Am fost din nou în oraș. Au intrat peste mine când eram în bloc cu ideea adesea repetată în engleză (dar ei sunt poate tot români) că poporul meu a inventat milioane de minciuni despre mine și trebuie ca lumea să nu înțeleagă adevărul și de aceea mă omoară. ??? Apoi au mai zis că toți se luptă să mă omoare și acest lucru nu e necesar. Acum ei spun că toți oamenii despre care s-a mințit că sunt nebuni au fost omorâți - fiindcă e un abuz ”monstruos” și preferă să omoare victima decât să recunoască că ei au greșit.?? Întorcându-mă din oraș, iar au făcut coadă de mașini pe Colentina și pe șoseaua Andronache, cum mi-au făcut des, la ducere mama știa că va fi bară lângă bară - acasă azi m-au torturat rău cerebral și am avut arsuri puternice la obraz. În taxi m-au lovit în ochi mai ales. Iar au intrat cu ideea că ei nu pot ieși etc. Au spus că Igor, copilul vecinei, nu mă salută deloc fiindcă odinioară mă saluta și mama sau altcineva l-a lovit atunci când vorbea cu mine și de atunci bietul copil nu mă mai salută. Nu știu, dar îmi amintesc că mă saluta, da. Ei spun că mama e un monstru cutremurător și eu sunt un om excepțional, omorât de toți. Îmi amintesc acum ceva ce am uitat să notez - despre arderea feței prin lovirea inimii și vaselor. Când a stat bunicul la mama înainte să moară, în 2011 parcă, am notat undeva pe pozele mele din calculator, săracu era roșu uneori tare și evident nu era de la alcool. În 2012 a murit. Înainte să mă mut eu aici mai veneam, rar, la mama și de fiecare dată când dormeam aici mă durea capul înfiorător și începeau să îmi ardă și mie obrajii, iar în oraș deloc. Cineva a intrat peste mine atunci cu ideea că ”ea trebuie să ardă”. Azi au intrat a 2-a sau a 3-a oară cu ideea că întâi o vor omorî pe mama și apoi pe mine. Una dintre ideile lor repetate e că mama i-a omorât pe toți. Nu rezultă de nicăieri că mama îi omora - poate că dacă am spune așa am fi și noi ca Igor, care nu mă mai salută fiindcă altcineva îl lovea dacă îmi spunea bună ziua. Azi au aruncat din nou vina pe americani, cu ideea că ei au făcut tot răul. În engleză ei spun că mama e nebună și are efect letal asupra mea. Că mă omoară. În ansamblu, astă seară m-au torturat monstruos din nou, cu junghiuri groaznice în tot corpul, durere de cap și înroșirea feței etc. De două sau trei ori pe săptămână sunt torturată monstruos. În restul zilelor abia îmi revin și apoi ei mă lovesc iar, când mă simt mai bine. Dar azi a fost monstruos. Azi am fost hotărâtă să mmerg la vaccin, dar m-au chinuit oribil, nu prea mă mai simt bine deloc - la fel m-au lovit și când trebuia să merg la vaccinul antigripal, înainte de covid, și nu am putut merge. Ca și cum ei nu vor să fiu vaccinată.
23.11.21
a fost extrem de rău cum m-au torturat aseară, acum e cerul acoperit cu nori. Contractul de comision la care mă refeream anterior era corect. Nu văzusem bine un paragraf, ceea ce nu înseamnă că eram paranoică sau nebună, fiindcă celelalte lucruri spuse erau adevărate, inclusiv dispariția jocului de domino, de care oricum nu aveam nevoie. Una din ideile lor este că eu crescusem prea mult și de aceea ei m-au torturat monstruos. Nu aveau niciun motiv, sigur am fost un om perfect și chiar de valoare, chiar dacă ”creșteam”. Ei mă omoară în mod greșit și toată tortura e ceva greșit.
Au spus adesea că i-au păcălit pe oamenui că sunt rea și nebună și proastă. De fapt starea mea de spirit a fost în permanență a luminii și binelui, a ceea ce e chiar sublim adesea. Și am fost un om cu bunătate reală, pace și bucurie reale mereu. Iată încă un exemplu despre ceea ce simt, dar acum sunt prea monstruos torturată ca să mai pot scrie bine. Păcat că mi-au șters mereu memoria a ceea ce citeam - prefer filozofia, fiindcă literatura e mereu rea, dar citesc și acest lucru - și adesea nici măcar să citesc în continuare nu m-au lăsat. Iată fragmentul, dar presupun că oricum cei inteligenți au înțeles acestea, adică cum am fost mereu, cristalină, curată:
Din nou încep să scriu despre marea mea recunoștință că trăiesc, că sunt om și pot vedea sau înțelege felul și rostul culturii și civilizației omenești, lucruri și minuni demne de mirare, fiindcă sunt tânără – am doar 50 de ani și nu îmi amintesc să fi trăit o altă viață. Așa am fost mereu.Dar probabil că și dacă aș fi trăit mai multe vieți aș fi fost la fel, fiindcă cred că am avut o mare înclinație naturală către fericire, și asta înseamnă o stare de spirit bună, vibrația plăcută, diafană, în fața unor valori ale luminii – înțelegerea uor resorturi ale universului oamenilor, bunătatea, adevărul, armonia.
Unul din multele lucruri de care mă minunez și care încă mă vrăjește este rostul verbal al omului, capacitatea sa de cuvântare. Probabil că paleolingviștii încearcă să descifreze și să încifreze o parte din adevărul despre apariția și evoluția limbilor așa-zis naturale. Cât de frumos e să te gândești că limbile au fost create de Dumnezeu sau că au apărut ”natural” în procesul devenirii psiho-sociale a omenirii! Probabil că este important să luăm în considerare sistemul limbilor vorbite al un anumit moment dat și să coroborăm explicațiile valabile pentru diferite bazine lingvistice sau cum s-or numi, căci nu am studiat științele limbajului.
Ce a determinat apariția cuvântului? O stare de necesitate, de contrast, de lipsă sau surplus energetic? Astfel noi suntem cu toții mărginiți, limitați de regatul cuvintelor – înțărcați, pentru a folosi un cuvânt țărănesc, mai puțin potrivit, mai puțin în acord cu restul acestei expuneri. Tot ce nu știm e dezvăluit în dicționar, toată cunoașterea omului pleacă din muguri lingvistici, pas cu pas. Există în aria noastră de conștiință, desigur și lucruri pe care nu le putem exprima în cuvinte, mai ales cele de natură subiectivă, stări și procese emoționale complexe etc.
Etc.
Am fost mereu un om lucid, calm, bun. Am prețuit clipa și șansa de a mă întâlni cu alți oameni - dar nimeni nu m-a vrut, nu a avut nevoie de mine, deși contează și sufletul bun și capacitatea de răbdare și grijă față de alții, și onestitatea, adevărul și binele în general. Nu eu am ațâțat poporul să mă lovească. Veau să trimit acest blog în cât mai multe locuri, dar nu prea am unde, am trimis peste tot unde se putea să fiu acceptată - acum sunt torturată prea monstruos și prea îndelungat și des încât cererea mea de viață pare că nu e justificată - ce aș putea munci sau ajuta dacă aș avea drepturile în sfârșit? Pe cine aș mai putea ajuta, din moment ce sunt masa-crată așa des și monstruos, fără să fi greșit ceva întreaga viață?
Chiar acum, în timp ce scriam aceste rânduri, iar a intrat unul în calculatorul meu și a distrus ce scriam adineaori, poate a introdus un virus invizibil. Mai țineți minte când unii spuneau că eu nu trebuie să fiu omorâtă sau f_tă, ci acceptată și prețuită pentru ce sunt în mod real? Iar au intrat unii cu ideea că nu am dreptate.??! Am avut dreptate în cele mai mici detalii, nu puteți găsi nimic fals pe blog sau neadevărat.
Azi am fost la vaccin pe la ora 3, prima doză. Fără certificatul verde, pe care îl voi obține după rapel, nu aș fi putut intra în magazine, bănci etc. Ei iar spun acum că niște porci au îndobitocit și mințit întreaga lume cu scopul de a mă omorî. Acum o jumătate de oră, cam la ora 6 și 30, am deschis fereastra și am auzit imediat o tuse puternică în curtea vecinului, unde era întuneric. Am privit spre casa lui și am văzut o siluetă la geamul de verandă de sus. Mama a spus că vecinul Daniel, fiul lui Marinică și Maricica nu doarme sus. Nu am văzut clar dacă geamul de sus era sau nu deschis. Am telefonat la Maricica și ea mi-a spus că poate era Daniel, dar nu mi-a spus clar, nu știe când e el acasă. Mi-a spus că într-adevăr nu doarme sus, dar poate s-a dus acolo. Vă reamintesc că mama mi-a spus că cineva a intrat la vecinul al doilea, după Marinică, acolo unde se fac acum 6 case, și l-a omorât. Era un om bătrân și sărac, care îi povestise lui Marinică că era singur de zeci de ani. Apoi Marinică a spus la un moment dat că cineva a intrat și le-a furat trei păsări - el are volieră pentru păsări exotice - păun, fazan etc. Mama spunea și azi că el a chemat și poliția atunci. S-a întâmplat la scurt timp după ce eu am văzut și fotografiat aurele a două păsări de culoare albă ale lui Marinică. Oricum, de la Marinică oricine poate intra la mine, există chiar și poartă verde, e poarta grădinii de când eram eu copil. Cei doi Marii au nume de pasăre, acesta fiind unul din motivele creșterii păsărilor. Ei spun din nou că oamenii mă omoară de dragul unui nebun, deși sunt complet nevinovată.
25.11.21
Azi am semnat la notar contractul de vânzare-cumpărare. Totul a decurs normal, în afară de un detaliu, nu mai notez acum.
27.11.21
Azi iar au intrat cu ideea că e vorba de delir sistematizat - adică așa cum i-au păcălit pe proști despre mine. Bineînțeles că nu e delir, citiți cu atenție blogul meu, pot fi cel mult minciuni, dar evident nu delir, nu idei delirante, nu interpretări. Și aveam dovezi pentru tot și evident am fost un om care nu a mințit niciodată și inteligentă și de încredere. Nu veți găsi decât 2-3 lucruri exagerate. Ei insistă și pe ideea că sunt total nevinovată, dar m-au condamnat la moarte. Crimă organizată da, dar nu delir organizat - și exact de aceea există termenul delir organizat, dar de fapt sistematizat, în cazul meu, fiindcă e de fapt crimă organizată. Mi-am deschis iar contul facebook, existătoutși avantajul de a vedea cel puțin pozele altora, chiar dacă nimeni nu comunică cu mine.
CONȚINUT ADULT NUMAI CÂTEVA CUVINTE VULGARE, ESTE UN BLOG PENTRU PESTE 18 ANI, FOARTE TRIST, NERECOMANDABIL PENTRU CEI INCULȚI SAU PREA TINERI
Vă vine să credeți că din țărână cresc trandafiri, copaci înalți, case și oameni? Atâta frumusețe incredibilă. Hai, recunoașteți... chiar puteți crede că toate cresc din pământ așa frumoase?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postare prezentată
Ultima parte – CONCLUZII - enumerare
Concluzii, partea 1 Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în li...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Cu sinceritate cred că...