Nu e prima oară când au idei bizare - că eu sunt un om luminos, bun și cald, omorât de dragul (?!) unui om întunecat, rece și rău. Acum durerea e ascuțită - posibil în arterele inghinale și ficat. Au început din nou cu idei gen ”femeie monstruoasă”, ”viperă” etc. Alții au inventat o aberație de genul că de fiecare dată (?) li s-au spus oamenilor 2 variante - minciuna și adevărul și ei au crezut mereu minciuna. Acum au inventat că m-au închis la balamuc ca să facă poporului pe plac ???! Ei zic (iar și iar) că oamenii au mințit în cele mai mici detalii (?) despre mine și de aceea mă omoară. Ei spun că eu nu știu nimic, adică nu pot bănui ce au inventat oamenii răi despre mine.
13.09.22
Azi noapte m-au frecat din nou în somn. Ei spun din nou că niciun bărbat nu s-a apropiat de mine întreaga viață (în afară de Z) în cea mai mare parte din cauză că am fost o femeie prea (?!) inteligentă. Nimeni nu e prea inteligent, spun eu. Azi mama iar a făcut o scenă urâtă de nervi. E ora 2 și ea face scandal de azi dimineață fără motiv. Din nou. Oricât mă arăt de acord cu ea în toate - ea tot urlă, încontinuu. Dacă spun nu e și mai rău.
ei spun că unii se chinuiesc să mă f_tă (?!), fiind înarmați cu o imagine falsă (opusă, spun ei) despre mine și îi irită că nu reușesc asta mai ușor ?? mai spun că mama mă tratează monstruos pentru a ascunde adevărul, pentru a îi păcăli pe toți??
ei spun iar că nu mă pot distruge nici cu Statul Major (?) al armatei - eu spun din nou că e absurd, nu am fost niciodată nebună, nu am greșit nimic și nu am dăunat nimănui, ba mai mult, am avut multe calități și meritam chiar și dreptul la studii superioare, sau măcar la muncă și aș fi dovedit ceva foarte frumos și bun, la nivel intelectual superior și toți ar fi fost fericiți și mulțumiți și eu la fel. Acum e prea târziu și m-au masacrat mult intelectual, dar încă pot dovedi tot adevărul și faptul că puteam dovedi ceva frumos. Ei spun că ei au comis o crimă monstruoasă (despre care eu nu știu nimic?) și vor ca, prin moartea mea, să ascundă acea crimă - alți zic că e vorba de crimele asupra mea și ei speră ca, prin tortură mai oribilă și omorârea mea, să ascundă adevărul - de pildă, spun ei, unul din motivele pentru care m-au izolat este faptul că eu nu sunt nebună în mod evident și ei vor să mintă și asupra acestui lucru și vor neapărat să mă distrugă complet. ”ferească Dumnezeu să înțeleagă lumea adevărul”, spun ei. Ei spun că familia mea e o familie de porci și l-au plătit pe Z ca să mă bage la balamuc, fiindcă ei mă f_tuseră și, dacă mă băgau la balamuc, atunci ei scăpau de acuzații (!!?? Nu cred, ce acuzații, cum adică scăpau? Nu m-am gândit niciodată că mă f_tuseră, până acum câțiva ani, când au insinuat unii asta, nu știu dacă așa e)
14.09.22
E vremea florilor de hibiscus, un fel de nalbă sau chiar nalbă în copăcel - eu am în curte albe și movuliu. Îmi amintesc de florile de nalbă sălbatice, pe tijă, în satul bunicilor.
15.09.22
Ei spun din nou că eu am fost ceva extrem de bun și oamenii toți cred că sunt ceva rău și de aceea mă omoară. Alții spun din nou și ei că ”ea trebuie redusă la tăcere”. Este incredibil - repet, citiți cu atenție blogul meu și veți înțelege că totul e adevărul, că nu e delir și nu am fost niciodată nebună. Sunt, ca întotdeauna, un om calm și rațional și bun și nu vorbesc în gând, ca întotdeauna, și nu vorbesc cu alții, că nu am cu cine din 1984, și chiar nu m-aș fi plâns de chin sau supărare dacă aș fi avut cui. Atunci de ce vor ei să mă reducă la tăcere? Este o cruzime monstruoasă că m-au izolat din 84, fiind om normal și ceva foarte bun, chiar inteligentă, meritam poate și dreptul la studii, ei nu judecă corect! pe lângă această cruzime, înseamnă că îi deranjează faptul firesc de a mă plânge de nedreptate și minciunile lor și tortura fizică sau otrava, când e cazul. E ceva reflex să te plângi dacă ești torturat monstruos fiind nevinovat, dar, fiind un om perfect, nu m-am plâns mult și nici de fleacuri - dar vă puteți imagina ce înseamnă izolarea de 38 de ani? Dacă s-ar fi oprit și aș fi avut drepturile și ar fi existat măcar doi- trei oameni în viața mea, normal că nu m-aș fi plâns, ci aș fi fost extrem de fericită și recunoscătoare. Deci vor să tortureze în continuare, să mă omoare, cum spun ei, și totodată eu să nu mă plâng defel, deși sunt om normal. E atât de absurd să mă reducă la tăcere, nu doar ceva extrem de crud - sunt nebuni, eu chiar am fost om inteligent și nu au avut niciodată interesul să mă reducă la tăcere. Am gândit mereu numai binele pentru și despre alții, e adevărat. De ce mă omoară ? M-aș fi mulțumit cu oricât de puțin în viață. Am fost un om capabil, poate că ei au fost induși în eroare din cauza faptului că am fost închisă la psihiatrie și că am fost un om foarte sărac. Ei spun că, deși nu am fost decât binele față de alții, oamenii m-au condamnat irevocabil la moarte (ca pe alți martiri) fără să știe nimic despre mine ???? Nu pot crede așa ceva. Nici măcar nu am greșit ceva, am fost un om perfect și absolut nimeni nu a dialogat cu mine, în afară de doar câțiva colegi, demult.
17.09.22
Acum 2-3 nopți m-am trezit și am zărit-o pe mama umblând la apa de lângă patul meu, nu știu de ce, apoi am adormit din nou - sigur nu era vis, am văzut clar. Mi s-a mai întâmplat, dacă mai țineți mine (cei care ați citit acest blog), să o văd umblând la apa mea acum doi- trei ani. Poate mă otrăvește - în afară de răul digestiv, care de la începutul acestei luni este constant, eu urinez extrem de puțin - foarte puțin ades dimineața și apoi aproape deloc în restul zilei. Mi-e foarte sete uneori. În schimb, mama, cred că am mai povestit, urinează des și mult în total, dar parcă face dinadins, se screme să facă câteva picături și nu e bolnavă urinar sau renal din câte se pare, face dinadins așa. Mie sincer mi se pare bizar și rău faptul că mă omorâți (și mă lăsați pradă otrăvii) deși sunt total nevinovată și am fost un om bun și inteligent. Mulți au spus că proștii cred că eu delirez legat de otravă, deși am avut destule dovezi clare, nu doar acea cârpă din blocul 2, pe care psihiatrii nu au vrut să o analizeze și nimeni nu a vrut să o vadă, în caz că nu credeau sau nu știau ce otravă este. Alții spun mereu că sunt ”condamnată” la moarte în mod greșit. Alții, începând de acum 16-17 ani, spun mereu că trebuie să mă omoare ca să mușamalizeze adevărul despre mine. Măcar dacă nu aș fi fost izolată de atâția ani, otrava aș fi suportat-o mai ușor... am impresia că toți se înșeală, deși am scris adevărul tot. Ei spun că sunt cel mai bun suflet și oamenii toți cred invers??? Am scris ultima postare pe facebook pe 27 august 2022 - era mult prea stresant să intru pe facebook fiind complet izolată în restul vieții și acolo de asemenea.
18.09.22
Iar au intrat cu ideea veche că e cea mai mare rușine care a fost vreodată pentru România.??? Ei spun că ei mint că eu m-am ”cumințit”, ca să acopere greșelile celor dinaintea lor, și să pară că sunt nebună și proastă și mi-am pierdut memoria sau că m-am schimbat, deși am fost un om foarte constant, mereu la fel, și nu putea fi altfel, dat fiind tipul meu de intelect, inteligența, lecturile, gusturile etc. Ei nu au nici cea mi mică dovadă că aș fi fost altfel decât sunt - sunt izolată din 84 și nici acum nimeni nu mă cunoaște. Dacă ar fi fost adevărul, atunci aș fi avut dreptul la muncă și la studii și nimeni nu ar fi vrut să mor și nu s-ar fi întâmplat nimic rău. Ei au intrat iar cu ideea ”cum? Încă nu a înțeles?!” ???
Inspirată de boală, am scris o poezie despre moarte și altele... nu prea e reușită, cred că nu voi mai scrie, oricum nu așa ceva sau legat de boală, oricum scriu rar de mai mult timp -
Bărbatul acesta face dragoste cu mine
Greu, ca o mașină de treierat iarba,
Ca o damigeană cu vin negru e capul lui
Când apasă pe vinele gâtului meu prelung.
Are o casetă cu cheie, din fier forjat,
Grea ca orice pacoste peste inima mea,
Are sute de plumbi de pescuit și gloanțe în șosete
Cu care îmi mângâie gleznele subțiri.
E greu ca leșinul, greu ca mlaștina,
Când mașinăria iubirii lui se pornește.
Abia îmi trag sufletul să respir,
Abia îmi dau deoparte vălul de pe ochi.
Dar bărbatul continuă să muncească trupul meu.
Din greu. Poate că va trebui să mă las să cad,
Să visez că sunt totuna cu pământul. Poate chiar sunt.
19.09.22
Nopate de noapte sau aproape, cel puțin de o săptămână, cineva umblă în mod sigur la sticlele mele de apă - o dată am prins-o pe mama, la fel ca acum câțiva ani. Ei spun că toți oamenii vor ca eu să mor și mama să trăiască, deși sunt de o mie de ori mai bună ca ea - cum adică? Ei spun că oamenii au inventat lucruri monstruoase despre mine și de aceea mă omoară - atunci de ce nu vrea nimeni adevărul? Era evident că eram izolată și nimeni nu a vorbit toată viața cu mine - nu au de unde să știe cum sunt eu. Ei zic că oamenii sunt nebuni și îi deranjează creierul meu sau viața mea de om normal. ???
Am fost azi la dentist și, în drum, am văzut doi stejari imenși - poze cu telefonul:
și mie mi se pare trist, deplorabil și prevestitor de rău faptul că tot ceea ce contează în viață e un joc intelectual dur, lipsit de inimă și principii, un joc în care contează intelectul dacă e rece și dotat ancestral sau atavic, că dacă omul e firesc tânăr și naiv, fără experiențe anterioare de viață, om bun și nevinovat, atunci nu contează defel ideea binelui, dreptății, adevărul, bunătatea, omenia, legea, moralitatea, ci doar acel joc de box intelectual pe viață și pe moarte, exact atunci când ar fi putut și ar fi trebuit să conteze și celelalte.
îmi amintesc - findcă farmacia Catena iar oferă sejururi la băi la tombolă, că unii spuneau că eu semăn cu mamaia, fiind persecutată și cu tatăl meu vitreg, Victor-Ironim. Era ciudat că mamaia mersese la băi, așa spunea ea, la vreo 50 de ani, deci la 10-15 ani după război, și în fundal o femeie schițează salutul heil Hitler și pare să își bată joc de mamaia. Oricum, când eram mică am observat că lumea din Voluntari o trata ca și cum era ceva ciudat sau altceva decât este (poate doar mi s-a părut, eram copil), la fel cum spun ei și despre mine. Și fiica sorei lui mamaia, cea din SUA, spunea, după cum zice tanti Piri, că eu semăn cu mamaia și nu e adevărat. Tot așa zic ei că oamenii credeau că eu semăn cu tata.
20.09.22
Ei spun că eu sunt cel mai bun și pașnic om și absolut toți vor mereu să mă lovească și să mă omoare. Mai spun că eu nu pot fi rasă, fiind prea inteligentă. Nu au dreptate, fiindcă de foarte multe ori m-au torturat cerebral foarte puternic, de mulți ani. Apoi au spus că omorârea mea fizică nu e necesară, dar ei trebuie să mă distrugă psihic complet, ceea ce nu e adevărat. Nu trebuie să mă lovească nimeni. Cât despre faptul că oamenii buni și pașnici nu sunt loviți, eu nu știu ce să spun - de-a lungul vieții am observat că cei răi sunt lăsați în pace, nu invers, dar poate nu e o regulă. Totuși, cam este, fiindcă cei buni nu lovesc decât în cazuri extreme, când e absolut necesar. Toți mint, spun ei a nu știu câta oară.
21.09.22
Este un lucru pe care nu l-am notat până acum - iată ce mi s-a întâmplat de nenumărate ori - aproape mereu când am telefonat - întreaga viață, deci după ce m-am mutat în blocul trei, când a fost nevoie să dau diverse telefoane, la utilități publice, dispecerii sau persoanele de la relații cu publicul își băteau joc de mine - fie îmi vorbeau urât, fie îmi închideau telefonul, fie așteptam 30 minute ca să aflu că nu pot să mă ajute, fie creau multe alte probleme și îmi refuzau implicit ajutorul, fie se jucau cu vorbele în așa fel încât să dea impresia că eu aș fi proastă sau necooperantă, nu știu de ce. Ei spun că poporul ar avea un anumit consemn pentru convorbiri telefonice publice, dar mă îndoiesc. După ce m-am mutat în Voluntari, a continuat melodrama - numai că mama vine lângă mine aproape de fiecare dată când vorbesc la telefon și mă deranjează, face pe nebuna, vorbește urât sau aberații, vorbește tare etc. Când ea vorbește, eu nu o deranjez niciodată și, de obicei, toți vorbesc normal și cu respect cu ea. Nu prea înțeleg, totdeauna am vorbit normal și politicos și nu am lovit pe nimeni niciodată. De asemenea, medicul de familie și asistenta și asistenta psiholog de la psihiatrie mereu îmi taie cuvintele și închid telefonul și nu apuc niciodată să spun ce mă supără cu adevărat sau ce am nevoie, deși mă grăbesc să spun repede - așa pățesc și când merg la medic în persoană. Eu nu am lovit oamenii la telefon repetând în gând ceea ce vorbeau ei și am aflat întâmplător abia în urmă cu câțiva ani că acest lucru îi deranjează.
22.09.22
Azi e ziua mamei, împlinește 75 de ani. Am fost cu ea la vecini, peste drum, unde era casa nașilor înainte, să mâncăm plăcintă preparată de mama. Am fost îngrozitor torturată cerebral, și era ceva care mirosea urât pe terasa lor. Nu știu cine m-a torturat și nu înțeleg - eu am fost chinuită de mii de ori de alții în acest mod și eu nu am lovit niciodată alți oameni. E ciudat, nu înțeleg - a și intrat unul cu ideea aberantă că ei au declarat război mie, fiindcă eu sunt stăpâna și ei nu mă vor. Relația dintre mama și ei a devenit aparent tensionată, fiindcă mama a început să îi apeleze drept doamna Maricica și domnul Marinică, în timp ce mai demult le vorbea normal. Totodată, de față cu mine cel puțin, se înțeapă unul pe altul. Alt nebun a inventat că Marinică a reușit să se ”infiltreze” și vrea să mă omoare sau să mă salveze, nu am priceput ce au zis. Altul spune că Marinică pur și simplu nu a înțeles adevărul și Liviu - nașul meu - a murit nebun, crezând în mod greșit că eu eram ceva rău. Alții au ideea că proștii cred că cu mine sunt mai mulți care îi prind pe cei care mă lovesc și, în realitate, eu sunt altceva decât cred ei (?) și nu e nimeni cu mine să îi ”prindă” pe cei care lovesc, eu fiind un om normal și bun, total singur. Alții spun că îi deranjează doar inteligența mea, care mă ridică în mod natural deasupra lor și ei mă urăsc ??? Alții spun că Marinică și Maricica sunt oameni buni și nu pot crede sau înțelege povestea vieții mele. ?? Unul spune că toți și-au bătut joc de mine, inclusiv familia, fără să existe vreun motiv legat de persoana mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Cu sinceritate cred că...