc. Cash-ka-val, ca valul trece, spunea un personaj nefast din familia mea.
Un ticălos zice că el nu e de vină că nu a înțeles că eu eram geniu și că, dacă nu eram geniu, totul s-ar fi aranjat bine pentru ei. Complet cinic și rău. Deci dacă nu eram geniu, atunci s-ar fi aranjat bine dacă mă omora, deși nevinovată în mod clar, deși bună în mod clar, deși inteligentă în mod clar. Ce porc!
Nu ideile lor mă deranjează, ci tortura fizică, pe cap sau în cap, ceea ce într-adevăr s-a diminuat mult anul acesta - poate că va fi mai bine în sfârșit și pentru mine. Nu știu sigur.
12.03.25
Ei spun în engleză, cum au mai spus mai demult, că eu eram mereu obedientă, supusă, fapt pentru care ei nu au înțeles că nu eram nebună sau că eram geniu sau foarte inteligentă. Eu nu înțeleg această idee - trebuiau să înțeleagă tocmai de aceea. Încă de mică eram mereu foarte cuminte, ascultătoare, supusă, tăcută, fiindcă eram un copil foarte inteligent și bun și nu eram ca ceilalți, care erau evident proști și făceau năzbâtii și lucruri rele, de obicei proștii fac greșeli sau fac răul altora, încă din copilărie. Eu nu râdeam niciodată de alții și nu mă distram să fac ceva rău, cum erau ceilalți. Ulterior, am fost la fel, și era mereu vizibil, încă din copilărie, eu nu ascultam niciodată de ideile de a face răul altor oameni sau ceva ce îmi făcea mie rău, nu ascultam de opiniile vreunei găști și nu aș fi ascultat niciodată dacă era vorba de a face răul, spre deosebire de proști care ascultă de alții să facă ceva rău. Aveam personalitate sau voință puternică și judecam mereu înainte de a da ascultare cuiva. Deci de fapt nu am fost sugestibilă sau supusă cu adevărat niciodată. Am fost binele.
Au început din nou cu ideea lor care îi convinge pe toți și deschide orice ușă și orice inimă - că poporul crede că eu sunt ceva politic, ceea ce nu am fost niciodată și de aceea mă omoară. Că toți vor să mor ca să rămână în ”vigoare” niște minciuni politice la care toți țin și pe care le consideră ceva mult mai bun decât tot ce sunt eu și tot ce aș fi putut crea intelectual sau ce aș fi fost în lume. Aceste minciuni eu nu le cunosc, dar ei spun că ele prind la proști și că ele le conferă drptul și puterea să mă omoare, iar eu nu sunt decât un nume - adică m-au folosit doar ca nume pentru propaganda lor politică, deși am fost clar mereu izolată, și că faptul că acestui nume pe care ei l-au terfelit îi este asociată o viață de om bun și perfect nevinovat și inteligent și normal nu contează pentru nimeni. Tu ești evident omorâtă și nimănui nu îi pasă, spun ei. Ei spun, din nou că vina e a Uniunii Europene, care s-a folosit de minciunile despre mine, ca și ceilalți toți, pentru interesele ei politice. În copilărie însă îmi spuneau invers - că va veni și la noi Uniunea Europeană și prin urmare voi avea parte de zile mai bune. Nici așa ceva nu are sens, de ce să fi fost eu persecutată politic până în 2007, încă de mică? Aparent a fi fost mai bine dacă aș fi avut în mod real legătură cu politica, cum par a fi cam toți intelectualii români, lumea m-ar fi acceptat probabil și nu m-ar fi omorât. Ideea lor e că intelectualitatea mă omoară și minte în totalitate despre mine, fiind în același timp, în aparență, portdrapelul Uniunii Europene. E adevărat, ideile europene par a fi atrăgătoare, într-o vreme și eu am fost înclinată către ele, dar fără a avea un interes politic real. Aseară au intrat unii cu ideea că toate puterile politice vor să distrugă complet și definitiv identitatea politică a României, să o dezmembreze ca stat sau teritoriu sau chiar și ca națiune, și asta au vrut de când eram copil și de aceea m-au lovit toată viața, și de aceea mă lovesc și mă omoară acum. Nu cunosc nimic despre așa ceva și poate că nu e adevărat, dar eu nu am greșit nimic, am fost un om foarte bun și deștept - nu este necesară, din câte știu eu distrugerea României și oricum nu e necesar ca eu să fiu lovită. Dacă s-a petrecut sau se va petrece așa ceva acest lucru nu este din cauza mea și nu are legătură cu incapacitatea mea de a ”conduce” cum spun ei că cred proștii (nu am avut ce conduce sau împreună cu cine, am avut perfectă capacitate, dar am fost total izolată de mică și torturată monstruos încontinuu, încă de la 13 ani și încă pot conduce și acum propria mea viață și pot acționa cu scop bun și normal). Totodată nu am fost și nu sunt nebună sau proastă și nici neimplicarea mea politică sau lipsa mea de cunoaștere în acest sens nu duce și nu a dus țara de râpă și nu a servit niciodată străinilor care nu vor o Românie cu putere sau identitate politică, din câte spun unii, nu eu.
Revin acum la acele două idei pe care am zis că le voi explica. Una era că ”ești prea bolnavă, Cristina.” Și alta că ”La psihiatru ajung numai nebunii, Cristina” - dar, înainte să le explic din nou, voi scrie ce se întâmplă acum și povestea zilei de ieri.
Acum mama a venit iar peste mine și m-a lovit extrem de urât și puternic în cap și în inimă, ea are puterea să lovească rău în inimă. Amețeală puternică, durere de cap etc. Nu știu cât mai trăiesc. Ei spun că a venit primăvara și toți vor neapărat să mă omoare. Simultan, mama vorbește cu voce tare dar aparte, că ”o să mă omoare fata asta” și nu mai știu ce. Ei spun că mama așa a făcut mereu, m-a lovit hidos și a mințit că eu o lovesc, pentru ca, dacă proștii suferă din cauză că ea mă lovește, ei să creadă că fie că eu sunt inaptă și nebună, fie că rolurile sunt inversate și de fapt eu o omor, cum s-a plâns ea de mine de când eram mică și unii proști au crezut-o, deși am fost dintre cei mai buni și normali copii și grija și iubirea mea erau evident și dovedibil sincere (și acum există unele dovezi, din ce desenam de pildă pentru mama, dacă ea nu le-a aruncat) și nu am făcut nimănui nici cel mai mic rău și nici mamei. Mi-este foarte rău cerebral din cauza inimii și foarte rău la inimă, de aceea mai explic o dată ce s-a întâmplat ieri. Mama mă lovește intenționat, pentru cine nu știe și la fel și alții, tot la inimă - în ultimele câteva săptămâni s-a agravat rău de tot boala mea de inimă, niciodată nu a fost așa. De fapt ei au tot spus ei că sunt de acord, că votează pentru, cum au făcut mereu și m-au lovit acum câteva săptămâni și mi-au distrus ceva la inimă - am avut probabil diverse atacuri de cord și cerebrale, am avut chiar și angină, am avut de mai multe ori iradiere a durerii în urmărul drept, nu stâng, simt că nu pot respira și că nu am oxigen destul și nu mai pot merge normal nici pe drum drept, darmite să fac gimnastică sau treabă și continuu să am sete ascuțită, dar mai rar. Inima s-a agravat destul de mult în mod brusc, anul trecut am mers fără probleme distanțe mari și puteam face oricâtă gimnastică vroiam și acum chiar amețesc pe stradă, ceea ce nu mi s-a mai întâmplat, mă dor toți mușchii din lipsă de oxigen, dar mai ales brațele. Ei zic că toți vor să mor și că mi-au distrus inima ca să mă poată omorî, că altfel nu aveau cum. Continuu în curând.
Ei spun că nu numai că nimic rău nu a fost din cauza mea, cum cred proștii, dar unele lucruri bune au fost din cauza mea sau datorită mie, ceea ce de asemenea nimeni nu crede. Alta spune că copiii sunt lăsați să fie buni, dar sunt acceptați în societate numai dacă sunt răi când ajung la maturitate. Și că absolut nimeni nu ascultă de cei buni, dar toți fac ceea ce le poruncesc cei răi. ?
Ei spun iar că niciun geniu care se ridică din popor nu e acceptat, decât foarte rar, și numai dacă este bărbat - eu nu știu, poate că nu e o lege în sensul acesta, și în plus, în deceniile trecute destui intelectuali buni păreau să provină din popor și generația mea cuprindea, aparent, mulți intelectuali săraci, ca și mine, doar cu puțin mai bine situați, eu am crescut practic printre gunoaie și cârpe și vechituri și mereu fără canalizare etc., am povestit totul și eram îmbrăcată și tunsă oribil aproape mereu, ceilalți aveau totuși mai mult cheag, cum se spunea. Totuși poate că uneori reușesc și femeile. Eu nu am avut noroc, ci foarte multe ghinioane.
Spuneam despre ziua de ieri - am fost la banca CEC, unde am economiile mele, nu foarte multe. Aveam treabă absolut necesară și nu cheltuiesc mult, nu am cheltuit mult întreaga viață. Au început cu aberații mărunte - cu ideea că eu sunt omorâtă fiindcă m-am dedat desfrâului și alte idei de acest gen - am spus să se ducă dracului sau să spună așa ceva cui crede așa ceva, eu nu m-am dedat desfrâului, habar nu aveam de nimic, când anume și în ce mod crede el că m-am dedat desfrâului? M-am urcat în autobuz și erau afară 24-26 de grade celsius, la 2-3 termometre stradale în drumul meu și în autobuz șoferul dădea căldură, mi-a fost greu și neplăcut, de mai multe ori am pățit așa. Am mers greu pe jos la doamna Ghica, fiindu-mi rău la inimă, așa cum am explicat. Din păcate m-au chinuit în acest sens, acum 1-2 luni nu aveam această poroblemă și mergeam fără probleme și anul trecut a fost în general bine, inclusiv când am fost internată la psihiatrie. Căldura îmi face și mai rău. Am intrat la bancă, o unitate care și-a mutat sediul nu de mult. Acolo era extrem de cald, mergeau caloriferele și a durat până am terminat. A fost greu.
Printre ideile proștilor despre mine era, spuneau ei, și ideea că eu aș fi un fel de corp fără cap, ceea ce nu a fost nicicând adevărul. Stăteam pe o bancă la doamna Ghica, după ce am ieșit de la CEC, și au zis că eu nu înțeleg că ei nu mă pot accepta, că e clar de ce, că ei toți sunt un fel de fiare sau lupi/urși etc. și între ei se respectă, dar eu sunt o oaie extrem de nenorocită, care a fost mușcată și batjocorită de toți, e ridicol ca ei să mă accepte. Da, îmi amintesc și eu retablul de la Ghent și închinarea în fața Mielului mistic. Probabil că și eu eram pentru ei un fel de Miel, sau ceva legat de o poveste cu Miel, atât datorită religiei creștine și numelui meu, cât și multor alte lucruri, Mioriței și Irinei colega decedată de Crăciun, care mă numea Miel și avea o mamă pe nume Mioara, faptului că la psihologie, la facultate, era decan la un moment dat Mielu Zlate, profesorul meu. Și multor alte lucruri din viața mea, cum ar fi formația Pasărea Colibri și unele cântece ale lor etc. Ei spun adesea că fără mine ei sunt nimic și nu se poate nimic, dar totodată vor să mor. Altul iar cu ideea că zeii neacceptați sunt omorâți (?) (deci că eu fusesem sau sunt zeu) și că viața mea chinuită a fost utilă doar pentru ca alți zei să domnească netulburați aruncând răul și minciuna asupra mea și tortura, cu scopul menținerii puterii lor și nemuririi lor și funcționării lor în societate. Și că asta au vrut de când eram copil - e greșit, am fost perfecțiunea, cei care gândesc că trebuiau să mă sacrifice pentru pielea altora greșesc. Am fost un om foarte bun și inteligent, puteau să ia pe altcineva în acest sens. Nu-i normal că ești omorâtă, spun alții, normal era să fii acceptată, mai ales când ai ieșit la lumină și ai explicat și povestit absolut totul, oamenii comit o crimă exrtrem de monstruoasă, spune unul, cum au mai zis. Altul zice că de fapt nimeni nu crede adevărul nici acum, deși expus de mine de 12 ani, și de aceea mă omoară, dacă credeau nu făceau așa. (?) Toți intelectualii mint despre tine, zic ei - absolut toți și chiar și proștii îi imită și mint și ei. Un altul a spus ceva de genul că geniul nu mai poate duce sarcina - aceștia sunt un tip aparte de nebuni, care cred că eu trebuia să duc nu știu ce ”sarcină” sau să port o cruce, adică păcatele omenirii sau mizeria lumii, civilizația sau specia și cultura ei etc. Dar să fiu mereu lovită, să nu apuc să trăiesc deloc. Nu au dreptate - și acum eu nu cad sub greutatea crucii, cum cred proștii, ci sunt lovită la inimă fiindcă unii vor să mor, nu fiindcă nu mai pot eu duce ceva greu, ei lovesc intenționat. Ei au spus ades că e vorba de niște medici monstruoși, nebuni, care au fost mai oribili decât medicii naziști din literatura de război și eu am suferit mai mult ca orice alt om. Eu nu știu asta, dar unii au spus mereu că vor să mă distrugă și că trebuie să fiu distrusă și omorâtă și uneori veneau peste mine cu ideea că ei vor distruge absolut tot pot, probabil fiindcă credeau că anumite lucruri din trupul meu reprezentau ceva nedorit pentru ei, eventual o forță politică sau militară sau medicală ostilă lor - și nu a fost așa. Sunt nebuni, și sunt toți păcăliți de niște monștri care mă omoară și le manipulează toate delirurile și, repet, se folosesc și de cei care cred adevărul și binele despre mine și îi duc de nas. Eu totuși am explicat totul, dar ei nu știu asta, poate nici nu au citit cu atenție sau nu pot crede, la fel ca proștii de rând. Oamenilor li s-a întreținut în permanență un delir monstruos despre tine, de când erai copil, și absolut tot ce li s-a spus despre tine e minciună (sau spus cu scopul omorârii sau torturării mele). Ei nu îi cred decât pe cei carele toarnă aberații despre tine în cap (?),nu te pot crede pe tine. Psihiatra ta joacă un joc politic (sau crede aberații politice) și de aceea te omoară, spune altul. (? poate, nu știu). Ceea ce contează pentru toți, întotdeauna, nu e adevărul despre tine, ci minciuna în care cred proștii, poporul de rând, zice unul. Această femeie veninoasă care spune asta nu are dreptate, e tot ceva rău și această idee. Tot ea și alții spuneau că e mai bine să fiu omorâtă, ca nu cumva oamenii să afle adevărul așa de neplăcut că am fost torturată așa oribil întreaga viață, extrem de monstruos, fără nicio greșeală fiind și totodată una din cele mai inteligente femei etc. Că oamenii ar suferi prea mult dacă ar înțelege așa ceva. Vezi doamne de asta îi păsa. Nu au nici aceștia dreptate, am mai explicat, sunt monștri și au făcut în ultimii ani de mii de ori mai mult rău decât fusese, și fără niciun rost. Ei sunt adevărații vinovați. Extrem de cruzi și inumani, incredibili pentru mintea celor buni și proști. Altul a spus că adevărul despre viața mea este cel mai întunecat scenariu care a fost vreodată imaginat - e adevărat că e un fel de scenariu, dar eu v-am spus totul și am explicat totul, dându-vă posibilitatea să renunțați la rău și să nu jucați tragedia ce mi-a fost înscenată de mică, să alegeți deci, liberi de prejudecăți, în cunoștință de cauză, între bine și rău - nu am cerut decât dreptul la viață practic, nu am visat mai mult, nu am fost lacomă, ci am dorit doar dreptul care trebuie să existe necondiționat pentru oamenii nevinovați. Și nici măcar nu am fost dăunătoare și nu am fost marcată negativ de traumele mele psihice. Medicii și alții care mint sunt oameni destul de urâți, oricât de lupi s-ar crede. Ei reneagă sufletul, cum am fost eu, și devin un fel de doctor Jekyll și Mister Hyde, își pierd floarea prețioasă a umanității, a sufletului, și devin un fel de zei bicefali, fiară setoasă de patimă și energie fizică și robot performant, medical sau de altă natură. Și s-au luat tocmai de un poet sau chiar artistă ca mine! Un om clar cu suflet totuna cu sine însuși, fără două fețe. Sufletul - adică afectivitatea, nobilă și pură în cazul celor ca mine, este ceva important. Urâciunea lor nu este această aptitudine medicală, care este și ea utilă și frumoasă într-un anumit sens, dar nu atunci când se însoțește de așa multă tortură asupra omului perfect normal, bun, nevinovat și foarte inteligent. Extrem de multă nedreptate, inutilă cruzime,imoralitate. Cred că ați înțeles că am fost în mod real mult mai inteligentă, de mii de ori mai inteligentă și mai bună decât tot ce am putut cuprinde - logic - în toate scrierile mele. Chiar și acum mai sunt. Unii zic că am fost extrem de proastă, fiindcă orice femeie trebuie să fie vicleană și rea. (?! Nu cred așa ceva.) Comiți din nou aceeași greșeală, spune din nou unul dintre ei, pe trotuarul din Voluntari, la întoarcere. Apoi, de data asta, chiar el își retrage cuvintele și spune că de fapt nu am comis nicio greașeală, dar uii l-au obligat/cumpărat să spună această idee. Nu, nu am greșit deloc că am scris adevărul din 2013, există 3-4 motive importante pentru care am scris totul, și am avut dreptate să fac acest lucru, nu a fost doar pentru viața mea și oricum era o crimă monstruoasă și mă omorau în mod sigur. Adevărul e că aveam nevoie de una mai tânără - spun ei, dar au zis așa de 10-15 ani și nu eram încă bătrână și chiar și acum o duceam mai bine și aveam inima mai tânără dacă ei nu loveau așa, în mod intenționat. Repet, nu am avut nicio șansă și din 84 sunt izolată și torturată oribil și aflată într-o situație oribilă.
Tu ești singurul om măcelărit, spun ei iar, cu vocea asemenea verișoarei mele de data asta, au mai zis așa și pe alte voci, și insinuează că, fiind așa, înseamnă că ei nu sunt extrem de cruzi și imorali și că această unică atrocitate e necesară pentru bunul mers al lumii - nu, nu e necesară, v-au îndobitocit. Absolut sigur nu este necesară și eu puteam fi altceva. Sau că, fiind un lucru așa monstruos și singurul din lume, proștii cred că eu sunt nebună sau proastă, deși nu am fost niciodată și alții cred că e doar delirul meu și nu pot crede adevărul, deși sunt izolată și alții au tendința să creadă minciuni politice, care par să dea sens acestui măcel de 40, dar de fapt 50 de ani. Ei tot timpul spun că trebuie să mă măcelărească ca să nu înțeleagă proștii adevărul, și nu din cauză că le e milă de cei care ar fi șocați de martiriul meu, ci din cauză că vor să își mențină ei privilegiile mi se spune, și puterea obținută prin credința în minciună a poporului. Nu știu, dar e greșit să fiu omorâtă - v-au păcălit că e bine, după tot ce au făcut.
Ai înțeles că nu se mai poate? zice iar monstrul feminin, așa cum a zis de zeci sau chiar de sute de ori, mai des în ultimele câteva săptămâni. Ai înțeles că e total nevinovată? Trebuie omorâtă fără milă, așa cum ai omorî un gândac. Prin "nu se mai poate" ea înțelege că nu mai pot ei să mă f_tă puternic și dureros, că altfel nu am scăpat de ei. Nu era de fapt necesar să fiu f-tă, nici monstruos și nici ușor. Am fost perfecțiunea și ceva foarte bun, aș fi putut să reușesc ceva frumos, bun. Ieri am avut scaun după masa și au intrat iar cu ideea că ai înțeles că nu se mai poate, că au ajuns ei să... adică se plângeau că nu au mai reușit să mă constipe, căci de o vreme au avut scaun aproape zilnic și normal, nu o dată pe săptămână și oribil, cum era mai demult. Azi iar nu am avut dar probabil se va normaliza iar,. cu voia lui Dumnezeu.
13.03.25
Azi m-am trezit la ora 10 dimineața și, ca în fiecare zi, ei au intrat cu multă murdărie și nebunie și răutate peste mintea mea, prin aceleași și aceleași idei. Nu le mai repet, decât una: ”ceea ce ești tu trebuie să rămână pe veci un mister”, cu vocea rudei mele O.Ș. Asta nu e adevărat și nu e necesar, e și complet ilogic, nu mai explic, dar e posibil ca și această idee să fie îmbrățișată de nebuni și proști care crede că așa este, că așa trebuie etc. Ideea unora de mai demult e că eu sunt omorâtă și toți mint fiindcă astfel există șanse ca ei să repete aceeași crimă în veci sau oricum de mai multe ori, cum au și făcut în trecut, după spusele și credința unora. În cazul în care eu aș fi fost acceptată, cu minimul necesar de viață și de adevăr din ceea ce este și a fost legat de mine, ar fi fost șanse foarte mici ca ei să comită în viitor exact același măcel asupra altei femei cum am fost eu. Unii cred că eu trebuie să fiu masacrată și omorâtă pentru ca să se nască alta la fel cu mine și ei să repete întocmai tot martiriul și calvarul, fiindcă toți cred că acest aranjament este ceva util și că așa a fost cel mai bine și eficient pentru întreaga omenire, inclusiv pentru toate puterile politice, adică prin omorârea unui geniu nevinovat și tortura inumană asupra acestuia. Toți vor să nască un astfel de geniu, spun ei, pentru ca ea să fie la fel de monstruos torturată, și să aibă același drum de viață, ceea ce a fost avantajos pentru toți. Eu repet: această idee e greșită, acest sacrificiu și omor nu este necesar. Putea fi adevărul despre mine, aș fi avut drepturile și aș fi fost acceptată și aș fi reușit și nu s-ar fi întâmplat nimic rău. Ulterior m-am dus la toaletă și am avut scaun, dar cu mare dificultate și nu în întregime. Ei spun că asta este o tehnică de distrugere pe care o aplică ei - adică se bagă și mă obstrucționează în defecație, ținându-mă de rect, de musculatură, ceea ce duce la mari dureri și chiar imposibilitate, obstrucție. Ei au făcut des acest lucru asupra mea, și nu este vorba de cancer sau hemoroizi, ci de reaua lor voință, ei nu acceptă să fie ei ”curul” (scuzați vulgaritatea) și parte din mine (?!). Este evident că e vorba de ei și nici măcar de o boală cronică indusă de ei, fiindcă acest lucru s-a întâmplat adesea brusc, după perioade în care nu era nicio durere sau obstrucție, și totodată pot dispărea brusc și durerea și impedimentul și totul se normalizează brusc. Această tehnică a fost folosită des pentru omorârea oamenilor nedoriți de familii, spun ei, așa a murit și bunicul meu la fiul lui acasă, după ce a fost la toaletă - și e clar pentru toți că sunt vizați în special cei cu probleme cardiace, care nu pot susține efortul acesta pe care îl provoacă ei intenționat.
Ei spun că oamenilor le-a mers bine, deși m-au torturat și respins încontinuu, fiindcă eu am fost foarte inteligentă, dar, dacă în locul meu ar fi fost un om mai puțin inteligent... nu le-ar fi mers bine, fiindcă eu am fost foarte importantă în sistem, nu am fost doar curul, cum spun proștii.
Oricum, în altă ordine de idei, dacă m-ar chema/invita acum nu știu cine acum în București (ceea ce nu se poate și nu s-a întâmplat vreodată), la vreun spectacol sau conferință în grup, acum, din păcate, nu mai pot merge, nu din cauza vreunui delir sau idee greșită, ci fiindcă mi s-ar face mult rău. Cei răi s-au folosit de cel mai mic prilej pentru a mă lovi, a mă tortura, a minți cmva despre mine, a mă trata drept nebună sau drept ceva rău. Eu nu mai am imunitate așa cum au alții - până acum câțiva ani am fost deschisă oricărei invitații, acum e prea târziu, aș putea accepta doar scrisori sau relații cu alte persoane în dialog, în cel mult 4-5 persoane de încredere. Aș putea eventual să fiu integrată social și în grupuri mai largi, dar numai dacă oamenii ar accepta să am măcar câteva relații ceva mai apropiate cu alții, ceea ce mi-ar crea o oarecare apărare contra atacurilor nedorite din partea altora. Am fost în primăvara lui 2023 sau 2022 la o lansare de carte de haiku, la MNLR, cum v-am povestit, unde am avut surpriza să găsesc și cartea mea de haiku pe o măsuță, în public și, când am ajuns acasă, m-au lovit extrem de puternic mai multe ore, folosindu-se de acea întâlnire în grup la care am fost. Am mai pățit așa, ei s-au folosit de fiece ieșire în public sau în oraș a mea, ca să mă lovească oribil în cap. La următoarea întâlnire de haiku nu am mai mers.
Acum două zile am fost la CEC Bank, cum am povestit - am avut de disponibilizat niște fonduri din micuța mea avere din vânzarea apartamentului meu proprietate personală (cam 50000 de euro plus dobânzile la depozite în valută, deci îmi pot permite anumite lucruri, dar mama are obiecții, fiindcă nu sunt bani munciți de mine!), vânzare fiindcă altfel nu aveam cum trăi din pensia de 1000 lei și mai și apar diverse nevoi din când în când. Îmi trebuiau acum bani pentru calculator și un monitor nou (oarecum un lux, dar voi cumpăra de data asta, oricum nu îmi permit multe lucruri, monitorul meu este de vreo 15 ani și nu are boxe, nu are protecție UV și alte facilități), mama m-a rugat să îi dau bani să își ia laptop și mie îmi trebuie real canapea nouă, am tapițat-o pe cea veche din anul 84, dar dorm greu pe ea și am și probleme la coloană, tot ea vrea și ochelari, fiindcă i-a rupt pe ai ei de curând și vrea unii cât de cât buni, trebuie neapărat cumpărată mașină de spălat, căci nici eu nici mama nu mai putem spăla mult la mână, fiindcă ea a stricat-o - poate neintenționat, nu știu - pe cea veche, nu foarte veche, Indesit - și mașina pe care o vrea mama e 1800 lei plus transport, dar e Buy back, deci vom câștiga 150 lei. Mai vreau să pun galerie și perdea la bucătărie să nu-i văd pe noii vecini așa de apropiați de mine, și costă și manopera, mai trebuie totuși de mult timp vopsite ușile din casă, care sunt probabil vechi de zeci de ani (în anul 2000 erau aici), dar dacă ar fi vopsite ar arăta mai bine, că acum au tot felul de pete lungi și mari și au vopseaua sărită. Mai sunt mici alte cheltuieli cu care trebuie să completez pensia mea de 1200 lei. Pe de altă parte, recunosc, îmi doresc să am o bibliotecă nouă în camera mea, căci am nevoie și am găsit exact ce îmi trebuie, modelul care îmi trebuie, pe internet, la un preț extrem de mic, mai puțin de 1000 de euro trei corpuri cu transport și montaj cu tot, deci merită și sunt destul de bune. Cele vechi din 1984 sunt rupte, stricate, decojite, urâte, murdare, cu balamale foarte slabe și stricate, cu rafturi urât lăsate, inestetice și purtătoare de amintiri neplăcute încă din 1984, când am luat contact cu ele. Bineînțeles că nu voi avea pretenția să iau fotolii sau birou sau măsuță, rămân cu cele vechi. Când am venit acasă, am constatat că, în timpul mersului meu la bancă, când de fapt nu am scos bani și pentru bibliotecă, decât pentru celelalte lucruri, cineva a intrat în calculatorul meu și mi-a șters contul pe magazinul de mobilă și toate produsele favorite, din care urma, eventual, să aleg ceva. Ei spuneau că astfel mi se atrage atenția că poporul nu e de acord cu cumpărăturile mele, adică cu mobila aceea ieftină și care m-ar fi binedispus, fiindcă toți cred ceva rău și că trebuie să sufăr, sau cred că sunt nebună și au delir conform căruia trebuie să nu iau mobilă nouă. Oricum, când am zugrăvit, fiindcă așa a vrut mama, acum câțiva ani, mama era de acord cu schimbarea bibliotecii mele, dar nu am vrut eu, ca să păstrez rezervă de bani mai mare - între timp am înțeles că îmi pot permite acea mobilă, fiind deja în vârstă. Acum vreau eu și îmi voi luat chiar, dacă mama e de acord și mă sprijină în acest sens, căci, dacă ea face scandal, eu nu am cum face nimic. O voi întreba și nu plâng dacă nu va accepta, mă voi resemna cu cea veche, care îmi pică cam prost sentimental, dar nu e nimic, nu îmi pasă foarte mult, voi încerca totuși să o conving pe mama, mai ales că odinioară accepta. Văzând ei că eu sunt supărată că au intrat în contul meu de mobilă și au șters totul, unii au zis că deocamdată eu sunt lucidă, dar, peste o vreme nu voi mai fi (au zis asta de 15-20 de ani) și atunci, când vor controla ei totul, vor șterge ce vor și din blogurile mele. Ei zic că e vorba de hoți și asasini ordinari, care fac caz dacă eu cheltuiesc 1000 de euro, deși nu am avut dreptul să am salariu, să muncesc cu salariu oricât de mic, din cauza minciunilor lor evidente și ei nu vor să recunoască nici măcar atât. Cum am spus, mai îmi trebuie totuși și două scaune de grădină, care nu sunt scumpe la Dedeman, în apropiere. Și perne de dormit, acum am lenjerie.
De ce mint psihiatrii și psihologii, în ciuda faptului că foarte rar stau de vorbă omenește cu pacientul și adesea nu stau deloc de vorbă și nu întreabă nimic sau aproape nimic, cum a fost în cazul meu la multe din internări? Eu cred că ei, dacă nu sunt ei înșiși monștri și robi ai sistemului medical, sunt păcăliți pe mai multe canale - între ei, de către cărțile și teoriile altora sau personale, de către rudele sau vecinii pacientului, de personalul medical sau chiar de alți pacienți ori poate chiar de alte persoane. Uneori deci ei pot minți din cauză că ei înșiși sunt mințiți. Alteori pot fi corupți - corupție în sens larg, amenințări și altele, nu doar mită - de diverse persoane care intenționează distrugerea pacientului pentru diverse interese, moșteniri sau bani, acoperirea altor colegi care au mințit sau alte lucruri necinstite. Aceste lucruri sunt aparent adevărul, fiindcă și acum toți îmi spun că absolut toată lumea și tot poporul vrea să mor, fiindcă au fost corupți și au mințit și au greșit toți față de mine și consideră că dacă mă omoară nimeni nu va mai înțelege nimic și eu nu voi mai avea cum dovedi ce sunt și ce pot face și gândi (deja e cam târziu pentru asta, sunt în vârstă și ei au distrus o parte din intelectul meu) și în plus minciunile lor sunt de așa natură încât încă există proști care vor să mor și nimeni nu vrea ca aceia să înțeleagă că adevărul nu e și nu a fost niciodată ce au crezut ei.
Acum voi explica cele două idei cu care eram datoare de acum câteva zile. ”Cristina, tu ești prea bolnavă”, spunea unul sau una. Iată care e analiza mea și adevărul despre asta. Persoana care spunea - de data asta o femeie, era vehementă, spunea cu autoritate sau cu răutate - ca și cum vroia să convingă, să impună ideea aceasta a ei. Aceste lucruri sunt adevărate și pentru bărbatul care a susținut cea de-a doua idee. Decreta această insultă, căci părea și o insultă, ceva negativ și fals. Dacă ar fi fost o minciună acest lucru, ei tot așa l-ar fi spus, ca și cum decretează ceva sau vrea să convingă pe alții, să comunice altora acest lucru, nu mie. Ca și cum avea un rost să susțină așa ceva, ca și cum îi stătea pe inimă și avea nevoie să convingă lumea că eu sunt prera bolnavă. Nu bolnavă, ci prea abolnavă, ca și cum e necesar să mă lovească și în ultimă instanță să omoare, fiindcă eu fac ceva ce nu trebuie să fac, fiindcă sunt prea bolnavă pentru acel lucru etc. Vă dați seama că ei nu și-au dat niciodată numele, eu nu bănuiesc cine sunt ei și mă inoportunează la orice oră incognito. Vă dați seama că ei nu comunică nu mine și eu nu fac niciodată vreun lucru care să îi deranjeze și nu eu pătrund în spațiul lor intim și nu îi abordez în niciun fel, ci ei în spațiul meu și nu sunt interesați de ceea ce cred eu sau ce aș putea să le răspund. Ei, prin aceste vorbe, agresează, împroașcă această idee și nu are importanță dacă e minciună sau adevăr, este oricum un act agresiv și uneori ei sunt în gașcă și scuipă idei una după alta, deși eu nu îi provoc și astfel se îngrămădesc peste mine și lovesc fizic capul meu simultan cu vorbele aruncate și apoi lovesc cu toții capul foarte rău sau inima sau îmi ard capul și trupul. Sau, dacă nu mă fac praf exact în acea zi, rămân undeva în expectativă în jurul meu și apoi lovesc puternic de tot cu toții în altă zi. Deci, vorbele lor omoară, nu comunică cu mine, ci lovesc, pentru cine nu știa. Ei lovesc așa de mult, nu fiindcă eu sunt prea bolnavă, ci fiindcă ei sunt monștri sau oameni răi și proști. Dar ei sunt cei care par să pretindă ceva, par să aibă dreptate, că eu sunt prea bolnavă pentru ca ei să mă lase în pace, deci să mă lase să trăiesc. Și asta nu e adevărul, aparent toate bolile mele sunt ei și au lovit că așa au vrut, nu fiindcă ar fi fost obligați de boala mea, cel puțin până nu de mult. Prin aceste vorbe ei mai fac ceva - repetă ceea ce au spus de sute de ori ei sau alții înainte de momentul prezent. Prin faptul că ei preiau aceste vorbe de la alții (așa au repetat adesea de sute de ori și altele, pentru diverse alte grupuri de proști), ei se conectează cu alți și alți proști care au au fost înregimentați în psihicul meu prin astfel de idei - le rulează adică delirul și convingerile greșite despre mine, se ridică ei la putere asupra lor, asupra mea. O altă idee aberantă era ideea proștilor că eu sunt prea bolnavă să conduc, când de fapt nu putea fi vorba de conducere și am fost mereu izolată și mereu lovită, dar în mod greșit, nu trebuia să fiu lovită. Deci ea insinuează că trebuie să fiu omorâtă fiindcă sunt pore abolnavă și ea trebuie să facă curățenie în societate, ceea ce de asemenea e fals, am mai explicat în trecut. Pe de altă parte, e vorba de viața mea de mulți ani - unii au venit peste mine cu ideea aceasta de mult timp și astfel ei sunt și mai hoți - era evident că încă nu eram așa bolnavă sau chiar deloc atunci, agresivitatea și boala erau chiar ei și ei susțineau de atunci că eram prea bolnavă, deci trebuiau să mă omoare lovind violent mereu. Alt aspect este că ei insinuau clar, dat fiind contextul vieții mele, că eu eram bolnavă psihic, ceea ce nu era deloc adevărul, cu atât mai mult atunci, dar și azi, și se poate dovedi și acum, deci ei știau că eram prea bolnavă ca să îmi lase viața sau credeau că sunt prea bolnavă pentru intelectul meu propriu (nici asta nu era și nu este adevărul), și deci ei trebuie să mă facă proastă și să mă tortureze ca să nu am autocontrol. pe dea ltă parte e o idee deschisă, cum spun ei adesea unele lucruri, deci o idee vagă ce poate fi interpretată și servește ca ancoră pentru alte idei greșite ale altor persoane despre mine, care ar auzi eventual această idee. Unul din pretextele lor pentru distrugerea și respingerea și omorârea mea. Nu mai intru în alte amănunte. Totodată, îndată ce declari și repeți o anumită minciună, riști să o faci cu sila să devină adevărată.
A doua idee era că ”Cristina, nimeni nu ajunge la psihiatru dacă nu e nebun”. Nu repet ceea ce e comun cu ideea dinainte. Este deci tot un pretext al lor de a lovi fizic, deși nu vorbesc cu mine, în ultimă instanță de a mă omorî. Ambii sunt furioși și vor să impună ideea lor greșită, ca și cum îi deranjează adevărul, care nu este așa cum spun ei. Ideea aceasta e evident greșită, fiindcă toți știu că psihiatrii sunt oameni și cei care duc pacienții la psihiatru sunt tot oameni și în mod sigur pot greși, chiar dacă rar. Nu voi mai analiza această idee agresivă, vă las pe dvs. Îmi amintesc acum că intrase unul cu ideea că est vărul meu C și că verișoara mea, sora lui, i-a poruncit să mă omoare. ?!
În ciuda faptului că ei spun să nu merg la medic fiindcă mă vor omorî, cred că totuși voi merge din nou, cu problema mea de colon. E adevărat că tot ce am povestit despre mine e adevărul, în cele mai mici detalii și tot ce am spus despre mama asemenea. Ei spun că familia mea e o familie de porci, dar eu de fapt nu am și nici nu am avut familie, fiindcă mama m-a respins de mică și pe altcineva nu am avut și încă vreo câteva rude, doar câțiva oameni în total, m-au lovit și m-au respins și poate nici nu știau cum e mama - unii zic că ea e cea mai monstruoasă mamă din lume, deși eu sunt cel mai bun și nevinovat om. Ceea ce am spus despre ea poate vi s-a părut ceva patologic, sau legat de boli psihice, fiindcă ați fost mințiți despre mine, în mod clar mințiți. Ceea ce am spus a fost adevărat, dar e posibil ca dvs. să nu fi putut să vă faceți o imagine clară, concretă despre acest lucru, fiindcă a fost practic mai oribil decât am putut povesti. Apoi eu nu am avut relație cu verii mei și familia lor, care erau departe și pe care nu îi vedeam, deci nu am avut defel familie. Verișoara mea a avut sau încă are boala Crohn, dar trăiește bine și poate se simte mai bine - s-a căsătorit și are un copil băiat, Filip, care seamănă bine cu tatăl ei. A fost și ea foarte grasă înainte de căsătorie, eu nu fusesem ca ea în liceu, dar acum am peste 50 de ani și există deci riscul de cancer de colon mai ales. Unii au zis și azi din nou că am cancer colorectal, ceea ce poate fi adevărat. Azi am ieșit de 4 ori la toaletă extrem de dureros și cu mare dificultate, deși consistența era normală și am observat din nou sânge proaspăt pe hârtia igienică și scaunul a fost creionat, filiform, doar la a 4-a eliminare, deci obstrucția este mai sus pe colon. Îmi pare rău, mai ales că am fost otrăvită intenționat, nu doar torturată, cu scopul de a fi omorâtă și e complet greșit și chiar eram capabilă de ceva foarte inteligent și bun și frumos, chiar dacă m-au chinuit toată viața, dar oamenii au fost cu adevărat mințiți și au lovit și ei de 20 de ani, după alți 21 de ani de tortură și minciună a lumii înainte de moartea tatei. Îmi pare rău dacă e cancer, dar voi încerca să merg la medic totuși. Mai demult medicul gastroenterolog a zis că vrea să fac colonoscopie, dar numai dacă medicul meu psihiatru acceptă și apoi s-a răzgândit, deci au jucat teatru că mă condamnă și mă omoară fiindcă am fost condamnată la psihiatrie și de fapt eu nu am greșit nimic toată viața în mod sigur și nu am dăunat nimănui, nu trebuia să fiu omorâtă, și nici acum. Atunci am făcut CT abdomen și pelvis și absolut totul a ieșit normal, în cele mai mici detalii, încă am rezultatele, dar mi-a fost foarte rău în timpul injectării substanței de contrast. Tot ce am spus despre medici, inclusiv despre medicul acela ginecolog care m-a mutilat genital este adevărul. Și psihiatrii s-au purtat exact cum am povestit și au mințit pe față. Oricărui om în locul meu i-ar fi frică să meargă la medic, la orice medic. Nu știu ce să fac, cred totuși că voi merge. Aș vrea să să fac bine. Mi-a mai fost foarte rău digestiv acum 2-3 ani și medicul de familie mi-a spus brusc, fără analize specifice, ci doar după glicemie, care nu era foarte mare, că mi s-a declanșat un diabet - și eu nu am vrut atunci să merg la colegul ei diabetolog, căci mă simțeam rău la burtă și mă și durea, am insistat să îi explic și de scaun și de alte simptome și nu am vrut să mă dau pe mâna altui tratament, adică pentru diabet... nu mai aveam încredere și mi-era rău la burtă și nu a vrut sau nu a putut să îmi dea nimic pentru burtă sau trimitere pentru burtă. Probabil că voi mege iar la medicul de familie să fac analize. Ei zic acum că nu e colo-rectal, ci ileo-cecal sau chiar ambele și boala e de mai mulți ani, chiar dacă nu am murit încă. Eu am bănuiala că am prolaps rectal.
Acum ei au zis că verișoara mea, ca și alții, a aruncat bolile ei asupra mea - totuși nu trebuia, am fost perfecțiunea și foarte inteligentă și nu am lovit niciodată pe nimeni, de ce să lovească ea - aș fi reușit sigur ceva frumos și bun. Îmi amintesc și cum l-a tratat ea pe bunicul, e adevărat ce am notat mai demult și nu înțeleg de ce plângea la înmormântarea lui, poate cineva i-a bruiat ochii, căci în mod sigur unii pot să îi facă pe oameni să plângă cu sila, și mie mi s-a întâmplat asta, căci eu mi-am pierdut lacrimile de mult, citiți cu atenție, eu am plâns foarte mult mai demult, tot ce am povestit fiind adevărul, la început eram și eu la fel cu cei care acum nu cred ce am povestit din cauză că pare prea monstruos și fiindcă cei care m-au lovit au fost inumani și cruzi și nedrepți.
Absolut tot ce am povestit a fost adevărul, nu doar despre mama - ei spun că toată tortura asupra mea e din cauză că oamenii fac tot posibilul ca un anumit bărbat să aibă orgasm și pentru acest lucru sacrifică orice oameni buni și nevinovați în tortură și chinuri inumane. ??
Văd că acum, pe monitorul meu apare o bulină galbenă și la titlul Postări de pe facebook - de obicei bulina ei o pun peste T, peste această literă în cruce.
E prea târziu pentru tine și pentru cancerul tău, vei muri, spun ei, deși nu are niciun rost și probabil că aceștia nu sunt specialiști, ci doar oameni răi, și ei au lovit cu idei de aceste gen și de cancer și acum 10-15 ani, deși atunci nu era.
”Noi nu putem accepta să fim integrați într-una ca tine”, spun ei, deși am fost mereu un om perfect normal, nu am fost niciodată ceva de disprețuit și am fost extrem de inteligentă, chiar mai mult decât acum și nu e vina mea că am fost tratată drept proastă de către oameni care sunt ei foarte proști și nu mă pot judeca și au fost chiar și păcăliți despre mine că mint sau că sunt nebună. Era de ajuns să mi se fi dat dreptul la studii și aș fi dovedit ceva foarte frumos, acum e prea târziu pentru așa ceva. Nici măcar nu au dreptate, am fost și normală și bună și inteligentă - și nu eram bolnavă, eram otrăvită. Nu există ceea ce cred ei, adică una ca mine. Am fost și perfecțiunea și am fost și masacrată încontinuu în multe moduri și psihiatric și altele și astfel de oameni foarte inteligenți și normali și masacrați și izolați peste 40 de ani nu mai există. Nu eram nici bolnavă și nu conta de fapt că eram șchioapă, eram în stare de multă gimnastică și muncă fizică, și eram deșteaptă.
Numai oamenii ca mine sunt buni integratori. Acest gen de oameni e disprețuit, dar mereu e deasupra altora, în mod natural. E vorba de oameni care îi înțeleg în fracțiuni de secundă pe cei ca ei sau teoriile filozofice și altele, eu așa am fost. Fiecare om este ceea ce merită să fie, dar unii proști nu acceptă starea de fapt. De aceea apar cutremure și disrupții climatice. Oare ei ar fi masacrat la fel un om care era totuși respectat pentru așa numitul său geniu, să zicem pe Jean Piaget sau vreun filozof mai cunoscut, cum ar fi Russell, care a trăit 98 de ani? Sau pe Einstein, de care au auzit toți proștii? Ar fi făcut ei la fel cum au făcut cu mine și ar fi mințit la fel? În realitate acest gen de oameni proști sunt întotdeauna integrați de oameni ca aceia și ca mine și ca mulți intelectuali care nu sunt depistați de ei - și atunci totul e bine și merge bine, fiindcă proștii agresivi nu știu cine sunt cei deștepți. Acesta e motivul pentru care eu nu am vrut să am faimă sau glorie în viață, încă din copilărie. Am fost totuși binele desăvârșit.
14.03.25
Azi noapte mi-au spus că e mai bine să nu iau canapea, căci toți au ceva cu mine și m-au lovit mereu și sunt corupți și lovesc pentru bani sau fiind mințiți și ei pot să îmi dea canapea bună la început dar care să devină oribilă după un timp și eu nu mai am ce face. Că și în oraș de exemplu aveam o canapea cu groapă și arcuri rupte probabil, asta măcar nu are arcuri din acelea, eu sunt grasă rău etc. Nu știu, mă mai gândesc. Altul a zis că vezi ce i-au făcut ei, adică mie, toată viața? Și de ce? Din cauza unui medic infect etc. - nu e așa, eu fusesem monstruos masacrată de părinți și de alte persoane, cu mult timp înainte, practic din copilărie. Ieri am avut 6-7 scaune de consistență normală și destul de voluminoase, le-am eliminat greu și de la scaunul 3 sau 4 aveau formă filiformă, subțire - era stază pe colon în mod clar, staza oricum favorizează dezvoltarae cancerului - ei spun că staza a fost intenționată de unii care îmi vor moartea și eu nici măcar nu am bănuit așa ceva, fiindcă aveam scaun în fiecare zi de o vreme, dar nu complet.
Legat de ideile pe care le-am analizat ieri și de multe altele pe care unii le repetă peste mintea mea mereu - cred că vă dați seama că acele persoane, pe care nu le cunosc, nu au niciun fel de intenție de a mă informa pe mine de acele lucruri, adică de exemplu că eu sunt prrea bolnavă, și nici măcar nu se ceartă cu mine și nu vor să mă convingă de ceva, e evident că ei vorbesc în gândul meu cu scopul lovirii mele și eventual al păcălirii altora, dacă îi aude cineva. Sau, eventual, macină gânduri la moara psihismului global al societății, exact gândurile pe care le pot crede proștii despre mine dat fiind minciunile despre mine și dogmele medicale și automatismele și stereotipiile gândirii și prejudecățile etc., adică de fapt ei se pliază prin ideile lor la ceea ce este mai credibil despre mine, dar rău și fals, funcționează sinergic și predictibil, fiind proști și totodată continuă cu intrigi și minciuni, ca să îmi sape groapa în continuare. Cu certitudine totuși se poate aprecia că nu s-ar întâmpla ceva rău dacă ar fi adevărul despre mine, ei mint în aceste sens și e greșit, nu trebie să fiu omorâtă sau lovită.
Da, probabil că dvs. și alții nu puteți crede că tot ce am povestit e adevărul și nici că nu trebuie să fiu omorâtă, îmi dau seama de acest lucru. Sau sunteți amenințați și obligați să mă izolați și să mă loviți direct sau indirect. Vă doresc tot ce poate fi bun în viață. Eu voi încerca de azi din nou, și cred că voi reuși, să nu mai mă plâng, oricât m-ar tortura ei și orice ar spune peste mintea mea, chiar cred că voi reuși să îi izgonesc cumva, să trăiesc în liniște și pace și nu îmi pasă de ura și minciunile lor deloc. Voi scrie și voi gândi cât pot de pozitiv și frumos, dacă voi mai scrie.
Azi mai notez, dar voi încerca să nu mai scriu de mâine, orice vor zice monștrii, chiar dacă vor inventa ceva șocant și nou, ceva ce nu a mai fost notat de mine - voi tăcea sau voi scrie altceva. Am fost la Gheață și iar a intra acea femeie și a spus iar că trebuie să mă omoare, fiindcă altfel îi omor eu pe ei - și ea este monstru, nu eu, după tot ce au făcut rău atâția ani asupra mea. Nu are dreptate. Ulterior, tot ea a spus că toți nebunii au comportament normal, dar contează faptul că gândesc anormal și de aceea sunt nebuni - deci insinuează că eu aș fi nebună sau face aluzie la necazurile mele psihiatrice. Nu este cum spune ea, e o insultă nemeritată - eu evident nu am fost nebună niciodată. Nu este cum spune ea, în general adevărații nebuni au comportament anormal și eu nu am avut așa ceva niciodată, dat fiind situația în care mă aflam, unii au mințit și au mistificat adevărul despre situația în care mă aflam, astfel încât comportamentul meu părea anormal pentru proști. Unii au făcut acest gen de mistificări și în cazul altor pacienți psihiatrici, care nici ei nu erau nebuni, ci doar oameni nedoriți sau înlăturați de unii care nu îi vroiau sau vroiau să îi fure etc. Nimeni nu a vorbit cu mine și nu m-a întrebat nimic, chiar aproape niciodată. Eu nu am nici semne și nici simptome patologice, ei nu au motive să creadă că sunt nebună și nici că am fost vreodată. Am fost un om foarte inteligent, ceea ce încă se poarte dovedi și oamenii inteligenți nici măcar gândire anormală nu pot avea. Nimeni nu poate crede că sunt nebună și pot înțelege aceasta dacă citesc acest blog - compus aproape exclusiv din fapte (pe care logic că nu le-am visat sau inventat) și lucruri indubitabile și existau și dovezi destule, - este evident că tot ce am povestit fie a fost adevărat, fie încă este. Nu aveți cum să găsiți vreun fel de gândire greșită sau morbidă sau anormală în tot ce am scris, nimic nu dovedește că aș fi nebună și dacă aveți întrebări sau vă este ceva neclar, sau nu sunteți sigur că e adevărul, mă puteți contacta oricând și vă voi explica și eventual vă voi dovedi mai clar acel aspect. De asemenea vă rog să judecați clar și veți vedea că nu e anormal și nici rău faptul că am spus tot adevărul. Femeia aceea monstruoasă să citească cărți de psihiatrie cu atenție și va vedea că gândirea ei prezintă anumite aspecte anormale, nu a mea - ea, care gândește că eu sunt nebună deși are toate dovezile că nu sunt, deși nu are motive să mă lovească, deși eu nu am făcut vreun rău și ea e încăpățânată să vorbească mereu în capul meu - evident intenționat, nu inconștient etc.
15.03.25
Totuși mai scriu un detaliu, lucru ce se întâmplă frecvent, poate că l-am mai notat, nu mai țin minte - aproape zilnic unul/una dintre ei spune peste mintea mea că eu niciodată nu am făcut nu știu ce, întreaga viață, și toți vor să mor. Azi am reușit să mă trezesc la 7 și mă simt destul de odihnită, așa este când mănânc puțin, am început, în sfârșit, să mănânc puțin și nu voi mai reveni niciodată la proastele obiceiuri, la fel cum nu voi mai fuma, m-am lăsat acum un an și ceva definitiv.
Mi-am amintit că mai mulți colegi de liceu, printre care și Irina, care era fiică de istoric, au devenit medici. Irina s-a specializat în endocrinologie. Acest lucru îmi amintește de asasinarea istoricului Iorga în 1940, după un cutremur mare și înainte de ororile războiului. Am amintit aceste fapte fiindcă acum, datorită internetului, este și mai clar ca înainte cum s-a dezvoltat și cum se dezvoltă, cum evoluează limba și cultura unui popor, căci și în acest sens există legi, pe care puține genii sau intelectuali îndrăznesc să le încalce, de fapt nu prea au cum doar prin propria creație, ar trebui să și distrugă mai mult din ceea ce era deja în uz și anumiți faguri vechi ai sistemului sociocultural - absolut toate lucrurile și simbolurile se află într-o țesătură logică, se întrepătrund și se determină logic unele pe celelalte. Sunt pe internet caricaturi ale timpului de atunci cu Iorga, despre statura sa înaltă. Nu știu adevărul, unii spun că Iorga a fost asasinat datorită staturii sale înalte, fiindcă nu știu ce medici îi creaseră o dereglare hormonală. Nu știu asta, se pare că asta vor să spună despre mine acum - că medici nebuni și răi au manipulat hormonii mei pentru a mă distruge cu încetinitorul, că am avut doze extrem de mari de prolactină, au ieșit și la analize, fiindcă au vrut să îmi facă țâțe mari, căci eu eram, dovedibil, tipul de femeie cu sâni foarte mici, inclusiv când deja eram grasă și asta nu le-a plăcut proștilor, anume că astfel de femeie a fost f_tă așa oribil în tinerețe. ?? De asemenea mi-a crescut laba piciorului destul de mult, de la 38-39 la 41-42, după tentativa de sinucidere. Înainte piciorul nu mi-a mai crescut de la 13 ani și am avut aceeași pereche de pantofi bulgărești, cu flecuri schimbate de mai multe ori, din clasa a 7-a până în facultate! Unul spune că intenția lor a fost să distrugă proporțiile corpului meu, care erau normale. Poate și coloana, sau mai ales coloana vertebrală, și obezitatea, spun eu, de o vreme, de mai mulți ani, nu prea mă pot spăla la zonele intime la duș, mâna îmi este prea scurtă și în tinerețe nu era așa. Poate lordoză, cifoză, scolioză, nici eu nu știu ce. Nu eram așa. Va fi mai bine, cred eu, și pentru mine. Oricum de ieri am început să mănânc mai puțin. Ei au spus de mai multe ori că diverse semne pe pielea mea sau pe și în trup sunt lăsate intenționat de unele spirite rele, care au vrut să îmi creeze o carte de vizită rea, fiindcă există oameni care cred că numai oamenii care au făcut anumite greșeli sau au anumite păcate sunt însemnați așa - specific pentru diverse greșeli sau defecte și eu nu am avut greșeli sau defecte, dar proștii se iau mereu după aparențe. Interesant că vecinul meu M poartă chiar numele asasinului lui Iorga de pe internet, Tucan Ion, și cred că nu e o întâmplare.
Am fost acum câteva luni pe Moșilor, la blocul unde m-am mutat în 84 și am stat puțin în miniparcul pentru copii din spatele blocului - acolo era amplasată o hartă cu parcurile din apropiere și numele lor - acel părculeț avea numele Tucan, celelalte aveau nume de alte păsări. Evident acest lucru a fost aranjat, intenționat, de căte indivizi răi care speculează și se bazează pe reacția unor proști care văd acest lucru, acest lucru nu a fost făcut pentru sprijinirea mea, ci pentru lovirea și omorârea mea, cum au fost extrem de multe altele. (Unii au inventat că eu sunt un fel de zeu local, alții spun că aș fi dumnezeu și că e monstruos să faci așa ceva lui Dumnezeu în țara lui, alții spun că ei îl au la mână pe Dumnezeu, findcă mă dețin pe mine (?!) , dar că străinii vor să fure ei stupii spirituali ai țării și de aceea au făcut o mulțime de astfel de lucruri aranjate ca să mă omoare și să creadă proștii altceva, și m-au discreditat întreaga viață, eu fiind unică și fără niciun sprijin și complet nevinovată și persecutată; eu nu cred că aș fi fost zeu, dar e o crimă monstruoasă și bineînțeles greșită asupra mea; multe lucruri sunt evident oprimare și aranjate de cei bogați sau puternici, dar există și unele lucruri care se petrec de la sine, am povestit câteva din acestea, sau sunt datorate unor spirite extrem, extrem de inteligente și cuprinzătoare și puternice și creative, toate acestea în același timp, ori poate chiar lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu există, El va alege binele, spun eu.)
Nici acum nu cred că poporul mă omoară, ei au spus iar azi că poporul m-a condamnat la moarte, ca nu cumva să înțeleagă alții că nu am greșit nimic, că am fost mereu la fel, om normal, bun și inteligent și totuși ei m-au masacrat extrem de monstruos zi de zi și m-au izolat de la 13 ani și au mințit 40 de ani și poporul crede că trebuie să mor și le-a cerut lor să mă omoare - asta au zis și azi, deci nu e condamnare, ci crimă. Dar adevărul nu poate fi așa, e vorba de intelectuali monstruoși, care mi-au luat drepturile și m-au torturat evident, deși am fost om normal și capabil și care au manipulat poporul să îmi facă rău fără motiv. Este ca în unele cărți - care uneori sunt adevărul, e logic că ele nu sunt mereu ficțiune, chiar dacă unii proști nu cred - și e ca în poezia Nebuna de Coșbuc etc. Azi m-au lovit din nou în cap și în ochi destul de rău. Azi m-au lovit din nou în cap și în ochi destul de rău. Monstrul acela a spus iar că ei trebuie neapărat să mă omoare, căci ei nu pot recunoaște adevărul, fiindcă eu am fost masacrată monstruos întreaga viață și am fost complet nevinovată, nimeni nu acceptă așa ceva. ?
Acum a intrat iar unul în engleză cu ideea că puterile politice străine au distrus România, în timp ce mine m-au masacrat de mică tot ei și m-au izolat complet și mi-au distrus creierul - și ei nu au distrus România cu scopul distrugerii mele, spune el, ci fiindcă efectiv nu le pasă (și au tratat poporul meu ca pe un fel de cetățeni de grad secund etc.) Repet, încă nu am creierul complet distrus și distrugerea au făcut-o numai de vreo 5-7 ani încoace, mai ales după ce am venit în Voluntari. Încă mai puteam face destule lucruri frumoase, bune. Nu am și nu am avut și nu voi avea idei politice. Ies din nou de pe facebook ca să nu credeți cumva așa ceva. Ei zic că poporul crede că sunt altceva decât sunt și de aceea mă omoară cu toții. De fapt, ei repetă mereu această idee. Ei zic că foarte mulți intelectuali români au pățit ceea ce am pățit și eu.
Azi m-am strâmbat în poze, e adevărat că nu arăt exact așa, dar totodată e clar că am îmbătrânit, nici eu nu mă recunosc:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Cu sinceritate cred că...