mă refer la atitudinea de întâmpinare a unui om
un om e o sărbătoare care ni se oferă fără costuri, unul din lucrurile bune pe care le putem prețui
dacă întâlnim - căci nu întotdeauna acem ocazia să întâlnim alți oameni, atunci trebuie să avem anumită atitudine de întâmpinare a acelei minuni ce ni se oferă
trebuie să nu aruncăm în inconștient iubirea aceea luminoasă și mare, frumoasă și nesăbuită față de semenii noștri - și prin aceasta nu mă refer doar la cei care ne seamănă sau care poartă în ochi și în cuvinte o parte din munca sau gândurile noastre - ci la oameni de toate felurile, de la un capăt la altul al curcubeului caracteristicilor umane - nu are rost să ne rușinăm că avem o idee romantică și învechită, o idee care pare naivă și copilărească despre oameni, că îi privim drept ceva minunat - în orice caz nu suntem mai proști dacă ne ferim să privim oamenii mai mult ca pe niște obiecte sau mijloace de satisfacere a nevoilor și ambițiilor noastre
pot fi oameni buni sau răi, proști sau deștepți, plicticoși sau amuzanți, importanți sau neînsemnați, dar să nu uităm că sunt oameni - același miracol sau minune, și ei toți vor fi mai mult sau mai puțin afectați sau influențați de de gândurile și sentimentele noastre - să nu uităm că nu putem ființa decât prin și pentru oameni - că suntem nimic și nici măcar nu putem gândi corect departe de membrii speciei noastre
iată un om - iată deci o ocazie să ne bucurăm!
omul e în mod deplin un miracol, o citadelă a naturii, o cetate a lui Dumnezeu, o capodoperă
tot ce cunoaștem sau simțim e datorită altor oameni pe care i-am întâlnit
fiecare clipă, de-a lungul unei scurte vieți - căci tare trecătoare este - poate fi sărbătoare
omul este o imagine care ne încântă simțurile chiar dacă e bătrân sau bolnav - e adevărat că unii oameni au aspect dezgustător, dar putem privi întotdeauna partea bună a situației și adevărul în față - poate că omul nu are vină că a devenit sau s-a născut așa etc.
glasul omului - fie că vorbește, fie că cântă, poate fi prilej de bucurie, ne putem simți fericiți să înțelegem alți oameni, să ședem cu gândurile și emoțiile noastre la marginea locului în care locuiește, undeva în psihismul universal, alt om
mulți se gândesc la excepții sau la lucruri neplăcute, cum ar fi limbajul vulgar sau agresiv al unor oameni, violența fizică, viciile care le retează sănătatea - noi trebuie să avem o atitudine de întâmpinare cu respect, înțelegere, bunăvoință și, dacă unui om îi lipsește educația, putem suplini noi, prin atitudinea sau psihicul nostru acel gol
omul e muritor, dar viața, în fiece clipă, compensează pentru lipsa nemuririi, ne captivează și ne vrăjește
trebuie să privim cu drag orice întâlnire cu alții, inclusiv cu cei care păcătuiesc prin a fi mizantropi - un fel de mascată ură și dispreț față de sine însuși, un fel de atitudine defetistă, de renunțare la speranță și implicare
altfel, oamenii sunt frumoși toți, corole de minuni, tabernacule pentru lumini, și noi iubim locul de unde izvorăște umanitatea în fiecare
prețurile au crescut foarte mult - pâinea și celelalte - acum am de toate, e drept, dar... pensia mea e minimă - 1000 lei și acum un an era 800, deci a crescut 25% - prețurile mult mai mult
iar au început - este exclus ca acest om să fie acceptat - totuși, repet, nu a fost orgoliu, în final am spus și acest adevăr, eu chiar am fost perfecțiunea și oamenii mă omoară - păcat, poate s-a mai întâmplat așa, dar ei zic, nu eu, că nimeni nu a suferit vreodată ca mine, ceea ce mă îndoiesc, dar că am fost perfectă puteam dovedi, suferința a fost în ciuda acestui lucru
mama iar a făcut o scenă de nervi, de data asta fiindcă mi-am permis să iau pepene din banii mei - de fapt rar de tot am luat pepene, cam o dată la 3-4 ani - dar ea zice că nu e corect, fiindcă ea nu și-a permis să meargă la orl, tot din banii mei, deși îi curg urechile - dar de fapt a fost caniculă și nu a avut timp, fiindcă am zugrăvit - și mie îmi curg urechile și dimineața mă trezesc cu ele înfundate, mă voi duce peste un timp
micile neajunsuri ale vieții, mama e rea de tot și extrem de nervoasă și încăpățânată, chiar nebună adesea, deși eu nu am lovit-o toată viața și nu am făcut scandal deloc - a fost mereu aproape singurul om din viața mea și acum are efect rău asupra inimii mele, unii oameni așa sunt, chiar dacă nu credeți, nu e din cauza scandalului ei, e altceva
ei zic că mama e un om foarte rău și oamenii răi sunt respectați și li se vorbește cu reverență ??? dar că în cazul meu oamenii nici măcar nu au înțeles adevărul sau mint ??! Deci se contrazic.
Nu cred, e logic că mama etc. și eu etc. - probabil vi se pare foarte plictisitor ce povestesc eu și totdată inutil și ciudat, din moment ce situația nu poate fi schimbată - mulți ani am avut multe subiecte de conversație, pentru diverși oameni, dar nimeni nu a vrut să existe în viața mea - acum povestesc doar banalități. Logic că dacă exista cineva în viața mea nu aș fi povestit aceste lucruri, nici acelei persoane, nici dvs.
copilul vecinei a intrat la liceu și tot nu mă salută - ei zic că e spre răul lui și că se zbate în întuneric - că el crede că sunt nebună și o salută pe mama respectuos - vi se pare normal că un copil în jur de 15 ani să nu salute o femeie pe care o crede nebună? e adevărat că mama lui tot așa - uneori nu m-a salutat și cu mama vorbește mult, cu mine nu - ei zic că e ciudat, dar ea crede eronat că mama e binele și eu răul ???
eu cred că mulți o iau razna total - acum de pildă ei spun că mama e rea și eu extrem de bună, de aceea toți au mizat pe mama?!!
ei spun că, pentru ei, inima omului e fluturaș 🙂 -- floare la ureche, domnilor
ce ascultați în seara asta? eu cred că voi asculta din nou Hummel, dar nu m-am hotărât încă
ei spun - ”înțelegi acum ce sunt oamenii? - nici cea mai cutremurătoare mărturisire a unui om nu le-a trezit vreo reacție... niște... pe sfoară/sârmă” -- se referă probabil la mine
ei spun că eu, fiind complet nevinovată, nu pot înțelege că oamenii cred greșit nu doar că sunt nebună, ci și altceva ???
numai câteodată, extrem de rar, mă întreb cine a fost tatăl meu biologic... 🙁 nu am cum ști cu certitudine, ei au avansat ipoteza incestului și că asta ar fi cauza tuturor nenorocirilor mele, eu nu cred asta orbește, nici în cei care par inteligenți nu cred orbește
mama a reușit parțial să omoare puiuții de pisică, le-a dat boabe rele, din care știa că nu trebuie să le dea, și i-am spus și eu din nou, că și eu știam - săracele stomăcele și ficățele... acum sunt piele și os și dacă lovește parvoviroza când dă frigul... unul era drăguț, dar în grupuri de pe facebook nimeni nu l-a vrut nici pe acela - mama zicea că știe ea ce să facă să nu mai aveam pisoi
de data asta are dreptate, recunosc, ceea ce e rar - dar mi-e tare milă de ei
aici în poze erau mai mici și încă grăsuți
25.08.22
Aceeași idee - ei spun că oamenii sunt așa proști, încât cred că eu am strecurat minciuni în ceea ce am povestit sau spus sau că nu am spus totul, când de fapt totul e adevărat și e în întregime.??? Chipurile oamenii mă omoară din rea credință, deși nu mi-au lăsat nicio șansă să dovedesc ceva și am fost complet izolată.
aceeași idee - că eu sunt un om normal și inteligent și oamenii cred că sunt nebună și proastă
asta ar explica faptul că m-au izolat din 84 - ceva inuman și monstruos
ar explica și de ce psihologii sau psihiatrii m-au tratat drept proastă
ei zic că oamenii cred răul despre mine numai din cauza unor minciuni - ceea ce mi-e mai greu să înțeleg
ei zic că eu sunt nevinovăția absolută, dar proștii nu trebuie să înțeleagă niciodată adevărul - sunteți de acord??Cum adică, nu trebuie - deci exista un pericol în acest sens? exista teama lor că în mod natural proștii ar fi înțeles adevărul? Ar fi înțeles dacă nu s-ar fi întâmplat ce? Eu cred sincer și pot argumenta - e logic - că nu se întâmpla nimic rău dacă proștii înțeleg adevărul. Ei sunt se pare apărătorii corupției, minciunii, ticăloșiei. Foarte mulți consideră la fel - mereu au spus că așa e normal.
au scornit o idee că unii au inventat ceva despre mine și o prințesă (cred că și mai demult au inventat așa ceva, dar nici atunci nu au explicat ce) și ei spun că acest gen de povești nu au avut cum să ajungă la urechile mele deloc, ceea ce explică faptul că eu nu am delirat deloc - de fapt, repet, nu am delirat fiindcă am fost un om inteligent și, chiar dacă aș fi perceput nu știu ce scorneli, nu aș fi delirat - nu m-am crezut prințesă și nu am cunoscut prințese și nu m-am gândit deloc la prințese
este un lucru adevărat sau doar oamenii se prefac - ei par să nu creadă adevărul spus de voie de nevoie de mine - ca și cum a priori ei cred că răul nu există, că nu se pot petrece atâtea necazuri și tortură și abuz în viața unei persoane, dar, în același timp, ei cred a priori că eu mint sau fabulez sau defăimez pe alții, sau că sunt proastă că am spus tot, sau că delirez, deși nimeni nu a vorbit cu mine și nimeni nu știe cât sunt de normală sau inteligentă, deci ei cred a priori răul despre victimă ??!
vă asigur că nu am fost proastă sau nebună deloc și că nu am greșit spunând tot adevărul exact cum este și a fost, dacă m-ați fi cunoscut, ați fi înțeles binele desăvârșit și faptul că am fost mereu așa - normală, bună, inteligentă etc. și nu aveam niciodată cum să mint sau să fabulez
azi mi-am amintit ce mi-au făcut dentista Sharbek și alții - cred că am scris deja - ei spun mereu ceva de genul: tu ești un suflet nobil și bun, dar oamenii nu sunt ca tine, ei cred minciuni despre tine, inclusiv dentiștii sau medicii și de aceea și ei au făcut tot posibilul să îți dăuneze???
26.08.22
azi au inventat o altă poveste - că cineva m-a pârât că am fost închisă la psihiatrie când eram profesoară și de aceea am fost scoasă treptat din liceu, adică am fost ”dată în gât” fără să greșesc ceva sau să fiu nebună - poate că e ceva adevăr în ideea asta, dar oricum lumea știe că, dacă oamenii mai proști aud despre cineva că a fost închis la psihiatrie, atunci încep să îl vadă cu alți ochi, chiar dacă e perfect normal sau inteligent. Ceea ce e și mai rău în cazul meu este că e vorba de o crimă gravă și puteam dovedi clar, concret, că am fost otrăvită, cel puțin din 2003, și că am fost izolată din 84 și mi s-au luat drepturile absolut necesare în mod greșit.
alții spuneau că eu am suferit în fiecare zi a vieții mele dintr-un singur motiv - anume că am fost inteligentă
iar au început cu ideea veche că eu sunt complet nevinovată și ei nu pot justifica etc. și, culmea, vor să mor din cauza asta
"sunt nebuni, te-au condamnat la moarte fără să știe absolut nimic despre tine - există o tabără de oameni pentru minciună despre tine, adică pentru moartea ta”
ei spun că oamenii nici măcar nu au înțeles hidoasa ură a mamei față de mine - ură fără motiv, spun eu, după tot ce mi-a făcut (???) - și probabil că vă dați seama că nu am lovit-o deloc și eram copil bun și cuminte de mică
ei spun că sunt un om complet singur, ca și cum ar fi verificat asta, punând la îndoială spusele mele! Ei mai spun că acele voci pe care le-am descris peste mintea mea există într-adevăr, dar sunt sporadice, nu mă deranjează mult - iar au pus la îndoială ceea ce am spus - anume că am spus numai adevărul și tot adevărul, deci am spus totul și despre acele voci-gânduri, inclusiv tot ce au spus - doar uneori, mai rar, sunt agresivi și vorbesc mult. Totuși nu înțeleg deloc de ce spun ei că sunt un om singur fiindcă nu percep gândurile altora decât puțin? Până în 2005 nu am perceput deloc, niciodată și totuși am fost în grupuri de oameni - ce e drept singură, dar măcar vedeam pe alții, îi auzeam, mai schimbam un salut. Bineînțeles că am scris absolut tot ce au spus, nu aveam motive să ascund. Ei au venit doar atât peste gândurile mele, deci puține sau doar câteva minute în medie, zilnic. Au mai fost cu mai mulți ani în urmă agresivi și mult, dar nici atunci zi de zi. Unii spuneau că oamenii vorbesc între ei în gând, dar cu mine nu au vorbit deloc. Oare?
am auzit un copil ieri - nu foarte clar - dar se pare că spunea cu voce tare că el poate vorbi în gând - când eram copil nimeni nu a spus asta în jurul meu și ei spun că de aceea nu m-au acceptat în societate, că nu am putut ghici asta - dar absolut cert nu aveam cum și nu aveam cum să fi citit așa mult încât să intuiesc că e posibil așa ceva, ei zic că nebunii sau oamenii care sunt sacrificați de mici sunt tratați așa, că restul sunt acceptați și contactați în gând???
acum îmi pare bine că ei nu mai vorbesc decât rar în gândul meu, că oricum așa am fost crescută, dar izolarea, repet, e din 84 și nu mai pot îndura - azi de exemplu, fiindu-mi rău la inimă (în câteva luni mi-au distrus inima, vasele) - spuneau iar că toți vor să mor
27.08.22
au început să mă împroaște cu aberații de genul că sunt un om excepțional de bun și inteligent, dar oamenii (cine? cum?) au înțeles totul despre mine exact invers - touși era evident că am fost inteligentă și deloc nebună, deci puteau pune preț pe vorbele mele
ei spun că proștilor li s-au spus atâtea minciuni despre mine, încât au început să delireze că eu aș fi greșit ceva și apoi aș fi avut un șoc cerebral sau psihic, încât am uitat totul, fiindcă această idee delirantă a lor, pe care ei nu o pot dovedi, le convine, fiindcă justifică minciunile lor despre mine - în realitate eu nu am uitat nimic și puteam dovedi aceasta, ei nu au cum să dovedească că eu am greșit ceva, sau altceva rău despre mine
unul întreabă, cu aparentă răutate, dacă m-a încurajat cineva să destăinuiesc asbolut tot adevărul despre mine - altul zice că absolut nimeni, ceea ce este adevărat
e logic - nu aveam nevoie de vreo încurajare, fiindcă e în întregime adevărul și e vorba de o crimă oribilă și de multă tortură, aș fi fost complice dacă nu spuneam adevărul - oricum mă omorau, e adevărat, dar crezul meu e lumina, binele, adevărul, e tot ce sunt , oricum altceva nu m-au lăsat să fiu, deci într-un anumit sens ei toți m-au obligat să spun totul ei spun că oamenii toți au fost păcăliți despre mine și că ei cred că eu am greșit spunând tot adevărul (nu e așa) - eu vă las pe dvs. și ies de pe facebook fiindcă oricum nu aveți nevoie de mine deloc, nu mai repet ceea ce am implorat - și, dacă nu voi fi prea monstruos otrăvită, și dacă veți avea nevoie de mine vreodată - eram în stare de mai multe lucruri bune sau utile - știți unde mă găsiți, aveți mail sau telefon. Am cerut cu umilință fostei vecine de care am vorbit, una din cele 5 persoane care au existat în viața mea - să îmi dea un telefon, nu mai mult, și nu vrea....
niciodată nu am avut ocazia să găsesc oameni și absolut cert nu e din vina mea. Oricum acum am dureri inghinale destul de des și scurgeri în zona ganglionilor - voi încerca să merg la medic, nu am mai fost regulat din cauza covid și apoi verii toride. Inima îmi creează probleme, chiar cu tratament. etc., sunt deja aproape bătrână și ei mă întreabă de ce mama nu are decât câteva fire albe și eu sunt plină de păr alb - din cauza torturii și izolării și otrăvii, ea nu a suferit în viață, dar a lovit mult. În realitate și ea are părul alb, dar amândouă îl avem în zona frontoparietală, nici eu nu cred că am mult la spate.
ei spun din nou că trebuie să mă omoare ca să evite un scandal, cum au spus mereu
blocaj aproape total la defecație
mama insistă foarte mult pe ideea că trebuie să îi mulțumesc lui dumnezeu că am o mamă sănătoasă - așa face mereu de când eram copil, aproape orice spune mă pune într-o lumină proastă, ca și cum aș fi proastă sau nebună sau rea, cum spuneau porcii din 2006 încoace că lumea trebuie să creadă că sunt rea etc. Repet, eu nu am lovit-o deloc și nu mi-am bătut joc de ea deloc. În plus, ea întotdeauna mi-a făcut scandal dacă m-am plâns de ceva sau mi-a vorbit urât, nu suportă să spun nimic - dar chiar nimic, nu doar despre bolile mele - așa a fost de când eram copil și nu este vina mea, eu am fost un om foarte blând, bun și cu mult calm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Cu sinceritate cred că...