Aseară vecina despre care am vorbit mi-a spus că era bine să îmi botez pisica Eva. Eu m-am gîndit apoi la filmul ”totul despre Eva” Am deschis o carte la întîmplare (puteam să n-o deschid sau puteam să mă fi uitat la cuprins) și am dat peste poezia despre Eva a lui Lucian Blaga. Că șarpele i-a spus femeii ceva la ureche încît nici Dumnezeu nu a auzit.
Unii nebuni au vrut să creeze delirul că eu aș fi legată mai mult de spiritul lui Blaga decît de restul, deoarece viața mea a avut intersecții evidente cu viața acelui poet.
Unii zic că tatăl meu era cauza acestor lucruri și că era porc (!) fiindcă chiar el a spus atunci, probabil fiindcă el sau alții voiau să ”delirez” - spunea că eu sînt ”aleasa”, exact așa cum cei care scriu despre acest fenomen afirmă că omul respectiv ar fi un om ”ales”. Bineînțeles că nu am fost nebună niciodată să mă cred mai ”specială”, dar am fost cu adevărat un om inteligent și numai binele, fără nicio greșeală. Este un lucru cert că oamenii inteligenți - există și din aceștia cum am fost eu, nu mai explic - ei bine, acești oameni nu au cum să greșească și eu nu pot ghici ce au inventat unii rău despre mine, deși toți îmi spun că au inventat răul despre mine. Eram evident singură și evident normală și un om bun.Dacă vreodată cineva vă povestește așa ceva - să nu credeți că omul acela e blestemat, fiindcă pînă și Stephen Hawking comunica printr-un computer.
Eu am explicat clar mecanismul prin care mi se deschid cărțile, atît premonitoriu cît și legat de trecutul apropiat și am explicat clar absolut toate lucrurile (celelalte) aparent misterioase care îi pot nedumeri pe oamenii mai proști. Absolut orice carte mi se deschide așa, nu doar cărțile lui Blaga și nu doar cărțile cunoscute de mine, ci și cele pe care nu le-am citit sau despre care nu am auzit nimic.
Odinioară oamenii foloseau drept haruspicii deschiderea Bibliei sau altor cărți arhicunoscute, ”bestselleruri” de odinioară.
Este un lucru extrem de simplu și nu are legătură cu magia neagră sau cu boala psihică. Prima oară mi s-a întămplat pe la 18 ani - cu un roman din biblioteca tatei. Cam tot atunci mi s-a deschis dicționarul limbii române în mod ciudat și, pe vremea aceea, eu m-am speriat și indignat puțin. E un lucru lipsit de importanță, dar eu eram prea tînără ca să înțeleg atunci.
În facultatea de psihologie m-au obligat să cumpăr o carte a lui Dan Seracu de parapsihologie și m-am revoltat și atunci, cînd am găsit scris de acel om despre această ”deschidere” misterioasă a cărților. Eram și atunci prea tîmpită ca să înțeleg și nu mi se părea bine faptul că el scria despre acest lucru.
”Tu ai fost un om binecuvîntat și oamenii te-au distrus.” E adevărat, viața mea a fost multă lumină și frumusețe. dar oamenii nu m-au ”distrus”, pur și simplu mă otrăvesc. ”Cînd au înțeles că nu pot să o distrugă, au început să o otrăvească.”
tu ai fost mereu binele, în cele mai mici detalii, dar te afli între oameni extrem de proști, care cred că trebuie să fii omorîtă”
Alții, de fiecare dată cînd li se pare ceva misterios, pun următoarea placă, ca și azi:
”Ei i s-a arătat totul, celeilalte nu i s-a arătat nimic.” este unul dintre miile de deliruri ale lor. E o minciună crasă. Nu am fost în competiție sau luptă cu nicio ailaltă, ce am înțeles am înțeles singură, nu mi s-a spus nimic și nu există nicio ailaltă. Sînt pur și simplu nebuni și, după cum spun unii mereu ”este vorba doar de o crimă jegoasă/monstruoasă/ hidoasă.” ”Ești evident un om complet nevinovat și nimănui nu îi pasă că ești omorîtă.”
”pe ei nu îi interesează decît pu... lor”
”ei toți trăiesc în nori și visează numai lucruri care nu există în realitate, tu ai trăit numai în realitate.”
Am uitat să adaug un lucru esențial - poezia aceea, ca și anumite cuvinte din dicționar etc. existau ca atare în acele cărți, le știam sigur dinainte. Dar spiritele superioare, sau Dumnezeu dacă preferați, Dumnezeu despre care nimeni nu are voie să declare că există fiindcă e calificat drept nebun dacă nu e prost, deci ei pot să deschidă orice carte acolo unde cere legea, necesitatea adică, chiar dacă lucrul acela era clar acolo în carte. Adică ei, cunoscînd în cele mai mici detalii creierul meu și legătura mea cu lumea și cu toți mușchii mei în cele mai fine detalii, pot deschide cartea în funcție de textura ei, modul în care alunecă foile etc. exact unde ”vor” - ca un braț mecanic, o proteză neuromotorie extrem de performantă. E adevărat, există și au existat și intelectuali marcanți care au declarat că există Dumnezeu și nu sînt considerați nebuni, fiindcă ei sînt respectați ca atare. Eu prin Dumnezeu înțeleg mai ales Spiritul, Logosul, dar și regulile de funcționare ale Spiritului, o parte componentă dar și supraordonată a lumii materiale. Nu explic în detaliu. Cartea se deschide la ceea ce e necesar conform înlănțuirii evenimentelor din lume. Uneori se deschide o carte pe care o memorasem, chiar era așa în trecut. Alteori, se deschide la ceea ce e necesar o carte nouă, din librărie chiar. Lumea întreagă, este alcătuită din Spirit și Materie și la fel și creierul meu și al tuturor, și toți sîntem legați unii de alții și de tot restul lumii. Fiecare obiect material are și el reguli de îmbinare - tip de hărtie, cotor, etc. care au fost încifrate și descifrate de multe alte minți omenești. Nu pot dovedi faptul că Dumnezeu ar putea în plus și să transforme cărțile sau materia în general prin intermediul minții noastre, dar pot explica clar mai multe alte lucruri pe care nu le-am notat acum despre relația materie-spirit și legile deterministe.
desenele mele cu mouse-ul - o parte din mine, le postez aici fiind complet izolată de peste 38 de ani, probabil le voi șterge
duminică, 16 iunie 2019
15 iunie 2019
Iarăși am usturimi de stomac foarte puternice, am luat degeaba Emanera
Pisica mea era să moară azi - i-am făcut injecție cu ajutorul unei vecine și am insistat să o țină tare, fiindcă se zbate cînd intră acul.ieri i-am făcut tot cu această vecină și nu am reușit să introduc decît una dintre cele 2 seringi date de medic - mi-a dat 6, pentru 3 zile, de 2 feluri, 3 de un fel, 3 de alt fel.
Ulterior pisica a făcut spume la gură.
Azi a fost foarte rău - vecina iar nu a ținut-o și ea s-a zbătut după ce am început să introduc prima seringă, deci după momentul în care băgasem acul. M-am speriat așa rău, încît am luat-o la rost că nu a ținut-o, deși eu întreaga viață nu am luat pe nimeni la rost, nici măcar un pic.
Mama mea minte despre asta ca și cum eu o cert, întorcînd adesea în rău cuvintele mele bune și spuse cu ton frumos. ea așa a făcut mereu. mama mea e singra mea relație și unii spun că ea, ca și unii de pe internet, se poartă ciudat cu mine fiindcă vor ca proștii ăs creadă că eu aș fi rea sau nebună, pentru a justifica răul și abuzurile făcute asupra mea.
Azi eu chiar am certat-o pe vecină. Apoi am introdus din nou acul și restul de ser. Apoi cealaltă injecție, după ce pisica a făcut pipi pe masă. vecina șters urina pisicii și a luat cu ea seringile goale și șervetul cu urină, în mod bizar. eu eram prea speriată ca să reușesc să o opresc. Apoi nu am avut cum să verific dacă acul era rupt și nici nu știam dacă se poate rupe parțial, că restul de conținut a intrat.
După plecarea vecinei pisica a început să agonizeze aproape, zvîcnea, mișca lăbuțele dezordonat, respira greu etc. Părea că moare. Nu a mai făcut spume. Vecina aceea are 5 pisici aduse de ea din Italia, unde a stat mai mulți ani, din cîte povestește ea. Ulterior pisica, sub ochii mei îngroziți a săritîn cada de baie, unde sare atunci cînd e ceva grav, de pildă cînd era să se sufoce cu o pungă de plastic, și eu am sărit și am rupt punga.
Ulterior s-a băgat în alte cotloane și chiar sub dulapul din bucătărie, unde locul era îngust și putea să își rupă coloana. Agoniza - singurul meu copil și prieten o viață întreagă. Se zbătea să îmi sară din brațe. Am tras dulapul că nu aveam ce face altceva și piciorul dulapului s-a rupt.
După mai mult timp pisi și-a revenit.
Am sunat-o pe vecină și mi-am cerut din nou scuze și i--am spus că pisica a scăpat cu viață. Am primit un mesaj ciudat pe facebook de la Valy Buța în care, printre replici, îmi cere scuze pentru că m-a deranjat, cum vorbeam eu cu vecina. e foarte straniu - mulți oameni au vorbit cu mine straniu - Valy îmi trimitea un filmuleț fără rost și zicea că îmi ”trimite un cabinet ” veterinar, deși nu era așa ceva și era clar că nu aș fi avut bani chiar și nici motiv să o duc iar la veterinar, chiar dacă asta ar fi fost, deci Valy părea că o luase razna sau că avea ceva cu mine, să mă lovească, și mi se părea foarte straniu - fiindcă cu adevărat nu am fost niciodată nebună, am fost lovită de moarte din 84 și am fost singură mereu, deci nimeni nu putea să aibă părere proastă despre mine și nici nu putema greși nimic. Valy zicea că ea nu înțelege ce spun eu. E ciudat și fiindcă niciodată nu am avut ranchiună sau resentimente sau ură față de nimeni.
Vecina mea, una dintrre foarte puținele persoane care au intrzat la mine în apartament mi-a zis și cînd era în casă și mai apoi, că la minee groaznic de cald și că trebuie să aerisesc. Iam explicat că aerisesc de două ori pe zi, și așa era de obicei, destul de mult. dar e inutil, aerul e irespirabil. Ei zic că Bucureștiul e o cloacă de otrăvitori. Ideea lor e că lipsa de oxigen efiindcă vecinii și oamenii vor să mă otrăvească, cum au făcut din jurul anului 2000, ca să acopere crimele lor asupra mea. Că proștii credeau că trebuie să mă ”sacrifice” de cînd eram copil etc. Că acum mi se pune otravă cînd ies din casă sau prin găurile de lîngă țevi la bucătărie sau în sufragerie etc. Oricum și la Voluntari era rău de data asta, dar nu ca aici. Acolo nu m-a durut spatele deloc, aici mă doare seară de seară foarte tare - poate rinichii de la otrăvuri. Pielea arde și ustură, stomacul arde și am fierbințeli pe tot corpul. capul doare. Ei zic din nou că trebuie să mă omoare fiindcă mi-au făcut prea mult rău întreaga viață. Așa au făcut din 84 - justificări post factum, fără să aibă dreptate, fără legătură cu realitatea. Capul mă doare și, de la lipsa de oxigen, am diaforeză din cînd în cînd - adică transpir mult, picuri picuri. ei spun că oamenii trebuie să recunoască adevărul despre mine. Au zis mereu așa, degeaba. Apoi ei spun că nimeni nu mă vrea și că toți au convenit să mă omoare. Că nimeni nu vrea să fie adevărul și că idioții din blocul meu credeau că eu eram o forță politică, cînd absolut evident eram doar un om complet sărac și singur. Și asta au spus de mult. Și în seara asta ma aerisit degeaba - afară nu a fost caniculă, dar la mine e infernal.
Ei au spus adesea că toți au lovit încontinuu într-un om perfect nevinovat, sărac și singur - și tot mereu au zis că au lovit în numele unor minciuni politice. Dsar, deoarece minciunile politice sînt de fapt inutile pentru creșterea lor materială și spirituală (nu mai explic) și deoarece probabil ei nu intenționează vreun război, atunci de ce nu e adevărul? Eu am rămas la fel din 84, într-adevăr binele curat, dar și fără nicio legătură cu politica, ăsta e adevărul, toată viața, deoarece am fost un om inteligent și nu aveam cum să am legătură cu politica, și meritam dreptul la muncă și chiar la studii superioare. Pot încă dovedi totul. Au exista numai cîțiva oameni răi în viața mea, întreaga mea viață.
Greață mare și amar în gură zi de zi - la Voluntari nu aveam deloc, se pare că e de la ceva din aer sau din apă - că a fost și cînd nu am mîncat.
”Noi, la început, cînd intrăm în chestie, nu știm nimic. Tu într-adevăr nu ai greșit nimic toată viața, dar oamenii toți cred răul despre tine.”
”toată lumea crede o minciună hidoasă despre tine și de aceea te omoară.”
Nu, nu e adevărat, cei care intrau peste mintea mea cu minciuni, care nu erau create de inconștientul meu, ci de ei, credeau acei oameni foarte multe deliruri diferite - pot dovedi că erau numai ale lor, nu și ale mele. ”Da, ai dreptate - nu e numai o minciună, ci foarte multe minciuni și aproape fiecare crede altceva, dar toți cred răul.”
”faza asta se numește prăjirea vrăjitoarei”
”otrava vine pe geam, nu dinăuntru.”
Absolut sigur nu am avut nimic josnic sau de vrăjitoare în viața mea întreagă. Spiritul meu a fost calm, rece, luminos, senin, armonios și cu foarte frumoasă iubire de lucruri și oameni mereu, încă se poate dovedi și chiar e scris parțial de mine prin anumite texte și poezii. Așa am fost încontinuu, din 1984.
Pisica e mai bine acum, iar erau adineaori din ăia care strigă afară ca să facă zgomot și urlă mereu ”să moară familia mea” etc. Eu a trebuit să vin din nou în oraș din Voluntari, nu din cauza faptului că voiam să scriu adevărul aici pe facebook, ci fiindcă trebuia să îmi spăl chiloții, că acolo la mama nu am cum. Nu mai aveam acum vreo 2-3 luni niciun chilot fiindcă aproape toți, destul de vechi, s-au rupt aproape simultan și a trebuit să îmi iau de la Bucur Obor, din banii mei puțini. Am fost cu ei la Voluntari și am lăsat-o pe mam să îi spele, că nu aveam ce face. Ea i-a spălat și pe ai lui tata, care mai mult ca sigur a fost și el otrăvit, pînă cînd el a murit, exact cum zicea mamaia că ea îl va omorî. dar nu pot spune cu certitudine dacă ea a fost vinovată. Cînd l-au luat la Instititul Medico-Legal într-o dubă/camionetă ea a zis că a fost șocată cum l-au băgat înăuntru ca pe un sac de cartofi și apoi m-a întrebat dacă eu accept să îi facă autopsie și am zis da, dar nu i-au făcut, poate ea nu a vrut.
Mama mi-a stricat toți chiloții, nu mai puteau fi purtați, ca să nu mai spun că nici nu îi spăla bine. Am fost obligată să vin în oraș ca să îi spăl pe aceștia pe care a trebuit din nou să îi cumpăr de la Obor, și să fac baie la chiuvetă și să mă spăl pe cap aplecată peste cadă. De asemenea pisica începuse să nu mai facă pipi încă de la Voluntari. Nu știam că aerul ca fi chiar așa de rău și otrava sporită. Mi-am cumpărat cu o groază de bani - 60--70 de lei - o pungă specială de la farmacie, cu care să pot să îmi protejez proteza și să fac duș.
Mama iar m-a mințit că vrea neapărat să vindem apartamentul propiretate comună fiindcă și ea și eu aveam nevoi urgente. Nu mai povestesc aici tot ce mi-a făcut legat de moștenire după moartea tatei, ar fi prea mult de scris. Și-a bătut joc de mine încontinuu, nu știu dacă intenționat. Am absolută dreptate, ea minte mereu și promite mereu, făcîndu-i pe proști să creadă că eu greșesc, sau sînt nebună și ea e nevinovată. Mi-a cerut și ea și fratele ei să stau cu ea la Voluntari, dînd impresia că eu nu sînt cooperantă, dar cînd era vorba să își țină promisiunea sau să facem ceva cu adevărat constructiv, își retrăgea cuvintele. De data asta a dat vina pe chiriașul nostru actual, dar așa a făcut cu toate celelalte variante și promisiuni ale ei 14 ani după moartea tatei. A zis că banii mei moșteniți legal de la tata și de la mama lui, care mă iubea și spunea că eu voi moșteni totul și voi răzbi dincolo de ura/nebunia mamei, care era reală și nu era creată de familia tatei, eu nefiind copilul tatei, ceea ce nu știam atunci, a zis deci că acești bani ”NU SÎNT BANI MUNCIȚI”, ca și cum nu îi merit, deși am îndurat abuzurile ei și ale tatei fără ură și nu am contribuit la moartea tatei și a nimănui, nici nu bănuiam atunci că e otrăvit (posibil). A mai zis șică nu vrea să stau cu ea acolo, deși cu o zi înainte voia, fiindcă ”AM FI PREA ÎNGHESUITE”, deși sînt 2 camere mari, bucătărie, hol și baie mari și toată curtea și grădiniță în spate. Am cerut din nou să mă primească acolo nu de mult, am spus că sînt de acord să stau acolo, dar ea a zis din nou că ea nu acceptă să stea cu mine acolo, decît în 3 camere la oraș, dacă vindem pe cel de 4 camere, deci să nu mai rămînă practic rest de bani decît mic. Dacă aș spune din nou da acestei variante absurde, ar refuza și asta cum a făcut în toți anii.
I-am spus că vreau să vînd apartamentul meu actual, singura proprietate a mea și să mă mut cu ea la aer și curte, și ea a zis că nu îmi dă niciun sprijin să îi vînd, că nu e de acord și eu nu pot singură că nimeni nu vrea să mă servească. Și că dacaă eu l-aș vinde aș face-o pe ea ”NĂCĂJITĂ, NU SUPĂRATĂ”, ca și cum insinuează că vrea să moștenească bunul meu pentru verii mei de la fratele ei. A zis că fratele ei i-a spus clar că nu ne primește pe noi două la Sibiu, cum insista ea într-una din variantele cu care mă stresa mereu. Ea nciodată nu s-a ținut de cuvînt și m-a chinuit mult toată viața, dar, poate că făcea răul fiindcă voi, restul societății, mă respingeați . Adică mă proteja dar mințea ca să nu o omoare dracii sau nebunii politici și pe ea. Așa păreau lucrurile. Ea cu fratele ei m-au și înjurat și fratele ei mi-a spus la una din zilele mele de naștere că eu o omor pe maică-mea! Așa făceau mereu, mama era monstruoasă și apoi inventau că eu greșisem. Cei de peste mintea mea zic că mama mea i-a păcălit pe toți. În realitate, ea a fost singurul om care m-a ajutat în mod real toată viața, nu doar că mi-a dat frumosul dar al vieții, ci și banii necesari primului meu an de facultate la Cluj, singurele ei economii și singura mea șansă în viață, de fapt nici aceea șansă reală. În rest nimeni nu m-a acceptat și toți m-au lovit monstruos. Astfel am stat fără bani de hrană și haine sau pantofi mulți ani.
Acum, ea practic m-a dat afară din casa mea (75% dinproprietatea din Voluntari e a mea) și m-a obligat să vin iar în oraș, singură și otrăvită iar, ca să creadă proștii că eu delirez pe facebook
Am scris greu și cu multe greșeli typo fiindcă mă doare spatele oribil și fiindcă e aerul greu și fiindcă facebookul nu prea mă lasă să scriu, literele apar cu multă întîrziere. Azi am avut și sete mare, la Voluntari deloc, chiar dacă era cald.
”Mama ta e un monstru și tu ești îngerul absolut. Cum vrei să creadă oamenii adevărul acesta?” Adică vrei să te cred?! Că voi toți sînteți monștri, cum insinuați, fiindcă mama mea e monstru și v-a păcălit?!
”toți oamenii trimiși la Obor sînt măcelăriți ca vitele la obor”??? Sînteți de-a dreptul idioți, fiindcă e clar, nu mai explic, că și după ce Oborul va dispărea ca denumire de loc sau magazin, oameni nevinovați oricum pot fi torturați și omorîți cu alte denumiri. Pe vremuri au tradus cîntecul Dona Dona (numele fostei mele colege de bancă) al lui Joan Baez, cîntat deci de Șeicaru, cu ideea că vițeii nu pot fi rîndunici. Sînt multe altele oricum și vor mai fi - dar asta nu înseamnă că nu puteți fi oameni drepți, chiar dacă nu sînteți oameni buni. Asupra mea au fost nedreptăți nelegiuri pe care mereu le-țai ascuns, nu contează că mama era monstru sau nu. Nu era nevoie să mă omorîți, e adevărul, v-au îndobitocit, cum spun ei mereu.
(terminat de scris dupa miezul noptii)
Ora 3 noaptea, spre duminică
Hahalerele din fața blocului continuă să latre vulgar și să rîdă încontinuu, torturîndu-mi creierul, așa cum au făcut de 12 ani. Unii zi că ăia mă f_t, eu fiind otrăvită în același timp.
Otrava e probabil foarte puternică, fiindcă muștele din casă au murit pe podea.
Eu am venit în București din motivele de mai sus, plus faptul că trebuia să plătesc facturi, dintre care am reușit să plătesc internetul. De asemenea trebuie să merg la medicul de familie, pentru a îmi lua rețeta lunară de medicamente compensate de inimă, stomac. Lombalgie foarte puternică acum.
Ei spun din nou că toți oamenii buni au fost îndobitociți și că ei pur și simplu cred minciuna celor răi că trebuie să mă omoare. ”nu se poateface nimic.” ”e cea mai tare din istorie, a spart toate găștile” ??
”e prea bolnavă ca să...” Ca să ce? Ei nu spun niciodată decît ca să puncte puncte.
”Tu chiar nu înțelegi? Ei neagă total realitatea cu aceste idei. ei spun că tu ești prea bolnavă ca să îi păcălească pe idioți că ești nebună. Asupra ta se aruncă tot felul de nebuni care cred minciuni despre tine și care sînt slabi de înger și nu rezistă cînd înțeleg totul despre otrăvuri și celelalte lucruri reale.”
”tu ai fost un om prea bun” Știu sigur că nu din cauza asta mă omoară.
”tu susții ce e bun în lume și oamenii cred că tu susții ce e rău.” ??? Nu am cum să susțin ce e rău, sigur, poate e o iluzie a lor. Oricum în ”Povestea fără sfîrșit” cam așa pare, dar evident de fapt ”ea” nu susține ce e rău.
Ustură prea tare pielea, picioarele umflate încă din prima zi a revenirii în București. Mă duc înapoi la Voluntari, dacă e să mor prefer acolo, dar acum au început să pună otravă și acolo. Tot era mai bine acolo. Și înainte de a pleca de acolo au zis categoric că vor să mă omoare ca să nu înțeleagă lumea, cu mai mult aplomb ca în trecut. Acum îmi amorțesc degetele, scriu cu 2-3 degete.
”Niște porci infecți omoară un geniu bun și cuminte.”
Pisica mea era să moară azi - i-am făcut injecție cu ajutorul unei vecine și am insistat să o țină tare, fiindcă se zbate cînd intră acul.ieri i-am făcut tot cu această vecină și nu am reușit să introduc decît una dintre cele 2 seringi date de medic - mi-a dat 6, pentru 3 zile, de 2 feluri, 3 de un fel, 3 de alt fel.
Ulterior pisica a făcut spume la gură.
Azi a fost foarte rău - vecina iar nu a ținut-o și ea s-a zbătut după ce am început să introduc prima seringă, deci după momentul în care băgasem acul. M-am speriat așa rău, încît am luat-o la rost că nu a ținut-o, deși eu întreaga viață nu am luat pe nimeni la rost, nici măcar un pic.
Mama mea minte despre asta ca și cum eu o cert, întorcînd adesea în rău cuvintele mele bune și spuse cu ton frumos. ea așa a făcut mereu. mama mea e singra mea relație și unii spun că ea, ca și unii de pe internet, se poartă ciudat cu mine fiindcă vor ca proștii ăs creadă că eu aș fi rea sau nebună, pentru a justifica răul și abuzurile făcute asupra mea.
Azi eu chiar am certat-o pe vecină. Apoi am introdus din nou acul și restul de ser. Apoi cealaltă injecție, după ce pisica a făcut pipi pe masă. vecina șters urina pisicii și a luat cu ea seringile goale și șervetul cu urină, în mod bizar. eu eram prea speriată ca să reușesc să o opresc. Apoi nu am avut cum să verific dacă acul era rupt și nici nu știam dacă se poate rupe parțial, că restul de conținut a intrat.
După plecarea vecinei pisica a început să agonizeze aproape, zvîcnea, mișca lăbuțele dezordonat, respira greu etc. Părea că moare. Nu a mai făcut spume. Vecina aceea are 5 pisici aduse de ea din Italia, unde a stat mai mulți ani, din cîte povestește ea. Ulterior pisica, sub ochii mei îngroziți a săritîn cada de baie, unde sare atunci cînd e ceva grav, de pildă cînd era să se sufoce cu o pungă de plastic, și eu am sărit și am rupt punga.
Ulterior s-a băgat în alte cotloane și chiar sub dulapul din bucătărie, unde locul era îngust și putea să își rupă coloana. Agoniza - singurul meu copil și prieten o viață întreagă. Se zbătea să îmi sară din brațe. Am tras dulapul că nu aveam ce face altceva și piciorul dulapului s-a rupt.
După mai mult timp pisi și-a revenit.
Am sunat-o pe vecină și mi-am cerut din nou scuze și i--am spus că pisica a scăpat cu viață. Am primit un mesaj ciudat pe facebook de la Valy Buța în care, printre replici, îmi cere scuze pentru că m-a deranjat, cum vorbeam eu cu vecina. e foarte straniu - mulți oameni au vorbit cu mine straniu - Valy îmi trimitea un filmuleț fără rost și zicea că îmi ”trimite un cabinet ” veterinar, deși nu era așa ceva și era clar că nu aș fi avut bani chiar și nici motiv să o duc iar la veterinar, chiar dacă asta ar fi fost, deci Valy părea că o luase razna sau că avea ceva cu mine, să mă lovească, și mi se părea foarte straniu - fiindcă cu adevărat nu am fost niciodată nebună, am fost lovită de moarte din 84 și am fost singură mereu, deci nimeni nu putea să aibă părere proastă despre mine și nici nu putema greși nimic. Valy zicea că ea nu înțelege ce spun eu. E ciudat și fiindcă niciodată nu am avut ranchiună sau resentimente sau ură față de nimeni.
Vecina mea, una dintrre foarte puținele persoane care au intrzat la mine în apartament mi-a zis și cînd era în casă și mai apoi, că la minee groaznic de cald și că trebuie să aerisesc. Iam explicat că aerisesc de două ori pe zi, și așa era de obicei, destul de mult. dar e inutil, aerul e irespirabil. Ei zic că Bucureștiul e o cloacă de otrăvitori. Ideea lor e că lipsa de oxigen efiindcă vecinii și oamenii vor să mă otrăvească, cum au făcut din jurul anului 2000, ca să acopere crimele lor asupra mea. Că proștii credeau că trebuie să mă ”sacrifice” de cînd eram copil etc. Că acum mi se pune otravă cînd ies din casă sau prin găurile de lîngă țevi la bucătărie sau în sufragerie etc. Oricum și la Voluntari era rău de data asta, dar nu ca aici. Acolo nu m-a durut spatele deloc, aici mă doare seară de seară foarte tare - poate rinichii de la otrăvuri. Pielea arde și ustură, stomacul arde și am fierbințeli pe tot corpul. capul doare. Ei zic din nou că trebuie să mă omoare fiindcă mi-au făcut prea mult rău întreaga viață. Așa au făcut din 84 - justificări post factum, fără să aibă dreptate, fără legătură cu realitatea. Capul mă doare și, de la lipsa de oxigen, am diaforeză din cînd în cînd - adică transpir mult, picuri picuri. ei spun că oamenii trebuie să recunoască adevărul despre mine. Au zis mereu așa, degeaba. Apoi ei spun că nimeni nu mă vrea și că toți au convenit să mă omoare. Că nimeni nu vrea să fie adevărul și că idioții din blocul meu credeau că eu eram o forță politică, cînd absolut evident eram doar un om complet sărac și singur. Și asta au spus de mult. Și în seara asta ma aerisit degeaba - afară nu a fost caniculă, dar la mine e infernal.
Ei au spus adesea că toți au lovit încontinuu într-un om perfect nevinovat, sărac și singur - și tot mereu au zis că au lovit în numele unor minciuni politice. Dsar, deoarece minciunile politice sînt de fapt inutile pentru creșterea lor materială și spirituală (nu mai explic) și deoarece probabil ei nu intenționează vreun război, atunci de ce nu e adevărul? Eu am rămas la fel din 84, într-adevăr binele curat, dar și fără nicio legătură cu politica, ăsta e adevărul, toată viața, deoarece am fost un om inteligent și nu aveam cum să am legătură cu politica, și meritam dreptul la muncă și chiar la studii superioare. Pot încă dovedi totul. Au exista numai cîțiva oameni răi în viața mea, întreaga mea viață.
Greață mare și amar în gură zi de zi - la Voluntari nu aveam deloc, se pare că e de la ceva din aer sau din apă - că a fost și cînd nu am mîncat.
”Noi, la început, cînd intrăm în chestie, nu știm nimic. Tu într-adevăr nu ai greșit nimic toată viața, dar oamenii toți cred răul despre tine.”
”toată lumea crede o minciună hidoasă despre tine și de aceea te omoară.”
Nu, nu e adevărat, cei care intrau peste mintea mea cu minciuni, care nu erau create de inconștientul meu, ci de ei, credeau acei oameni foarte multe deliruri diferite - pot dovedi că erau numai ale lor, nu și ale mele. ”Da, ai dreptate - nu e numai o minciună, ci foarte multe minciuni și aproape fiecare crede altceva, dar toți cred răul.”
”faza asta se numește prăjirea vrăjitoarei”
”otrava vine pe geam, nu dinăuntru.”
Absolut sigur nu am avut nimic josnic sau de vrăjitoare în viața mea întreagă. Spiritul meu a fost calm, rece, luminos, senin, armonios și cu foarte frumoasă iubire de lucruri și oameni mereu, încă se poate dovedi și chiar e scris parțial de mine prin anumite texte și poezii. Așa am fost încontinuu, din 1984.
Pisica e mai bine acum, iar erau adineaori din ăia care strigă afară ca să facă zgomot și urlă mereu ”să moară familia mea” etc. Eu a trebuit să vin din nou în oraș din Voluntari, nu din cauza faptului că voiam să scriu adevărul aici pe facebook, ci fiindcă trebuia să îmi spăl chiloții, că acolo la mama nu am cum. Nu mai aveam acum vreo 2-3 luni niciun chilot fiindcă aproape toți, destul de vechi, s-au rupt aproape simultan și a trebuit să îmi iau de la Bucur Obor, din banii mei puțini. Am fost cu ei la Voluntari și am lăsat-o pe mam să îi spele, că nu aveam ce face. Ea i-a spălat și pe ai lui tata, care mai mult ca sigur a fost și el otrăvit, pînă cînd el a murit, exact cum zicea mamaia că ea îl va omorî. dar nu pot spune cu certitudine dacă ea a fost vinovată. Cînd l-au luat la Instititul Medico-Legal într-o dubă/camionetă ea a zis că a fost șocată cum l-au băgat înăuntru ca pe un sac de cartofi și apoi m-a întrebat dacă eu accept să îi facă autopsie și am zis da, dar nu i-au făcut, poate ea nu a vrut.
Mama mi-a stricat toți chiloții, nu mai puteau fi purtați, ca să nu mai spun că nici nu îi spăla bine. Am fost obligată să vin în oraș ca să îi spăl pe aceștia pe care a trebuit din nou să îi cumpăr de la Obor, și să fac baie la chiuvetă și să mă spăl pe cap aplecată peste cadă. De asemenea pisica începuse să nu mai facă pipi încă de la Voluntari. Nu știam că aerul ca fi chiar așa de rău și otrava sporită. Mi-am cumpărat cu o groază de bani - 60--70 de lei - o pungă specială de la farmacie, cu care să pot să îmi protejez proteza și să fac duș.
Mama iar m-a mințit că vrea neapărat să vindem apartamentul propiretate comună fiindcă și ea și eu aveam nevoi urgente. Nu mai povestesc aici tot ce mi-a făcut legat de moștenire după moartea tatei, ar fi prea mult de scris. Și-a bătut joc de mine încontinuu, nu știu dacă intenționat. Am absolută dreptate, ea minte mereu și promite mereu, făcîndu-i pe proști să creadă că eu greșesc, sau sînt nebună și ea e nevinovată. Mi-a cerut și ea și fratele ei să stau cu ea la Voluntari, dînd impresia că eu nu sînt cooperantă, dar cînd era vorba să își țină promisiunea sau să facem ceva cu adevărat constructiv, își retrăgea cuvintele. De data asta a dat vina pe chiriașul nostru actual, dar așa a făcut cu toate celelalte variante și promisiuni ale ei 14 ani după moartea tatei. A zis că banii mei moșteniți legal de la tata și de la mama lui, care mă iubea și spunea că eu voi moșteni totul și voi răzbi dincolo de ura/nebunia mamei, care era reală și nu era creată de familia tatei, eu nefiind copilul tatei, ceea ce nu știam atunci, a zis deci că acești bani ”NU SÎNT BANI MUNCIȚI”, ca și cum nu îi merit, deși am îndurat abuzurile ei și ale tatei fără ură și nu am contribuit la moartea tatei și a nimănui, nici nu bănuiam atunci că e otrăvit (posibil). A mai zis șică nu vrea să stau cu ea acolo, deși cu o zi înainte voia, fiindcă ”AM FI PREA ÎNGHESUITE”, deși sînt 2 camere mari, bucătărie, hol și baie mari și toată curtea și grădiniță în spate. Am cerut din nou să mă primească acolo nu de mult, am spus că sînt de acord să stau acolo, dar ea a zis din nou că ea nu acceptă să stea cu mine acolo, decît în 3 camere la oraș, dacă vindem pe cel de 4 camere, deci să nu mai rămînă practic rest de bani decît mic. Dacă aș spune din nou da acestei variante absurde, ar refuza și asta cum a făcut în toți anii.
I-am spus că vreau să vînd apartamentul meu actual, singura proprietate a mea și să mă mut cu ea la aer și curte, și ea a zis că nu îmi dă niciun sprijin să îi vînd, că nu e de acord și eu nu pot singură că nimeni nu vrea să mă servească. Și că dacaă eu l-aș vinde aș face-o pe ea ”NĂCĂJITĂ, NU SUPĂRATĂ”, ca și cum insinuează că vrea să moștenească bunul meu pentru verii mei de la fratele ei. A zis că fratele ei i-a spus clar că nu ne primește pe noi două la Sibiu, cum insista ea într-una din variantele cu care mă stresa mereu. Ea nciodată nu s-a ținut de cuvînt și m-a chinuit mult toată viața, dar, poate că făcea răul fiindcă voi, restul societății, mă respingeați . Adică mă proteja dar mințea ca să nu o omoare dracii sau nebunii politici și pe ea. Așa păreau lucrurile. Ea cu fratele ei m-au și înjurat și fratele ei mi-a spus la una din zilele mele de naștere că eu o omor pe maică-mea! Așa făceau mereu, mama era monstruoasă și apoi inventau că eu greșisem. Cei de peste mintea mea zic că mama mea i-a păcălit pe toți. În realitate, ea a fost singurul om care m-a ajutat în mod real toată viața, nu doar că mi-a dat frumosul dar al vieții, ci și banii necesari primului meu an de facultate la Cluj, singurele ei economii și singura mea șansă în viață, de fapt nici aceea șansă reală. În rest nimeni nu m-a acceptat și toți m-au lovit monstruos. Astfel am stat fără bani de hrană și haine sau pantofi mulți ani.
Acum, ea practic m-a dat afară din casa mea (75% dinproprietatea din Voluntari e a mea) și m-a obligat să vin iar în oraș, singură și otrăvită iar, ca să creadă proștii că eu delirez pe facebook
Am scris greu și cu multe greșeli typo fiindcă mă doare spatele oribil și fiindcă e aerul greu și fiindcă facebookul nu prea mă lasă să scriu, literele apar cu multă întîrziere. Azi am avut și sete mare, la Voluntari deloc, chiar dacă era cald.
”Mama ta e un monstru și tu ești îngerul absolut. Cum vrei să creadă oamenii adevărul acesta?” Adică vrei să te cred?! Că voi toți sînteți monștri, cum insinuați, fiindcă mama mea e monstru și v-a păcălit?!
”toți oamenii trimiși la Obor sînt măcelăriți ca vitele la obor”??? Sînteți de-a dreptul idioți, fiindcă e clar, nu mai explic, că și după ce Oborul va dispărea ca denumire de loc sau magazin, oameni nevinovați oricum pot fi torturați și omorîți cu alte denumiri. Pe vremuri au tradus cîntecul Dona Dona (numele fostei mele colege de bancă) al lui Joan Baez, cîntat deci de Șeicaru, cu ideea că vițeii nu pot fi rîndunici. Sînt multe altele oricum și vor mai fi - dar asta nu înseamnă că nu puteți fi oameni drepți, chiar dacă nu sînteți oameni buni. Asupra mea au fost nedreptăți nelegiuri pe care mereu le-țai ascuns, nu contează că mama era monstru sau nu. Nu era nevoie să mă omorîți, e adevărul, v-au îndobitocit, cum spun ei mereu.
(terminat de scris dupa miezul noptii)
Ora 3 noaptea, spre duminică
Hahalerele din fața blocului continuă să latre vulgar și să rîdă încontinuu, torturîndu-mi creierul, așa cum au făcut de 12 ani. Unii zi că ăia mă f_t, eu fiind otrăvită în același timp.
Otrava e probabil foarte puternică, fiindcă muștele din casă au murit pe podea.
Eu am venit în București din motivele de mai sus, plus faptul că trebuia să plătesc facturi, dintre care am reușit să plătesc internetul. De asemenea trebuie să merg la medicul de familie, pentru a îmi lua rețeta lunară de medicamente compensate de inimă, stomac. Lombalgie foarte puternică acum.
Ei spun din nou că toți oamenii buni au fost îndobitociți și că ei pur și simplu cred minciuna celor răi că trebuie să mă omoare. ”nu se poateface nimic.” ”e cea mai tare din istorie, a spart toate găștile” ??
”e prea bolnavă ca să...” Ca să ce? Ei nu spun niciodată decît ca să puncte puncte.
”Tu chiar nu înțelegi? Ei neagă total realitatea cu aceste idei. ei spun că tu ești prea bolnavă ca să îi păcălească pe idioți că ești nebună. Asupra ta se aruncă tot felul de nebuni care cred minciuni despre tine și care sînt slabi de înger și nu rezistă cînd înțeleg totul despre otrăvuri și celelalte lucruri reale.”
”tu ai fost un om prea bun” Știu sigur că nu din cauza asta mă omoară.
”tu susții ce e bun în lume și oamenii cred că tu susții ce e rău.” ??? Nu am cum să susțin ce e rău, sigur, poate e o iluzie a lor. Oricum în ”Povestea fără sfîrșit” cam așa pare, dar evident de fapt ”ea” nu susține ce e rău.
Ustură prea tare pielea, picioarele umflate încă din prima zi a revenirii în București. Mă duc înapoi la Voluntari, dacă e să mor prefer acolo, dar acum au început să pună otravă și acolo. Tot era mai bine acolo. Și înainte de a pleca de acolo au zis categoric că vor să mă omoare ca să nu înțeleagă lumea, cu mai mult aplomb ca în trecut. Acum îmi amorțesc degetele, scriu cu 2-3 degete.
”Niște porci infecți omoară un geniu bun și cuminte.”
vineri, 14 iunie 2019
14 iunie 2019
Mergeam așa pe stradă și m-a bătut gîndul să îmi cumpăr o supă la plic și o punguță de crutoane - zis și făcut. Bineînțeles la intersecție, peste 7-10 minute, două femei pe stradă vorbeau despre supă cremă. Am notat aici un adevăr repetabil mereu: Cu toții, chiar dacă oameni singuri, sîntem în contact cu toate vorbele și obiectele din lumea toată. este un lucru absolut normal din punct de vedre psihic și intelectual - mereu mi se întîmplă, dar uneori mi-e greu, fiindcă sînt complet izolată. Proștii ar putea crede că e un fenomen anormal, odată ce ar vedea sute de astfel de lucruri în viața mea de om respins de societate.
Nu doar ce vorbesc - informația vehiculată - oamenii pe stradă sau în mass media, ci și obiecte care apar în drumul meu exact legate de viața mea.
Aceste lucruri eu le explic prin teoria mea - poate scrisă și de alții, (eu nu am citit) a cîmpului lexical, care e un cîmp de forțe ca și cel electromagnetic, gravitațional etc., în care se produc fenomene prin trecerea firească prin conștiință a diverselor obiecte de natură ideală și materială. Rostim sau gîndim un cuvînt, chiar neverbalizat, și acest lucru produce o detașare potențial activă a informației de materia pe care o codifică. Desigur e un fenomen mai complex în aparență.
Atît de multe lucruri par complexe în aparență și devin cuminți și simple odată ce au fost înțelese.
La acestă idee eu mai adaug și ideea cauzalității prin sumultaneitate, care transcende intervale perceptibile de timp.
Cultura, care se modifică continuu, care permite uneori șocant orice fel de falsuri sau idei bastarde, se schimbă în funcție de forța diverselor cîmpuri lexicale și de memoria vie a oamenilor. Pietrele cioplite contează mai puțin decît forța de impregnare cu semnificație a memoriei omenești.
Azi m-am trezit mai tirziu ca de obicei. Eram moartă de oboseală.Inca nu am teelfonat dnei medci pe care mi-a recomandat-o indirect cineva de pe facebook.
Pisicuta e mult mai bine, dar nu sint inca sigura ca i-a trecut, o țin sub observație. Acum se deplasează dintr-o cameră în alta, nu mai zace în pat și are privirea vioaie.
Sînt bucuroasă, e posibil ca ea sa se fi vindecat datorită antibioticului. O zi jumătate nu a facut pipi deloc, acum, azi noapte a facut putin, dar de atunci nu a mai facut. Nu a facut nici caca. Azi nu mai ies din casa, ca sa vad daca mai face, sa fiu sigura și sa vad daca va continua sa se simta mai bine.
peste 1-2 ore trebuie să o rog pe o vecină să vină să îmi țină pisica ca să îi fac injecțiile cu antibiotic și antiinflamator. Multumesc din nou persoanei care mi-a recomandat un veterinar, poate va fi nevoie sa apelez la ajutorul dumneaei. Știu că mîine e sîmbătă și poate numai azi mai e la cabinet acea doamnă, dar azi pisica se simte mai bine un pic. Cred ca voi incerca totusi sa sun, poate primesc un sfat, pentru eventualitatea ca va fi iar rau.
Azi afară unii cîntă cîntecul acela învățat de mine la grădiniță - dacă bine se trăiește
Pisica mea e din ce în ce mai rău. Nu a urinat nici azi. Eu încă mai sper. Azi trebuia să îi fac 2 injecții și mi-a ieșit numai una. Mi-a fost frică să i-o fac din nou. Dar poate e mai rău, ca și aseară, din cauza faptului că nu urinează deloc. Aseară a existat un om de pe facebook care mi-a dat speranțe și mi-a recomandat pe altcineva care mi-a dat numărul de telefon al unie doamne doctor despre care mi-a spus că e un om bun și un medic bun. Am fost fericită și, fiindcă era deja aproape 10 seara, i-am scris mesaj, cu rugămintea să îmi răspundă ceva ieri sau azi dimineața. Aseară nu mi-a răspuns.
Azi i-am scris din nou tot frumos și sincer și ea mi-a răspuns brutal și cu refuz categoric și ilogic chiar. Eu, povestind aceste lucruri mărunte de suferință din viața mea nu fac rău nimănui, mereu am scris numai adevărul, cu gîndul curat și bun. Mereu am avut încredere în oameni și în ceea ce e bun, nu am greșit absolut nimic. Totuși și aceste fleacuri contează, le-am scris uneori în detaliu, alteori mai pe scurt, fiindcă de fapt din 1984 m-au chinuit fără vină zi de zi și apoi și nopțile cu diferite torturi, pe care nu le meritam. Încontinuu 35 de ani, e adevărul și nu am provocat eu răul. Eu am semnalat, așa cum orice om e dator, o crimă abjectă și ceea ce e binele și frumosul și dreptatea. Nu ați înțeles în mod sigur.
Mereu mi-au făcut așa, continuu, dar nu am fost nebună și nu am greșit nimic.
Ei zic că oamenii așteaptă să le cer iertare în genunchi și eu nu pot ghici asta datorită faptului că nu am greșit nimic și că nu am fost nebună niciodată. Aceeași idee au avut-o mereu cînd m-au lovit mai puternic, ca acum cu pisica, uitînd faptul că eu țin încă minte totul și că m-au chinuit zi de zi, nu doar acum, tot fără să fi greșit nimic. Dar asta nu contează, puteau să nu mă otrăvească și să mă accepte să muncesc, orice, oricît de puțin. Mi-au refuzat și acel puțin, fără motiv, nu în fantezia mea, ci real și concret, ca și acum cu pisica. Modestia mea normală și realismul meu fără pretenții sau ambiții se datorează parțial faptului că am fost săracă și brutalizată de părinți, cum am explicat deja, dar și faptului că am fost de mică un om bun și fericit că trăiește, fără nemulțumire sau invidie. BIne, dar chiar nicio șansă, chiar nici minimul de trai, chiar nimic?!
”Ție toți ți-au făcut mereu rău, toți și-au bătut joc de tine și de aceea nimeni nu te vrea.”
”Ei sînt vinovați de o crimă monstruoasă și de aceea te torturează și mai rău și vor să mori, ca să ascundă adevărul, asta e tot.”
”Nu s-a întîmplat nimic rău în lume, decît că ei toți mint despre tine și vor să mori.”
”toți mint despre tine de cel puțin 35 de ani.”
”ea (adică eu) se va sinucide precis, evident asta vor toți.”
”ei cred că tu ești doar parțial un om bun și de fapt tu ai fost binele în cele mai mici detalii.”
Am primit răspunsul rău la rugămintea mea legată de pisică și iar au intrat unii insinuînd că oamenii vor să îmi moară pisica deoarece unii mint despre mine.
”Tu încă nu ai înțeles, nici după 35 de ani?” Ce să înțeleg? ”Că toți mint despre tine.” ???!
”unii nu vor să mori, dar nu te acceptă pentru ceea ce ești, vor să fii altceva decît ești în realitate.”
”ei nici nu vor să audă adevărul.”
Iată ce am pățit legat de pisică, ca întotdeauna din 84. Am scris așa:
”Dna doctor, vă deranjez din partea dnei X, am o pisică d eun an Urgență, 4 zile oligurie gravă, acum anurie de iri la prînz. Poate îmi răspundeți sincer dacă se poate face ceva, azi sau mîine dimineața. Mulțumesc, Cristina Moldoveanu. ”
tot eu aseară, adaug:
”Ea a urmat tratament cu antibiotice.”
tot eu, azi:
”Dna doctor, as vrea să știu dacă și cînd vă pot suna la telefon. Mulțumesc, pisica e deocamdată ceva mai bine, o țin sub observație (dacă urinează). Vă doresc un weekend plăcut.”
tot eu:
”Dar dacă va fi rău, poate nu voi putea să vă caut sîmbăta sau duminica.”
dnei răspunde:
”Bună ziua. Îmi pare rău, nu vă pot ajuta. Nu preiau pacienți care sînt deja în tratament recomandat de altcineva înafara de mine. Mult succes!”
eu:
”Mulțumesc, o zi bună.”
Exact așa a fost conversația, acum judeacți și dvs. corect.
1.era vorba de o urgență, nu tratament cronic și am scris clar asta despre pisica mea, care e ”pacient” pentru ei. Deci, apriori animalul e condamant la moarte.
2. faptul că un medic i-a prescris medicamente nu avea importanță, eu am apelat la ea cu altă problemă. Nu avea de ce să presupună că anuria e din cauza medicului etc.
3. venisem din orașul vecin, Voluntari, deci oamenii care sînt în tranzit sînt condamnați să le moară animalul, nu e corectă atitudinea.
4.era vorba de o cerere a unui om evident întristat și poate vreun sfat oarecare putea să mă ajute, mai ales că începea weekendul. 5. Chiar al doilea medic, care totuși a acceptat să o trateze după primul medic, mă trimitea la un la treilea, deci oricum trebuia să plătesc drumul cu taxiul dus-întors, etc. Eu am sperat că această persoană mă va accepta datorită bunei sale reputații de medic și de om bun, cum mi se spusese.
6. Era și weekendul, deci nu puteam să am contact în continuare cu al doilea medic - ea putea ghici asta - și poate ar fi putut să îmi dea măcar un sfat din moment ce poate nici ea nu avea program. (sau poate avea, fiind vineri) Ați văzut ieri cum s-au purtat cei care au răspuns la telefon.
etc.
Bineînețeles că nu puteam să îi explic toate acestea în mesaje, evident nu mai puteam insista, după refuzul ei categoric.
Pisica e și mai rău în acest moment.
Celor care intră peste gîndul meu li se pare normal, fiindcă eu am fost, cum spun ei, persecutată toată viața. Mi-au omorît și familia, așa spuneau alții.
Unii rîd de cei care spuneau că eu trebuie neapărat să fiu acceptată, ei spun că nu se întîmplă nimic rău dacă mă omoară. !!
Nu doar ce vorbesc - informația vehiculată - oamenii pe stradă sau în mass media, ci și obiecte care apar în drumul meu exact legate de viața mea.
Aceste lucruri eu le explic prin teoria mea - poate scrisă și de alții, (eu nu am citit) a cîmpului lexical, care e un cîmp de forțe ca și cel electromagnetic, gravitațional etc., în care se produc fenomene prin trecerea firească prin conștiință a diverselor obiecte de natură ideală și materială. Rostim sau gîndim un cuvînt, chiar neverbalizat, și acest lucru produce o detașare potențial activă a informației de materia pe care o codifică. Desigur e un fenomen mai complex în aparență.
Atît de multe lucruri par complexe în aparență și devin cuminți și simple odată ce au fost înțelese.
La acestă idee eu mai adaug și ideea cauzalității prin sumultaneitate, care transcende intervale perceptibile de timp.
Cultura, care se modifică continuu, care permite uneori șocant orice fel de falsuri sau idei bastarde, se schimbă în funcție de forța diverselor cîmpuri lexicale și de memoria vie a oamenilor. Pietrele cioplite contează mai puțin decît forța de impregnare cu semnificație a memoriei omenești.
Azi m-am trezit mai tirziu ca de obicei. Eram moartă de oboseală.Inca nu am teelfonat dnei medci pe care mi-a recomandat-o indirect cineva de pe facebook.
Pisicuta e mult mai bine, dar nu sint inca sigura ca i-a trecut, o țin sub observație. Acum se deplasează dintr-o cameră în alta, nu mai zace în pat și are privirea vioaie.
Sînt bucuroasă, e posibil ca ea sa se fi vindecat datorită antibioticului. O zi jumătate nu a facut pipi deloc, acum, azi noapte a facut putin, dar de atunci nu a mai facut. Nu a facut nici caca. Azi nu mai ies din casa, ca sa vad daca mai face, sa fiu sigura și sa vad daca va continua sa se simta mai bine.
peste 1-2 ore trebuie să o rog pe o vecină să vină să îmi țină pisica ca să îi fac injecțiile cu antibiotic și antiinflamator. Multumesc din nou persoanei care mi-a recomandat un veterinar, poate va fi nevoie sa apelez la ajutorul dumneaei. Știu că mîine e sîmbătă și poate numai azi mai e la cabinet acea doamnă, dar azi pisica se simte mai bine un pic. Cred ca voi incerca totusi sa sun, poate primesc un sfat, pentru eventualitatea ca va fi iar rau.
Azi afară unii cîntă cîntecul acela învățat de mine la grădiniță - dacă bine se trăiește
Pisica mea e din ce în ce mai rău. Nu a urinat nici azi. Eu încă mai sper. Azi trebuia să îi fac 2 injecții și mi-a ieșit numai una. Mi-a fost frică să i-o fac din nou. Dar poate e mai rău, ca și aseară, din cauza faptului că nu urinează deloc. Aseară a existat un om de pe facebook care mi-a dat speranțe și mi-a recomandat pe altcineva care mi-a dat numărul de telefon al unie doamne doctor despre care mi-a spus că e un om bun și un medic bun. Am fost fericită și, fiindcă era deja aproape 10 seara, i-am scris mesaj, cu rugămintea să îmi răspundă ceva ieri sau azi dimineața. Aseară nu mi-a răspuns.
Azi i-am scris din nou tot frumos și sincer și ea mi-a răspuns brutal și cu refuz categoric și ilogic chiar. Eu, povestind aceste lucruri mărunte de suferință din viața mea nu fac rău nimănui, mereu am scris numai adevărul, cu gîndul curat și bun. Mereu am avut încredere în oameni și în ceea ce e bun, nu am greșit absolut nimic. Totuși și aceste fleacuri contează, le-am scris uneori în detaliu, alteori mai pe scurt, fiindcă de fapt din 1984 m-au chinuit fără vină zi de zi și apoi și nopțile cu diferite torturi, pe care nu le meritam. Încontinuu 35 de ani, e adevărul și nu am provocat eu răul. Eu am semnalat, așa cum orice om e dator, o crimă abjectă și ceea ce e binele și frumosul și dreptatea. Nu ați înțeles în mod sigur.
Mereu mi-au făcut așa, continuu, dar nu am fost nebună și nu am greșit nimic.
Ei zic că oamenii așteaptă să le cer iertare în genunchi și eu nu pot ghici asta datorită faptului că nu am greșit nimic și că nu am fost nebună niciodată. Aceeași idee au avut-o mereu cînd m-au lovit mai puternic, ca acum cu pisica, uitînd faptul că eu țin încă minte totul și că m-au chinuit zi de zi, nu doar acum, tot fără să fi greșit nimic. Dar asta nu contează, puteau să nu mă otrăvească și să mă accepte să muncesc, orice, oricît de puțin. Mi-au refuzat și acel puțin, fără motiv, nu în fantezia mea, ci real și concret, ca și acum cu pisica. Modestia mea normală și realismul meu fără pretenții sau ambiții se datorează parțial faptului că am fost săracă și brutalizată de părinți, cum am explicat deja, dar și faptului că am fost de mică un om bun și fericit că trăiește, fără nemulțumire sau invidie. BIne, dar chiar nicio șansă, chiar nici minimul de trai, chiar nimic?!
”Ție toți ți-au făcut mereu rău, toți și-au bătut joc de tine și de aceea nimeni nu te vrea.”
”Ei sînt vinovați de o crimă monstruoasă și de aceea te torturează și mai rău și vor să mori, ca să ascundă adevărul, asta e tot.”
”Nu s-a întîmplat nimic rău în lume, decît că ei toți mint despre tine și vor să mori.”
”toți mint despre tine de cel puțin 35 de ani.”
”ea (adică eu) se va sinucide precis, evident asta vor toți.”
”ei cred că tu ești doar parțial un om bun și de fapt tu ai fost binele în cele mai mici detalii.”
Am primit răspunsul rău la rugămintea mea legată de pisică și iar au intrat unii insinuînd că oamenii vor să îmi moară pisica deoarece unii mint despre mine.
”Tu încă nu ai înțeles, nici după 35 de ani?” Ce să înțeleg? ”Că toți mint despre tine.” ???!
”unii nu vor să mori, dar nu te acceptă pentru ceea ce ești, vor să fii altceva decît ești în realitate.”
”ei nici nu vor să audă adevărul.”
Iată ce am pățit legat de pisică, ca întotdeauna din 84. Am scris așa:
”Dna doctor, vă deranjez din partea dnei X, am o pisică d eun an Urgență, 4 zile oligurie gravă, acum anurie de iri la prînz. Poate îmi răspundeți sincer dacă se poate face ceva, azi sau mîine dimineața. Mulțumesc, Cristina Moldoveanu. ”
tot eu aseară, adaug:
”Ea a urmat tratament cu antibiotice.”
tot eu, azi:
”Dna doctor, as vrea să știu dacă și cînd vă pot suna la telefon. Mulțumesc, pisica e deocamdată ceva mai bine, o țin sub observație (dacă urinează). Vă doresc un weekend plăcut.”
tot eu:
”Dar dacă va fi rău, poate nu voi putea să vă caut sîmbăta sau duminica.”
dnei răspunde:
”Bună ziua. Îmi pare rău, nu vă pot ajuta. Nu preiau pacienți care sînt deja în tratament recomandat de altcineva înafara de mine. Mult succes!”
eu:
”Mulțumesc, o zi bună.”
Exact așa a fost conversația, acum judeacți și dvs. corect.
1.era vorba de o urgență, nu tratament cronic și am scris clar asta despre pisica mea, care e ”pacient” pentru ei. Deci, apriori animalul e condamant la moarte.
2. faptul că un medic i-a prescris medicamente nu avea importanță, eu am apelat la ea cu altă problemă. Nu avea de ce să presupună că anuria e din cauza medicului etc.
3. venisem din orașul vecin, Voluntari, deci oamenii care sînt în tranzit sînt condamnați să le moară animalul, nu e corectă atitudinea.
4.era vorba de o cerere a unui om evident întristat și poate vreun sfat oarecare putea să mă ajute, mai ales că începea weekendul. 5. Chiar al doilea medic, care totuși a acceptat să o trateze după primul medic, mă trimitea la un la treilea, deci oricum trebuia să plătesc drumul cu taxiul dus-întors, etc. Eu am sperat că această persoană mă va accepta datorită bunei sale reputații de medic și de om bun, cum mi se spusese.
6. Era și weekendul, deci nu puteam să am contact în continuare cu al doilea medic - ea putea ghici asta - și poate ar fi putut să îmi dea măcar un sfat din moment ce poate nici ea nu avea program. (sau poate avea, fiind vineri) Ați văzut ieri cum s-au purtat cei care au răspuns la telefon.
etc.
Bineînețeles că nu puteam să îi explic toate acestea în mesaje, evident nu mai puteam insista, după refuzul ei categoric.
Pisica e și mai rău în acest moment.
Celor care intră peste gîndul meu li se pare normal, fiindcă eu am fost, cum spun ei, persecutată toată viața. Mi-au omorît și familia, așa spuneau alții.
Unii rîd de cei care spuneau că eu trebuie neapărat să fiu acceptată, ei spun că nu se întîmplă nimic rău dacă mă omoară. !!
joi, 13 iunie 2019
12-13 iunie 2019
apel la ajutor prietenesc
Pisica mea, o pisică bună și cuminte, se simte rău. Nu urina de cîteva zile decît foarte puțin. o dată cu sînge - culoare orz a urinii și plîngea să facă pipi, se așeza pe tăviță și nu făcea, apoi iar se așeza etc. Am dus-o ieri după masă la veterinar - și doctorița a efectuat niște manevre foarte dureroase - pisica plîngea și i-a făcut și ecografie. Nu mi-a dat vreun rezultat de ecografie și a spus că nu are nimic - dar cu un ton mai puțin convingător. Pisica are numai un an. A zis totuși că temperatura ei e bună - 38 cu 5 și că totuși are cistită. Nu vorbea prea convingător, dar poate asta era, chiar dacă nu avea febră. Mi-a dat antibiotice - 1/2 pastilă la 24 de ore și i-a făcut 2 injecții. Mi-a mai dat să îțăi dau No-spa, nu i-am dat. Pisica alerga și mănca și avea scaun normal înainte să o duc acolo, doar că nu urina și mieuna de durere. Cînd m-am întors cu ea acasă, a început să se tîrîie și scheuna dacă o atingeam și nu putea să se urce în fotoliu și era tare deprimată. Azi am venit de la Voluntari cu pisica pe la ora 1. De 2 ore trebuia să îi dau antibioticul. Îmi făcusem plan să îi dau antibioticul numai azi și dacă mîine e tot așa rău să o duc la alt venterinar.Dar mdicul mi-a dat să îi dau în gură pastilele și eu singură nu pot. Am scrs acest mesaj ca să conving pe vreunul din pritenii mei bucureșteni de pe facebook să vină, dacă e posibil la mine în seara asta să îi dau antibioticul. Piisca nu mai bea, nu mai mănîncă. În timp ce scrima acest mesaj m-a sunat o vecină pe care am căutat-o la telefon anterior și nu răspunsese, al cărei număr l-am obținut mai înainte azi de la vecina bătîrnă de jos, care nu ar fi venit să mă ajute, cu ideea că mie nu îmi trebuie pisică. Această persoană tînără m-a sunat că e în drum spre casă și mă ajuta. Dar eu am pus acum pisica pe jos în cameră și abia se mișcă și șchioapătă, în urma consultului veterinarului. M-am gîndit că trebuie să merg cu ea la veterinar - sî îi explic că nu am încredere să îi dau antibiotic, fiindcă e tare rău și șchioapătă clar. Dar acum e ora 5 - sper să mai găsesc veterinar, că oricum nu am bani de intervenții de urgență. Dacă nu urinează, eu mă gîndesc că ar fi poate mai rău să îi dau antibiotc. Vecina mai tînără care a zis că vine la mine are pisici, deci ar putea să aibă și un coșuleț de transport cu împrumut, să o duc acum la veterinar, că eu nu aș avea bani să îi iau și coșuleț și nu aș putea să o duc la veterinar. Am cheltuit ieri 115 lei la veterinarul care i-a fîăcut rău. Sper să pot ajunge la veterinar azi. Mai devreme nu aveam cum, fiindcă trebuia să o aștept pe mama la mine acasă. Mă gîndesc să nu îi dau antibioticulde la medicul nefast, dar nu știu sigur dacă nu e și problema urinării în același timp. E posibil ca medicul să îi fi prins un nerv mai important cînd i-a făcut injecția. Poate mă ajutați cu un sfat, sau, daacă trebuie să cuimpăr acum coș de vizavi, poate mă puteți anjuta cu 50-100 lei. Pisica nu avea nimic ieri la 2 jumătate, în afară de urinat puțin și mieunat, ea care nu miaună de obicei. E tînără și drăguță. Acum o aștept pe acea vecină - sper să vină la timp - și încerc să caut și să contactez un veterinar de pe internet, din apropierea locuinței mele.
Gurile rele - cei care au intrat peste mintea mea - au spus multe lucruri rele, cum ar fi că unii vor să omoare pisica sau că veterinarul dintîi vrea să o omoare, sau că e otrăvită fiindcă a stat cu mine în apartamentul meu și a inspirat/ băut otrava ce mi-au dat-o (??) și vor să o omoare ca să nu fie încă o dovadă că sînt otrăvită sau să nu poată pisica să mă salveze pe mine dacă mi-e rău noaptea etc. Multe altele. Că și pisica nu urinează, cum am pățit și eu (și acum urinez foarte puțin) și ei nu pot spune că pisica nu urinează din cauza psihice, cum au zis despre mine.
Am reușit să merg cu pisica la veterinar și să mă întorc cu ea acasă. E încă în viață, dar medicul a zis că are febră mare - 39.8. I-a făcut antibiotic. Mîine merg din nou după masa și voi încerca să insist să întreb dacă îi face hemoleucograma - el zicea că se face la el,dar la el costă 50 de lei și că ar trebui făcută dar mai bine să mă duc altundeva în oraș, și să îi fac din nou și ecografie, pe lîngă hemoleucogramă - i-am făcut ieri, la celălalt medic ecografie, dar nu mi-a dat nicio poză. Cred și sper că își va reveni, fiindcă ieri avea 38.5 și dna doctor cealaltă a spus că nu e grav, dar i-a făcut injecții cu antibiotic și apoi i-a mers tot mai rău. Poate acum i-a dat antibiotic mai bun. Cum spuneam, după vizita de ieri la veterinarul celălalt i-a fost tare rău și mergea greu și șchiopăta azi dimineață și abia am găsit-o că se ascunsese undeva în casă, ceea ce nu a mai făcut. El zicea azi să îi fac din nou ecograma la alții, la care mă trimitea el, că acolo era mai ieftin ca aici la el, adciă acolo e 150 de lei. I-am spus că nu pot fiindcă nu am atîția bani și ar trebui să iau taxiul dus întors, plus tratamentul ei, plus ecografia, plus hemoleucograma - i-am spus că sînt dispusă să mai cheltuiesc 3 milioane pe lîngă primul, ca s-o slavez, dar mai mult nu am. El a început să vorbească la telefon mult - 2 sau trei colocutori, încît nu am mai putut vorbi cu el și nu am mai așteptat, fiindcăm-a zăpăcit tristețea și faptul că assitenta mdicului de asemnea vorbea încontinuu cu mine. Mi s-a părut ciudat că el insistase pe hemoleucogramaă ca și cum era mai importantă decît ecografia,. dar, în același timp nu mi-a propus să fac aici la el, deși am spus clar că pot cheltui mai mult și el a spus că la el e 50 de lei, ceea ce considera el a fi mult și chipurile dincolo era mai puțin. Mă rog lui Dumnezeu să reziste pisica. Diagnosticul ei la primul medci e cistită. Poate asta e. Voi merge și mîine și poate întreb de analizele acelea sangvine. Însă el a spus că dacă pisica va fi mai rău mîine să merg dincolo - nu mai știu adresa etc. deci e posibil și așa ceva, să fie mai rău. Să sperăm că va fi mai bine.
13 iunie 2019
Biata Cloe... ieri nu a mai urinat deloc toată ziua, azi deloc, azi noapte deloc... am fost cu ea la 2 veterinari... i-au dat antibiotice și aș mai avea să îi dau trei zile, să îi fac eu subcutatant, că medicul nu e acolo în weekend, nici mîine... dar ea nu mai face pipi deloc, febra a scăzut de la 39.8 la 38.8, cum zice medicul, ... dar poate că totuși trebuia, poate se putea ceva să îmi dea și pentru urinat... oamenilor li se face injecție/perfuzie cu furosemid sau altceva, nu știu ce să îi dau... al doilea veterinar mă trimitea să îi fac analize foarte scumpe.. nu folosesc oricum, eu mă gîndesc că ar fi trebuit să mă ajute pentur simptomul de anurie, chiar și fără analize, e ceva urgent - și ar fi costat mai puțin.. pnld, pe vremuri și chiar și azi în unele locuri nu există ecografie sau hemoleucogramă... vă rog mult, poate mă puteți ajuta măcar cu un sfat... ea a mîncat puțin și a băut destul, dar nu urinează deloc și nu a avut nici scaun... stă numai în pat toată ziua și ieri și azi , de obicei nu stătea în patul meu decît noaptea uneori și și-a pierdut vioiciunea...nu mai vine nici la bucătărie cu mine.... am cheltuit deja 265 lei la veterinari, pe burtă a fost rasă pentru ecografie
Am sunat la medic de URGENȚĂ chipurile ONLINE și am cerut frumos un sfat, conform reclamei firmei respective - a zis că nu poate să îmi spună numele niciunui medicament fără consultații amănunțite care costă multe sute de lei, i-am spus că întîmplător știu despre furosemid (și nefrix ?) dar că aș fi putut să nu știu acestea și că o rog să îmi recomande unul dintre ele sau altceva ceea ce oricum tot eu aș plăti, ce există pentru pisici de exemplu - a zis că nu poate, decît după mersul meu acolo (cu taxiul dus-întors) și multe investigații amănunțite. I-am explicat clar că nu urinează deloc și că febra a apărut după ce nu mai urina decît picături - apoi al doilea veterinar i-a dat un medicament care a scăzut febra, dar ea nu mai urinează deloc de ieri la ora 12 ziua. Am implorat-o din nou, ca de la om la om și i-am explicat că e o situație de urgență și nu a fost tratată cronic, cum insinua ea. A zis că nu poate, adică nu vrea să îmi spună nimic. A trebuit să închid cu lacrimile în ochi. I-am vorbit normal așa cum sînt eu mereu. Atunci au intrat unii peste mine care spun că așa fac ei, că aia de la telefon care vorbea cu mine era o moldoveancă împuțită, cum am mai pățit eu cu medici care m-au tratat în acest mod și erau tot cu accent moldovenesc, ei spun că ăia sînt cei mai mari porci din istorie și că aplică la oameni aceleași reguli și refuză ajutorul minim de supraviețuire în mod categoric. Nu știu dacă e așa și nu știu de ce ei disprețuiesc moldovenii. Mi-a spus cu reproș că atunci cînd am achiziționat animalul trebuia să îmi asum responsabilități că s-ar putea îmbolnăvi și deci mă acuza ca și cum am cumpărat-o pe Cloe deși nu știa nimic despre asta și deci după ea eu trebuia să las pisica cu dizenterie în zăpadă azi iarnă, cînd colinda maidanele împuțite și venea la mine la fereastră și eu nici nu am luat-o inițial crezînd că e a altcuiva și apoi am înțeles și am deparazitat-o, am încălzit-o la sufletul meu și am sterilizat-o, că oricum suferea mult și nu puteam crește pui, știind ca orice om RESPONSABIL că nu aveam bani pentru pui. Oare femeia aceea brutală de la celălalt capăt al liniei, una dintre puținele mele contacte cu alți oameni, era responsabilă? Și de ce mă insulta și dădea vina pe mine?
Au intrat unii spunînd că e o ”țară de porci care te vînează încontinuu din 84, inclusiv acum cu pisica ta, ei te-au lovit încontinuu , toată viața ta.”
Iar au venit tinerii aceia gălăgioși în curtea blocului, iar l-am întălnit pe grasu din bloc care nu mă salută și pare a fi legat de urletele celor de afară. E ora 12 noaptea și ei tot urlă, mai puțin ca în alte dăți, dar îmi fac rău. Unii spun peste mintea mea că ăia de afară, care mă chinuiesc de atîta amar de ani, mereu alții, mă f_t totodată prin urletele lor sălbatice (zbieretul Bucureștiului) sau altcineva mă f_te indirect prin intermediul acelor huligani răi și vulgari. Nu știu. Acum sînt prea slăbită să ies afară să îi rog să plece, cum am mai făcut. Mi-e rău și am dureri mari la spate, am luat Movalis, cum mi-a recomandat medicul. De obicei nu trece.
Voi scrie din nou despre starea vieții mele de acum, după ce am scris despre pisică.
Am venit de la Voluntari ieri și aseară mi-a fost tare rău. Pisica urinase ultima oară pe drum, pe bancheta taxiului un pic. Am trimis mesaj la dispecerat că sînt dispusă să plătesc daune, dar el nu m-a sunat. Animăluțul a mai fost dus cu taxiul, dar niciodată nu făcuse pipi. A fost mereu o pisică curată, chiar și cînd era puiuț încă azi, iarnă, și avea diaree groaznică, cînd am adoptat-o, a făcut de la început la baie și eu am șters și am ascuns mizeria de mama, ca să nu o arunce afară, cum spunea. Apoi am vindecat-o cu ce mi-a spus medicul să îi dau, chiar acest al doilea veterinar despre care am povestit.
Acum săraca e numai în pat la mine și e tare slăbită, e tot mai rău în aparență și nu a mai urinat de ieri la ora 12 la prînz. Cineva, cumva, mi-a stricat calculatorul (sursa) chiar dacă nu l-am folosit, nu știu cît va mai rezista și precis nu voi avea bani să îl repar, ca și în alte dăți, dar pe internet oricum nimeni nu are relație cu mine aproaape deloc și nimeni nu e interesat de ceea ce pot eu crea poetic sau altfel.
Veneam de afară pe lîngă niște aprozariști și unul fredona refrenul de la Revoluția din 1989 - Ole ole... Mă gîndeam că e nedreaptă asocierea tangențială cu viața mea, fiindcă eu nu am greșit nimic toată viața și desigur nu am vrut moartea nimănui și normal că nu m-am bucurat că Ceaușescu a murit. Un idiot a inventat acum altă gogomănie - că oamenii nu s-au bucurat de moartea lui, ci de faptul că eu am înnebunit și eu de fapt nu am înnebunit niciodată. În sfîrșit aberații ale lor, în care nu cred nici proștii.
”Ceaușescu nu a suferit aproape nimic. E adevărat că a fost la închisoare, dar pe tine te-au torturat inuman 35 de ani.”
”e cea mai monstruoasă crimă din istorie.” ”Tu ai fost unul dintre cei mai buni și inteligenți oameni și ei te omoară cu bestialitate.”
Spuneam că am vdenti de la Voluntari ieri. Înainte de a pleca, m-au chinuit de luni cu idei că vor moartea pisicii, inclusiv marți, după ce m-am întors de la veterinar. La sfîrșit mi-au spus din nou în gînd, cu vehemență, că trebuie să mă distrugă total ca oamenii să nu înțeleagă. Azi, în oraș, la fel, aceeași idee reluată de ei mereu, cu înverșunare:
”Tu TREBUIE SĂ ÎNȚELEGI că noi TREBUIE să te omorîm, pentru că oamenii NU TREBUIE să înțeleagă.” Ce? Care oameni? Nu s-ar întîmpla nimic rău. Ei zic că ar înțelege proștii, fiindcă ăia inteligenți au înțeles de mult că eu am dreptate 100%.
”Pe ei nu îi interesează decît aparențele și vor să mori, fiindcă ei sînt vinovați și apar vinovați fiindcă ți-au făcut rău.”
Adevărul despre tine îi inculpă pe ei, fiindcă tu într-adevăr nu ai greșit absolut nimic. Bine, dar înseamnă că nu au înțeles, am fost cu adevărat perfecțiunea, nu doar nevinovăția absolută și era de ajuns să accepte adevărul foarte frumos despre mine și ar fi fost imediat dreptate, precis nu m-ar fi omorît cu otravă și tortură și aș fi avut dreptul la muncă și chiar la studii, că nu era prea tîrziu, cum am explicat, pe colegele mele le-au acceptat, chiar la vărsta la care eram eu, 35-45 de ani. Eu nu am avut nicio șansă și am încercat mereu, dar mi-au respins sau distrus tot. Nu era o iluzie și puteam dovedi ușor că nu am greșit nimic, că nu am avut nicun delir sau altă tulburare psihică și că eram și capabilă de muncă și studii cu adevărat, cum am spus din 1984, cînd a început calvarul. Deci aș fi avut libertatea și precis aș fi fost respectată și iubită în timp, oricît de umilă ar fi fost munca mea sau de rutinieră. Aș fi avut și dreptul implicit la studii, fie și individual și nu aș fi fost otrăvită în mod sigur.
”Lor nu le pasă de tine fiindcă mereu li se spun minciuni”??
La Voluntari nu am avut simptome prea grave. A fost binișor, mai rău ca în dățile trecute, dar acceptabil față de oraș. Ei spuneau în gîndul meu că nu știau că și la Voluntari au pus otravă mai multă. Nu știu sigur, posibil, avînd în vedere că am avut senzație de lipsă de oxigen, pentru prima oară acolo, că aveam acest simptom doar la mine acasă, în oraș.
Încă de ieri mi s-au umflat picioarele, mai ales piciorul întreg, dreptul și e umfla tși azi, la Voluntari nu se umflase. Și ieri și azi m-a durut enorm spatele, zona lombară, unii zic că sînt poate rinichii, nu doar coloana (???) ceea ce eu nu știu, fiindcă ar fi otravă aici și asupra mea și asupra pisicii. Brusc, după săptămîni, iarăși sete puternică și gîtul mereu uscat. Un alt detalui important e că simt arsurăpe pielea expusă și fierbințeală rea - numai pe mîini și pe față. Culoarea mea s-a schimbat, sînt destul de palidă. Posibil icter, că exact de o vreme, mai ales după otrava de Florii, am avut amar în gură aproape zilnic.
Ei zic că o lume în care nu există nici un pic de milă e inacceptabilă.
Revin la ultima clară otrăvire asupra mea - exact de Floriile noastre, Paștele catolic. Am povestit puțin că era clar otravă chiar și după simptom, că nu am mai avut colici puternice fiindcă ei au abandonat acel gen de otrăvuri de mult, - odinioară aveam des, foarte puternice și scaun moale după aceea, și știam cert că era otravă, aveam și corpuil delict. Nu am fost proastă, nu am vrut să fiu otrăvită, am explicat clar asta.
În noaptea aceea am avut dureri extrem de goraznice, de stomac și apoi colici,nu au cedat la medicamente - dar nici nu aveam No spa, uitasem de ele, fiindcă nu avusesem colici de mult. Au durat monstruos aproape toată noaptea și apoi am avut desigur scaun mixt prin care împroșcam WCul. Odinioară, după scaunul de acel gen totul era bine din nou. De data asta nu a fost, otrava era prea puternică, nu știu sigur dacă nu era cumva dinăuntrul organismului meu, care a fost mereu otrăvit de prin anul 2000. Îmn continuare, aproape o săptămînă am avut scaune apoase de tot și dureri de ficat, colici mai slabe și jenă la stomac și reflux amar-acid.
Atunci cînd am scris pe facebook, înainte să plec la Voluntari înainte de Paști fusese doar începutul și Adelina Fleva mi-a scris ”Doamne ajută”, la fel cum a scris acum la postarea mea legată de pisică și am perceput puțin nefastă sau de rău augur intervenția ei, nu din cauză că se exprimă ambiguu - deci nu știi ce să ajute Dzeu - ci din alt motiv. Sper ca Adelina Fleva să înțeleagă bunele mele intenții și respectul și dragostea real ce i le port, la fel cumși eu le-am înțeles pe ale ei, mărturisite nu de mult. Nu cred nimic rău despre Adelina. E una dintre oamenii puțini care m-au bucurat cu cuvintele lor. Dar extresia Doamne-ajută îmi amintește că am fost torturată de oameni răi care spuneau că vor să mor și totodată doamne ajută peste mintea mea, ca și cum dzeu trebuia să îi ajute să mor eu. Au intrat uneori peste mintea mea cu ideea că niște/un preot nebun vrea să mor sau că preoții citesc în sobor descîntece să mor eu etc.
Este total absurd, dar așa a fost și eram încă tînără, deci puteam chiar crea ceva mai bun și frumos pentru oameni și meritam viața în mod sigur. Chiar dacă eram femeie.
Cloe săraca, singura mea familie aici, în afară de mama, e tare rău acum, tare puțin se mișcă, dar încă mai sper să își revină, fie și un timp mai scurt.
1 fără 5 - urletele s-au oprit, mi-am luat medicamentele de inimă și ficat și psihiatrice și ce mai e. Stomacul dimineața. Ei au avut mai demult ideea - poate și acum - că medicii și psihologii care mi-au făcut rău se acoperă între ei și că idioții cred/credeau că bolile mele interne sînt din cauza abuzului psihiatric și de aceea mințeau, fără să înțeleagă că era otravă clară din alimente, ca să etc. Fără să vorbească niciodată cu mine etc.
Încă o dată - nu au dreptate că trebuie să mă omoare - că profesori universitari, că rușinea proștilor, că onoarea țării, că toți vor să mor și să mușamalizeze fiindcă ei sînt vinovați etc. - e o aberație,. Poate nu a fost ceva intenționat. Poate a fost doar prostia unora și asta nu e rușine. Poate nici măcar atît, ci doar o temporară lisă de judecată conform realități, o temporară prostie sau incapacitate de judecată, care nu e o greșeală gravă. Răul se întîmplă numai și numai cînd faci răul sau cînd omori, în niciun caz nu se întîmpla nimic dacă mă acceptau să muncesc puțin, sau dacă nu mă otrăveau, sau dacă aveam dreptul de a studia, pe care de fapt îl meritam, considerînd atît cît puteam nu mai mult sau altceva. Dar măcar dreptul de a fi și de a munci, măcar cu 1/2 normă, măcar cu cîteva contacte sociale, nu ceream mult și aveam nevoie de un salariu puțin mai mare decît pensia - deci vreo 7-8oo lei pe lună - și aș fi avut un prezent frumos de bucurie și activitate și un viitor cu ceva bani și fericirea de a avea un rostîn lume și de a vorbi puțin cu alții, sau măca de a îi asculta cuminte.
E adevărat că încă din tinerețe eram capabilă să mă mulțumesc cu o muncă sub nivelul meu intelectual de pildă și că prețuiam darul vieții de la Dzeu și oamenii și lumea și miracolul culturii și niciodată nu aș cerut mai mult - aveam nevoie și puteam și meritam să muncesc ceva, oricît de puțin.
Această atitudine absolut normală de modestie și realism s-a datorat probabil și naturii mele bune și înțelepte, dar și faptului că eram respinsă brutal de părinți și foarte săracă.
”Că furnica de-i furnică, la trup mare, la cap mică, Şi la mijloc subţirică, de umblă pe sub pământ, tot se ţâne de cuvânt, tot se ţâne de cuvânt.” ”Dar noi oameni botezați... de cuvînt suntem legați.”
Acum am din nou amar în gură, la Voluntari îmi trecuse.
Ei spun mereu că oamenii cred că eu sînt exact (?) opusul a ceea ce sînt, fiindcă li s-au spus mereu astfel de minciuni despre mine. ??
E adevărat că senzația de lipsă de oxigen, oboseala bruscă la eforturi relativ mici și traspirația abundentă la efort pot fi și din cauza agravării bolii de inimă, care, la rîndul ei, era datorată otrăvurilor felurite și sărăciei (hrană proastă și cu multe hidrocarburi, sedentarism și obezitate, fumat datorită scîrbei de a fi otrăvit și izolării inumane. La mama acasă e într-adevăr un miros urît, nu cred că e normal, poate e toxic și nu era cînd mama stătea în București, acum e impregnat peste tot, și în așternuturi, pe c\re ea le spală mai economic, dar mirosul e dulceag și greu mai ales din mobilă.
Pisica a început să horcăie, dar eu încă mai sper fiindcă am primit un număr de telefon de la o prietenă de pe facebook care a vrut să mă ajute, era 9 jumătate și medicul nu a putut răspunde, iar eu mă voi scula mai tîrziu, sînt frîntă de dureri de șale. Poate e doar un horcăit fugar.
Uf, ce rău doare coloana lombară...de mult aș fi luat o saltea ortopedică, dar ”trebuie” să sufăr, fiindcă există oameni răi (doar cîțiva precis în viața mea, poate mai puțin de 10, dincauza cărora mă torturează de moarte ceilalți) care au mințit despre mine în mod clar, am dovezi și pot povesti diverse altele evident adevărate. Reept nu am avut nicio șansă și consider pe bună dreptate că eram aproape perfectă chiar și la 13 ani cînd am venit în oraș. Tot ce mi-am dorit toată viața a post un fotoliu imens să mă relaxex citind sau cu muzică, o saltea pentru coloană, calorifere normale cu care nu pot tortura, cum au vecinii mei din bloc (sau măcar aer condiționat rece) dar e mai bine calorifer, ca să nu mă trezesc cu altă otravă știu eu cum, și o cabină de duș să pot face baie că așa la chiuvetă mă spăl greu și mă stropesc vrînd nevrînd și pe proteză și se rupe, ruginește, cum am maki pățit. Spălatul pe cap e un supliciu și mai mare din cauza durerii de coloană imensă, fiindcă acum pot intra în cadă,dar nu am cum ieși din cauza greutății pe un picior.
Pisica mea, o pisică bună și cuminte, se simte rău. Nu urina de cîteva zile decît foarte puțin. o dată cu sînge - culoare orz a urinii și plîngea să facă pipi, se așeza pe tăviță și nu făcea, apoi iar se așeza etc. Am dus-o ieri după masă la veterinar - și doctorița a efectuat niște manevre foarte dureroase - pisica plîngea și i-a făcut și ecografie. Nu mi-a dat vreun rezultat de ecografie și a spus că nu are nimic - dar cu un ton mai puțin convingător. Pisica are numai un an. A zis totuși că temperatura ei e bună - 38 cu 5 și că totuși are cistită. Nu vorbea prea convingător, dar poate asta era, chiar dacă nu avea febră. Mi-a dat antibiotice - 1/2 pastilă la 24 de ore și i-a făcut 2 injecții. Mi-a mai dat să îțăi dau No-spa, nu i-am dat. Pisica alerga și mănca și avea scaun normal înainte să o duc acolo, doar că nu urina și mieuna de durere. Cînd m-am întors cu ea acasă, a început să se tîrîie și scheuna dacă o atingeam și nu putea să se urce în fotoliu și era tare deprimată. Azi am venit de la Voluntari cu pisica pe la ora 1. De 2 ore trebuia să îi dau antibioticul. Îmi făcusem plan să îi dau antibioticul numai azi și dacă mîine e tot așa rău să o duc la alt venterinar.Dar mdicul mi-a dat să îi dau în gură pastilele și eu singură nu pot. Am scrs acest mesaj ca să conving pe vreunul din pritenii mei bucureșteni de pe facebook să vină, dacă e posibil la mine în seara asta să îi dau antibioticul. Piisca nu mai bea, nu mai mănîncă. În timp ce scrima acest mesaj m-a sunat o vecină pe care am căutat-o la telefon anterior și nu răspunsese, al cărei număr l-am obținut mai înainte azi de la vecina bătîrnă de jos, care nu ar fi venit să mă ajute, cu ideea că mie nu îmi trebuie pisică. Această persoană tînără m-a sunat că e în drum spre casă și mă ajuta. Dar eu am pus acum pisica pe jos în cameră și abia se mișcă și șchioapătă, în urma consultului veterinarului. M-am gîndit că trebuie să merg cu ea la veterinar - sî îi explic că nu am încredere să îi dau antibiotic, fiindcă e tare rău și șchioapătă clar. Dar acum e ora 5 - sper să mai găsesc veterinar, că oricum nu am bani de intervenții de urgență. Dacă nu urinează, eu mă gîndesc că ar fi poate mai rău să îi dau antibiotc. Vecina mai tînără care a zis că vine la mine are pisici, deci ar putea să aibă și un coșuleț de transport cu împrumut, să o duc acum la veterinar, că eu nu aș avea bani să îi iau și coșuleț și nu aș putea să o duc la veterinar. Am cheltuit ieri 115 lei la veterinarul care i-a fîăcut rău. Sper să pot ajunge la veterinar azi. Mai devreme nu aveam cum, fiindcă trebuia să o aștept pe mama la mine acasă. Mă gîndesc să nu îi dau antibioticulde la medicul nefast, dar nu știu sigur dacă nu e și problema urinării în același timp. E posibil ca medicul să îi fi prins un nerv mai important cînd i-a făcut injecția. Poate mă ajutați cu un sfat, sau, daacă trebuie să cuimpăr acum coș de vizavi, poate mă puteți anjuta cu 50-100 lei. Pisica nu avea nimic ieri la 2 jumătate, în afară de urinat puțin și mieunat, ea care nu miaună de obicei. E tînără și drăguță. Acum o aștept pe acea vecină - sper să vină la timp - și încerc să caut și să contactez un veterinar de pe internet, din apropierea locuinței mele.
Gurile rele - cei care au intrat peste mintea mea - au spus multe lucruri rele, cum ar fi că unii vor să omoare pisica sau că veterinarul dintîi vrea să o omoare, sau că e otrăvită fiindcă a stat cu mine în apartamentul meu și a inspirat/ băut otrava ce mi-au dat-o (??) și vor să o omoare ca să nu fie încă o dovadă că sînt otrăvită sau să nu poată pisica să mă salveze pe mine dacă mi-e rău noaptea etc. Multe altele. Că și pisica nu urinează, cum am pățit și eu (și acum urinez foarte puțin) și ei nu pot spune că pisica nu urinează din cauza psihice, cum au zis despre mine.
Am reușit să merg cu pisica la veterinar și să mă întorc cu ea acasă. E încă în viață, dar medicul a zis că are febră mare - 39.8. I-a făcut antibiotic. Mîine merg din nou după masa și voi încerca să insist să întreb dacă îi face hemoleucograma - el zicea că se face la el,dar la el costă 50 de lei și că ar trebui făcută dar mai bine să mă duc altundeva în oraș, și să îi fac din nou și ecografie, pe lîngă hemoleucogramă - i-am făcut ieri, la celălalt medic ecografie, dar nu mi-a dat nicio poză. Cred și sper că își va reveni, fiindcă ieri avea 38.5 și dna doctor cealaltă a spus că nu e grav, dar i-a făcut injecții cu antibiotic și apoi i-a mers tot mai rău. Poate acum i-a dat antibiotic mai bun. Cum spuneam, după vizita de ieri la veterinarul celălalt i-a fost tare rău și mergea greu și șchiopăta azi dimineață și abia am găsit-o că se ascunsese undeva în casă, ceea ce nu a mai făcut. El zicea azi să îi fac din nou ecograma la alții, la care mă trimitea el, că acolo era mai ieftin ca aici la el, adciă acolo e 150 de lei. I-am spus că nu pot fiindcă nu am atîția bani și ar trebui să iau taxiul dus întors, plus tratamentul ei, plus ecografia, plus hemoleucograma - i-am spus că sînt dispusă să mai cheltuiesc 3 milioane pe lîngă primul, ca s-o slavez, dar mai mult nu am. El a început să vorbească la telefon mult - 2 sau trei colocutori, încît nu am mai putut vorbi cu el și nu am mai așteptat, fiindcăm-a zăpăcit tristețea și faptul că assitenta mdicului de asemnea vorbea încontinuu cu mine. Mi s-a părut ciudat că el insistase pe hemoleucogramaă ca și cum era mai importantă decît ecografia,. dar, în același timp nu mi-a propus să fac aici la el, deși am spus clar că pot cheltui mai mult și el a spus că la el e 50 de lei, ceea ce considera el a fi mult și chipurile dincolo era mai puțin. Mă rog lui Dumnezeu să reziste pisica. Diagnosticul ei la primul medci e cistită. Poate asta e. Voi merge și mîine și poate întreb de analizele acelea sangvine. Însă el a spus că dacă pisica va fi mai rău mîine să merg dincolo - nu mai știu adresa etc. deci e posibil și așa ceva, să fie mai rău. Să sperăm că va fi mai bine.
13 iunie 2019
Biata Cloe... ieri nu a mai urinat deloc toată ziua, azi deloc, azi noapte deloc... am fost cu ea la 2 veterinari... i-au dat antibiotice și aș mai avea să îi dau trei zile, să îi fac eu subcutatant, că medicul nu e acolo în weekend, nici mîine... dar ea nu mai face pipi deloc, febra a scăzut de la 39.8 la 38.8, cum zice medicul, ... dar poate că totuși trebuia, poate se putea ceva să îmi dea și pentru urinat... oamenilor li se face injecție/perfuzie cu furosemid sau altceva, nu știu ce să îi dau... al doilea veterinar mă trimitea să îi fac analize foarte scumpe.. nu folosesc oricum, eu mă gîndesc că ar fi trebuit să mă ajute pentur simptomul de anurie, chiar și fără analize, e ceva urgent - și ar fi costat mai puțin.. pnld, pe vremuri și chiar și azi în unele locuri nu există ecografie sau hemoleucogramă... vă rog mult, poate mă puteți ajuta măcar cu un sfat... ea a mîncat puțin și a băut destul, dar nu urinează deloc și nu a avut nici scaun... stă numai în pat toată ziua și ieri și azi , de obicei nu stătea în patul meu decît noaptea uneori și și-a pierdut vioiciunea...nu mai vine nici la bucătărie cu mine.... am cheltuit deja 265 lei la veterinari, pe burtă a fost rasă pentru ecografie
Am sunat la medic de URGENȚĂ chipurile ONLINE și am cerut frumos un sfat, conform reclamei firmei respective - a zis că nu poate să îmi spună numele niciunui medicament fără consultații amănunțite care costă multe sute de lei, i-am spus că întîmplător știu despre furosemid (și nefrix ?) dar că aș fi putut să nu știu acestea și că o rog să îmi recomande unul dintre ele sau altceva ceea ce oricum tot eu aș plăti, ce există pentru pisici de exemplu - a zis că nu poate, decît după mersul meu acolo (cu taxiul dus-întors) și multe investigații amănunțite. I-am explicat clar că nu urinează deloc și că febra a apărut după ce nu mai urina decît picături - apoi al doilea veterinar i-a dat un medicament care a scăzut febra, dar ea nu mai urinează deloc de ieri la ora 12 ziua. Am implorat-o din nou, ca de la om la om și i-am explicat că e o situație de urgență și nu a fost tratată cronic, cum insinua ea. A zis că nu poate, adică nu vrea să îmi spună nimic. A trebuit să închid cu lacrimile în ochi. I-am vorbit normal așa cum sînt eu mereu. Atunci au intrat unii peste mine care spun că așa fac ei, că aia de la telefon care vorbea cu mine era o moldoveancă împuțită, cum am mai pățit eu cu medici care m-au tratat în acest mod și erau tot cu accent moldovenesc, ei spun că ăia sînt cei mai mari porci din istorie și că aplică la oameni aceleași reguli și refuză ajutorul minim de supraviețuire în mod categoric. Nu știu dacă e așa și nu știu de ce ei disprețuiesc moldovenii. Mi-a spus cu reproș că atunci cînd am achiziționat animalul trebuia să îmi asum responsabilități că s-ar putea îmbolnăvi și deci mă acuza ca și cum am cumpărat-o pe Cloe deși nu știa nimic despre asta și deci după ea eu trebuia să las pisica cu dizenterie în zăpadă azi iarnă, cînd colinda maidanele împuțite și venea la mine la fereastră și eu nici nu am luat-o inițial crezînd că e a altcuiva și apoi am înțeles și am deparazitat-o, am încălzit-o la sufletul meu și am sterilizat-o, că oricum suferea mult și nu puteam crește pui, știind ca orice om RESPONSABIL că nu aveam bani pentru pui. Oare femeia aceea brutală de la celălalt capăt al liniei, una dintre puținele mele contacte cu alți oameni, era responsabilă? Și de ce mă insulta și dădea vina pe mine?
Au intrat unii spunînd că e o ”țară de porci care te vînează încontinuu din 84, inclusiv acum cu pisica ta, ei te-au lovit încontinuu , toată viața ta.”
Iar au venit tinerii aceia gălăgioși în curtea blocului, iar l-am întălnit pe grasu din bloc care nu mă salută și pare a fi legat de urletele celor de afară. E ora 12 noaptea și ei tot urlă, mai puțin ca în alte dăți, dar îmi fac rău. Unii spun peste mintea mea că ăia de afară, care mă chinuiesc de atîta amar de ani, mereu alții, mă f_t totodată prin urletele lor sălbatice (zbieretul Bucureștiului) sau altcineva mă f_te indirect prin intermediul acelor huligani răi și vulgari. Nu știu. Acum sînt prea slăbită să ies afară să îi rog să plece, cum am mai făcut. Mi-e rău și am dureri mari la spate, am luat Movalis, cum mi-a recomandat medicul. De obicei nu trece.
Voi scrie din nou despre starea vieții mele de acum, după ce am scris despre pisică.
Am venit de la Voluntari ieri și aseară mi-a fost tare rău. Pisica urinase ultima oară pe drum, pe bancheta taxiului un pic. Am trimis mesaj la dispecerat că sînt dispusă să plătesc daune, dar el nu m-a sunat. Animăluțul a mai fost dus cu taxiul, dar niciodată nu făcuse pipi. A fost mereu o pisică curată, chiar și cînd era puiuț încă azi, iarnă, și avea diaree groaznică, cînd am adoptat-o, a făcut de la început la baie și eu am șters și am ascuns mizeria de mama, ca să nu o arunce afară, cum spunea. Apoi am vindecat-o cu ce mi-a spus medicul să îi dau, chiar acest al doilea veterinar despre care am povestit.
Acum săraca e numai în pat la mine și e tare slăbită, e tot mai rău în aparență și nu a mai urinat de ieri la ora 12 la prînz. Cineva, cumva, mi-a stricat calculatorul (sursa) chiar dacă nu l-am folosit, nu știu cît va mai rezista și precis nu voi avea bani să îl repar, ca și în alte dăți, dar pe internet oricum nimeni nu are relație cu mine aproaape deloc și nimeni nu e interesat de ceea ce pot eu crea poetic sau altfel.
Veneam de afară pe lîngă niște aprozariști și unul fredona refrenul de la Revoluția din 1989 - Ole ole... Mă gîndeam că e nedreaptă asocierea tangențială cu viața mea, fiindcă eu nu am greșit nimic toată viața și desigur nu am vrut moartea nimănui și normal că nu m-am bucurat că Ceaușescu a murit. Un idiot a inventat acum altă gogomănie - că oamenii nu s-au bucurat de moartea lui, ci de faptul că eu am înnebunit și eu de fapt nu am înnebunit niciodată. În sfîrșit aberații ale lor, în care nu cred nici proștii.
”Ceaușescu nu a suferit aproape nimic. E adevărat că a fost la închisoare, dar pe tine te-au torturat inuman 35 de ani.”
”e cea mai monstruoasă crimă din istorie.” ”Tu ai fost unul dintre cei mai buni și inteligenți oameni și ei te omoară cu bestialitate.”
Spuneam că am vdenti de la Voluntari ieri. Înainte de a pleca, m-au chinuit de luni cu idei că vor moartea pisicii, inclusiv marți, după ce m-am întors de la veterinar. La sfîrșit mi-au spus din nou în gînd, cu vehemență, că trebuie să mă distrugă total ca oamenii să nu înțeleagă. Azi, în oraș, la fel, aceeași idee reluată de ei mereu, cu înverșunare:
”Tu TREBUIE SĂ ÎNȚELEGI că noi TREBUIE să te omorîm, pentru că oamenii NU TREBUIE să înțeleagă.” Ce? Care oameni? Nu s-ar întîmpla nimic rău. Ei zic că ar înțelege proștii, fiindcă ăia inteligenți au înțeles de mult că eu am dreptate 100%.
”Pe ei nu îi interesează decît aparențele și vor să mori, fiindcă ei sînt vinovați și apar vinovați fiindcă ți-au făcut rău.”
Adevărul despre tine îi inculpă pe ei, fiindcă tu într-adevăr nu ai greșit absolut nimic. Bine, dar înseamnă că nu au înțeles, am fost cu adevărat perfecțiunea, nu doar nevinovăția absolută și era de ajuns să accepte adevărul foarte frumos despre mine și ar fi fost imediat dreptate, precis nu m-ar fi omorît cu otravă și tortură și aș fi avut dreptul la muncă și chiar la studii, că nu era prea tîrziu, cum am explicat, pe colegele mele le-au acceptat, chiar la vărsta la care eram eu, 35-45 de ani. Eu nu am avut nicio șansă și am încercat mereu, dar mi-au respins sau distrus tot. Nu era o iluzie și puteam dovedi ușor că nu am greșit nimic, că nu am avut nicun delir sau altă tulburare psihică și că eram și capabilă de muncă și studii cu adevărat, cum am spus din 1984, cînd a început calvarul. Deci aș fi avut libertatea și precis aș fi fost respectată și iubită în timp, oricît de umilă ar fi fost munca mea sau de rutinieră. Aș fi avut și dreptul implicit la studii, fie și individual și nu aș fi fost otrăvită în mod sigur.
”Lor nu le pasă de tine fiindcă mereu li se spun minciuni”??
La Voluntari nu am avut simptome prea grave. A fost binișor, mai rău ca în dățile trecute, dar acceptabil față de oraș. Ei spuneau în gîndul meu că nu știau că și la Voluntari au pus otravă mai multă. Nu știu sigur, posibil, avînd în vedere că am avut senzație de lipsă de oxigen, pentru prima oară acolo, că aveam acest simptom doar la mine acasă, în oraș.
Încă de ieri mi s-au umflat picioarele, mai ales piciorul întreg, dreptul și e umfla tși azi, la Voluntari nu se umflase. Și ieri și azi m-a durut enorm spatele, zona lombară, unii zic că sînt poate rinichii, nu doar coloana (???) ceea ce eu nu știu, fiindcă ar fi otravă aici și asupra mea și asupra pisicii. Brusc, după săptămîni, iarăși sete puternică și gîtul mereu uscat. Un alt detalui important e că simt arsurăpe pielea expusă și fierbințeală rea - numai pe mîini și pe față. Culoarea mea s-a schimbat, sînt destul de palidă. Posibil icter, că exact de o vreme, mai ales după otrava de Florii, am avut amar în gură aproape zilnic.
Ei zic că o lume în care nu există nici un pic de milă e inacceptabilă.
Revin la ultima clară otrăvire asupra mea - exact de Floriile noastre, Paștele catolic. Am povestit puțin că era clar otravă chiar și după simptom, că nu am mai avut colici puternice fiindcă ei au abandonat acel gen de otrăvuri de mult, - odinioară aveam des, foarte puternice și scaun moale după aceea, și știam cert că era otravă, aveam și corpuil delict. Nu am fost proastă, nu am vrut să fiu otrăvită, am explicat clar asta.
În noaptea aceea am avut dureri extrem de goraznice, de stomac și apoi colici,nu au cedat la medicamente - dar nici nu aveam No spa, uitasem de ele, fiindcă nu avusesem colici de mult. Au durat monstruos aproape toată noaptea și apoi am avut desigur scaun mixt prin care împroșcam WCul. Odinioară, după scaunul de acel gen totul era bine din nou. De data asta nu a fost, otrava era prea puternică, nu știu sigur dacă nu era cumva dinăuntrul organismului meu, care a fost mereu otrăvit de prin anul 2000. Îmn continuare, aproape o săptămînă am avut scaune apoase de tot și dureri de ficat, colici mai slabe și jenă la stomac și reflux amar-acid.
Atunci cînd am scris pe facebook, înainte să plec la Voluntari înainte de Paști fusese doar începutul și Adelina Fleva mi-a scris ”Doamne ajută”, la fel cum a scris acum la postarea mea legată de pisică și am perceput puțin nefastă sau de rău augur intervenția ei, nu din cauză că se exprimă ambiguu - deci nu știi ce să ajute Dzeu - ci din alt motiv. Sper ca Adelina Fleva să înțeleagă bunele mele intenții și respectul și dragostea real ce i le port, la fel cumși eu le-am înțeles pe ale ei, mărturisite nu de mult. Nu cred nimic rău despre Adelina. E una dintre oamenii puțini care m-au bucurat cu cuvintele lor. Dar extresia Doamne-ajută îmi amintește că am fost torturată de oameni răi care spuneau că vor să mor și totodată doamne ajută peste mintea mea, ca și cum dzeu trebuia să îi ajute să mor eu. Au intrat uneori peste mintea mea cu ideea că niște/un preot nebun vrea să mor sau că preoții citesc în sobor descîntece să mor eu etc.
Este total absurd, dar așa a fost și eram încă tînără, deci puteam chiar crea ceva mai bun și frumos pentru oameni și meritam viața în mod sigur. Chiar dacă eram femeie.
Cloe săraca, singura mea familie aici, în afară de mama, e tare rău acum, tare puțin se mișcă, dar încă mai sper să își revină, fie și un timp mai scurt.
1 fără 5 - urletele s-au oprit, mi-am luat medicamentele de inimă și ficat și psihiatrice și ce mai e. Stomacul dimineața. Ei au avut mai demult ideea - poate și acum - că medicii și psihologii care mi-au făcut rău se acoperă între ei și că idioții cred/credeau că bolile mele interne sînt din cauza abuzului psihiatric și de aceea mințeau, fără să înțeleagă că era otravă clară din alimente, ca să etc. Fără să vorbească niciodată cu mine etc.
Încă o dată - nu au dreptate că trebuie să mă omoare - că profesori universitari, că rușinea proștilor, că onoarea țării, că toți vor să mor și să mușamalizeze fiindcă ei sînt vinovați etc. - e o aberație,. Poate nu a fost ceva intenționat. Poate a fost doar prostia unora și asta nu e rușine. Poate nici măcar atît, ci doar o temporară lisă de judecată conform realități, o temporară prostie sau incapacitate de judecată, care nu e o greșeală gravă. Răul se întîmplă numai și numai cînd faci răul sau cînd omori, în niciun caz nu se întîmpla nimic dacă mă acceptau să muncesc puțin, sau dacă nu mă otrăveau, sau dacă aveam dreptul de a studia, pe care de fapt îl meritam, considerînd atît cît puteam nu mai mult sau altceva. Dar măcar dreptul de a fi și de a munci, măcar cu 1/2 normă, măcar cu cîteva contacte sociale, nu ceream mult și aveam nevoie de un salariu puțin mai mare decît pensia - deci vreo 7-8oo lei pe lună - și aș fi avut un prezent frumos de bucurie și activitate și un viitor cu ceva bani și fericirea de a avea un rostîn lume și de a vorbi puțin cu alții, sau măca de a îi asculta cuminte.
E adevărat că încă din tinerețe eram capabilă să mă mulțumesc cu o muncă sub nivelul meu intelectual de pildă și că prețuiam darul vieții de la Dzeu și oamenii și lumea și miracolul culturii și niciodată nu aș cerut mai mult - aveam nevoie și puteam și meritam să muncesc ceva, oricît de puțin.
Această atitudine absolut normală de modestie și realism s-a datorat probabil și naturii mele bune și înțelepte, dar și faptului că eram respinsă brutal de părinți și foarte săracă.
”Că furnica de-i furnică, la trup mare, la cap mică, Şi la mijloc subţirică, de umblă pe sub pământ, tot se ţâne de cuvânt, tot se ţâne de cuvânt.” ”Dar noi oameni botezați... de cuvînt suntem legați.”
Acum am din nou amar în gură, la Voluntari îmi trecuse.
Ei spun mereu că oamenii cred că eu sînt exact (?) opusul a ceea ce sînt, fiindcă li s-au spus mereu astfel de minciuni despre mine. ??
E adevărat că senzația de lipsă de oxigen, oboseala bruscă la eforturi relativ mici și traspirația abundentă la efort pot fi și din cauza agravării bolii de inimă, care, la rîndul ei, era datorată otrăvurilor felurite și sărăciei (hrană proastă și cu multe hidrocarburi, sedentarism și obezitate, fumat datorită scîrbei de a fi otrăvit și izolării inumane. La mama acasă e într-adevăr un miros urît, nu cred că e normal, poate e toxic și nu era cînd mama stătea în București, acum e impregnat peste tot, și în așternuturi, pe c\re ea le spală mai economic, dar mirosul e dulceag și greu mai ales din mobilă.
Pisica a început să horcăie, dar eu încă mai sper fiindcă am primit un număr de telefon de la o prietenă de pe facebook care a vrut să mă ajute, era 9 jumătate și medicul nu a putut răspunde, iar eu mă voi scula mai tîrziu, sînt frîntă de dureri de șale. Poate e doar un horcăit fugar.
Uf, ce rău doare coloana lombară...de mult aș fi luat o saltea ortopedică, dar ”trebuie” să sufăr, fiindcă există oameni răi (doar cîțiva precis în viața mea, poate mai puțin de 10, dincauza cărora mă torturează de moarte ceilalți) care au mințit despre mine în mod clar, am dovezi și pot povesti diverse altele evident adevărate. Reept nu am avut nicio șansă și consider pe bună dreptate că eram aproape perfectă chiar și la 13 ani cînd am venit în oraș. Tot ce mi-am dorit toată viața a post un fotoliu imens să mă relaxex citind sau cu muzică, o saltea pentru coloană, calorifere normale cu care nu pot tortura, cum au vecinii mei din bloc (sau măcar aer condiționat rece) dar e mai bine calorifer, ca să nu mă trezesc cu altă otravă știu eu cum, și o cabină de duș să pot face baie că așa la chiuvetă mă spăl greu și mă stropesc vrînd nevrînd și pe proteză și se rupe, ruginește, cum am maki pățit. Spălatul pe cap e un supliciu și mai mare din cauza durerii de coloană imensă, fiindcă acum pot intra în cadă,dar nu am cum ieși din cauza greutății pe un picior.
marți, 28 mai 2019
despre referendumuri
Duminică - sfînta zi de duminică 26 mai - ies și eu la plimbare, ca omul cuminte.
Listă mare pe ușa unui bloc din apropiere.
Știu ce este, dar mă apropii totuși, fiindcă mereu e ceva interesant.
Ceva de combătut ar zice cei răi, ceva de înțeles și iubit ar zice alții. Adică faptul de a fi încă om, de a avea văz și auz, nu chiar într-un cătun cu 20 de oameni, ci undeva cu asfalturi, lăcașe de cult și cultură, farmacii și mașini și altele.
Listă mare, eu fără ochelari. Toți bandiții la zid. Zi de duminică frumoasă, însorită.
Fenomenul politic la scară națională, scară de bloc.
Direct, în cîteva secunde - o zăresc, restul rîndurilor sînt ilizibile. Victorie! Am creierul funcțional, frumos și bine, dar ce ar zice domnii fără glagorie, care nu pricep că Mozart a cîntat excepțional de cînd era mic și că asta era la fel ca și fenomenele azi admirate al show-ul Got talent, adică toate erau lucruri bun și normale? Și eu la fel - sînt om bun și normal, slavă domnului - inteligentă. Ei, cei mulți, ar crede că sînt nebună, din moment ce spiritele au vrut să ochesc acel punct din listă dintr-odată, eu aș putea explica că e normalitatea, dar mi-ar lua exact 3 zile, ceea ce e normal, fiindcă eu nu am robot între creier și calculator ca să scriu sau să vorbesc deodată, așa cum au alții.
Ce credeți dvs. că am ochit deodată, din prima, pe sus numita listă? Scris mic și pierdută între alte străzi era...
da, strada Linotipului ! Dublă victorie! Ce faină e viața. Cu exact o săptămînă în urmă nu știam că acea stradă există și mă trezesc pe ea, din pedestră virtute și plăcere, mergînd desigur la Plumbuita - mînăstire durabilă și lăcaș sfînt.
Afiș electoral - am ales clar cu ochii mei slabi acum.
Sfînta duminică.
Eu nu sînt ca prietenii mei de facebook, care fac pe Gică contra dar sînt mereu Partidul Unic al fesbuchiștilor yes-mans. Yes-manii sacrificați, pe care eu îi plîng pentru misiunea lor istorică. Eu nu mă tem să îi combat, adică doar să spun adevărul, că practic nu combat și niic nu am visat să fiu cu cineva în dezacrod. E imposibil.
Zice astfel una dintre altețele d-lor, că, în ce privește referendumul pentru justiție cu 2 puncte să nu uităm că există cele 10 porunci și deci cei vinovați trebuie să plătească pentru ce au comis, că nu e normal să manifestăm toleranță și să ne creștem copiii acceptînd să fie grațiați indivizi corupți. Etc. Un adevărat display de intoleranță. Am încercat să înțeleg, fiindcă mi-era greu să înțeleg cum adică să votezi împotriva dreptului la grațiere/amnistie. Am găsit acest lucru pe internet ulterior. Din pură curiozitate pentru o asemenea aberație. Eu nu am mers la vot datorită condiției mele sociale de om incarcerat fără milă în tortură și izolare care mă rupe de procesul electoral de la 13 ani, din 1984, într-adevăr fără nicio greșeală întreaga viață, nici înainte și nici după 84. Oricum nu am avut nici bani de televizor în viață și sînt singură forțat. Bine că unii oameni au voce mai tare sau copii care se joacă. Mie chiar mi-ar fi prins bine o grațiere, sau sentimentul și rațiunea umanoidă a acesteia. Am văzut că doamna respectivă mai scria pe facebook, pentru a argumenta că e chipurile de acord cu acea aberație de referendum, și evident argumenta ca să pară în trend, fiindcă facebookul e pentru proști da mulți, nu pentru intelectuali, care cîteodată se mai sacrifică să facă munca de jos....după cum oricine știe. Poate de dragul binelui general al celor cu capul treaz, care au într-adevăr datoria să îi educe pe cei mai întunecați. Să îi stăpînească desigur pentru a cloci împreună lumina.
Îmi amintesc cu precizie că în copilărie mamaia care m-a crescut mi-a explicat despre referendum, deși atunci nu erau, dar știa din vremuri interbelice sau de război și tot ea, Dzeu să o ierte, îmi mai spunea că nu înțelege de ce oamenii aleg întotdeauna răul înaintea binelui, că ea asta nu a înțeles toată viața. Dzeu mi-e martor că ea era un om bun și vorbele acelea mi s-au împlîntat în inimă.
Nici eu nu prea știu cauza exactă.
În textul de susținere a referendumului al acelei doamne am mai găsit și referirea la cele 10 porunci și am priceput că aduce religia în discuție fiindcă creștinismul se bazează pe clemență și partea bună a umanității (în teorie), dar cînd e vorba de intoleranța pe care creștinii o tolerează, ne dăm bine cu rădăcinile din Vechiul Testament. Fiindcă sîntem oricum cu toții țestoase și avem teste psihologice și testamente și testicule. (De ziua psihologilor, spune dumneaei cu aparentă satisfacție)
Tocmai aici e țeasta mai tare - de fapt Dumnezeu poruncește să nu ucizi. Pricepeți domniile voastre aceste lucruri? El a dat porunci odinioară pentru a sprijini viața, nu moartea. Oamenii, în marea lor neștiință și ulterior marea mea iertare normală - adevărate - au încălcat față de mine frumușel toate acele 10 porunci, fiindcă dacă nu era așa - multe altele se povesteau. Eu nu aveam cum să îi împiedic să păcătuiască. Dumnezeu interzice a priori pedeapsa cu moartea, or, ce nevoie e să votezi pentru interzicerea grațierii unor nenorociți? Să te dovedești anticreștin, antidumnezeu? (menționez că de-a lungul vieții mele au mai fost de mult referendumuri și de fiecare dată unii intrau peste mintea mea cu ideea că oamenii votează de fapt să mă omoare și că sînt toți mințiți. Și că toți mint, că referendumul cu legea lustrației se referea la mine etc. așa ziceau gurile rele, mai ales cînd creștea mirosul de usturoi în casă la mine - pentru cine nu știe - arsenic pentru vii nu pentru strgoi, că părintele Arsenie Boca de aia avea nume jumătate italienesc, jumătate nu spun ce - ca să vă treziți la cele bune - și voi, tot pe dos mereu ați înțeles.)
Iar doamna de mai sus face propagandă antiumanitate, chiar dacă nu e vorba de un om anume.
Ca să nu mai spun că încă un lucru de aplaudat e faptul că s-a votat prin referendum o slăbire și mai mare a puterii guvernului - în probleme de justiție! Descentralizare care, laolaltă cu alte lucruri, întristează orice cetățean onest și rațional, dacă nu cumva o fi invers. Dacă nu cumva tot ce au ros cu colții pînă acum o fi fost altă măncare de pește.
Doamna respectivă chiar spune, în altă postare, că ea dezaprobă centralitatea și intelectul suveran sau stea deci feții cu stea în frunte sau în sfîărșit, ceva de genul acesta. De aici pînă la anarhie manifestă prin destabilizarea sau dărîmarea pilonilor de rezistență nu mai e mult și apoi vom cînta ”vom face altul pe rîu în jos”
Oricum, biata mea prietenă poate nu crede deloc ceea ce spune și e datoare, pentru calmarea spiritelor, să scrie așa. Nu o invidiez și știu că mila mea nu o poate ajuta. Mă gîndesc bine și știu că pamfletul meu nu o poate ajuta și nici lovi. Să mă ierte, o rog, dacă nu e așa.
Să nu uităm că nimeni nu e mai presus de lege - o vorbă care prinde bine la unii oameni răi. De ce? Fiindcă ei mereu se ascund în interpretarea greșită a bibliei, fiindcă ei mereu explică faptul că nu e posibil să avem stat de drept, dar caută cu dinadinsul să nu tindă măcar spre el, mai ales bazîndu-se pe interese partinice și nu pe principiile statului de drept cît de cît și cel mai adesea fiindcă ei ”scot” legi aberante din cutia scamatorului, într-un circ ciudat și trist. Există mai presus și celelalte legi morale cu adevărat, și din religie și alte coduri, pe care ei le încalcă și asta e rău, dar ei nu cunosc decît ideea pedepsei și nu îi pot înțelege pe cei ca mine. Nici moartă eu nu aș fi pedepsit pe cei care mi-au făcut rău și am dreptate și în această privință. Slavă să aducem domnului că oamenii au măcar nume și cod numeric personal.
(notă - pentru cei ce nu știu - statul de drept ar fi, utopic, un stat într-adevăr drept, și toată lumea știe ce înseamnă o lege dreaptă - un stat în care legile nu sînt alese democratic, adică de către adepții unor forțe partinice, este o noțiune dezvoltată și de Kant.)
Listă mare pe ușa unui bloc din apropiere.
Știu ce este, dar mă apropii totuși, fiindcă mereu e ceva interesant.
Ceva de combătut ar zice cei răi, ceva de înțeles și iubit ar zice alții. Adică faptul de a fi încă om, de a avea văz și auz, nu chiar într-un cătun cu 20 de oameni, ci undeva cu asfalturi, lăcașe de cult și cultură, farmacii și mașini și altele.
Listă mare, eu fără ochelari. Toți bandiții la zid. Zi de duminică frumoasă, însorită.
Fenomenul politic la scară națională, scară de bloc.
Direct, în cîteva secunde - o zăresc, restul rîndurilor sînt ilizibile. Victorie! Am creierul funcțional, frumos și bine, dar ce ar zice domnii fără glagorie, care nu pricep că Mozart a cîntat excepțional de cînd era mic și că asta era la fel ca și fenomenele azi admirate al show-ul Got talent, adică toate erau lucruri bun și normale? Și eu la fel - sînt om bun și normal, slavă domnului - inteligentă. Ei, cei mulți, ar crede că sînt nebună, din moment ce spiritele au vrut să ochesc acel punct din listă dintr-odată, eu aș putea explica că e normalitatea, dar mi-ar lua exact 3 zile, ceea ce e normal, fiindcă eu nu am robot între creier și calculator ca să scriu sau să vorbesc deodată, așa cum au alții.
Ce credeți dvs. că am ochit deodată, din prima, pe sus numita listă? Scris mic și pierdută între alte străzi era...
da, strada Linotipului ! Dublă victorie! Ce faină e viața. Cu exact o săptămînă în urmă nu știam că acea stradă există și mă trezesc pe ea, din pedestră virtute și plăcere, mergînd desigur la Plumbuita - mînăstire durabilă și lăcaș sfînt.
Afiș electoral - am ales clar cu ochii mei slabi acum.
Sfînta duminică.
Eu nu sînt ca prietenii mei de facebook, care fac pe Gică contra dar sînt mereu Partidul Unic al fesbuchiștilor yes-mans. Yes-manii sacrificați, pe care eu îi plîng pentru misiunea lor istorică. Eu nu mă tem să îi combat, adică doar să spun adevărul, că practic nu combat și niic nu am visat să fiu cu cineva în dezacrod. E imposibil.
Zice astfel una dintre altețele d-lor, că, în ce privește referendumul pentru justiție cu 2 puncte să nu uităm că există cele 10 porunci și deci cei vinovați trebuie să plătească pentru ce au comis, că nu e normal să manifestăm toleranță și să ne creștem copiii acceptînd să fie grațiați indivizi corupți. Etc. Un adevărat display de intoleranță. Am încercat să înțeleg, fiindcă mi-era greu să înțeleg cum adică să votezi împotriva dreptului la grațiere/amnistie. Am găsit acest lucru pe internet ulterior. Din pură curiozitate pentru o asemenea aberație. Eu nu am mers la vot datorită condiției mele sociale de om incarcerat fără milă în tortură și izolare care mă rupe de procesul electoral de la 13 ani, din 1984, într-adevăr fără nicio greșeală întreaga viață, nici înainte și nici după 84. Oricum nu am avut nici bani de televizor în viață și sînt singură forțat. Bine că unii oameni au voce mai tare sau copii care se joacă. Mie chiar mi-ar fi prins bine o grațiere, sau sentimentul și rațiunea umanoidă a acesteia. Am văzut că doamna respectivă mai scria pe facebook, pentru a argumenta că e chipurile de acord cu acea aberație de referendum, și evident argumenta ca să pară în trend, fiindcă facebookul e pentru proști da mulți, nu pentru intelectuali, care cîteodată se mai sacrifică să facă munca de jos....după cum oricine știe. Poate de dragul binelui general al celor cu capul treaz, care au într-adevăr datoria să îi educe pe cei mai întunecați. Să îi stăpînească desigur pentru a cloci împreună lumina.
Îmi amintesc cu precizie că în copilărie mamaia care m-a crescut mi-a explicat despre referendum, deși atunci nu erau, dar știa din vremuri interbelice sau de război și tot ea, Dzeu să o ierte, îmi mai spunea că nu înțelege de ce oamenii aleg întotdeauna răul înaintea binelui, că ea asta nu a înțeles toată viața. Dzeu mi-e martor că ea era un om bun și vorbele acelea mi s-au împlîntat în inimă.
Nici eu nu prea știu cauza exactă.
În textul de susținere a referendumului al acelei doamne am mai găsit și referirea la cele 10 porunci și am priceput că aduce religia în discuție fiindcă creștinismul se bazează pe clemență și partea bună a umanității (în teorie), dar cînd e vorba de intoleranța pe care creștinii o tolerează, ne dăm bine cu rădăcinile din Vechiul Testament. Fiindcă sîntem oricum cu toții țestoase și avem teste psihologice și testamente și testicule. (De ziua psihologilor, spune dumneaei cu aparentă satisfacție)
Tocmai aici e țeasta mai tare - de fapt Dumnezeu poruncește să nu ucizi. Pricepeți domniile voastre aceste lucruri? El a dat porunci odinioară pentru a sprijini viața, nu moartea. Oamenii, în marea lor neștiință și ulterior marea mea iertare normală - adevărate - au încălcat față de mine frumușel toate acele 10 porunci, fiindcă dacă nu era așa - multe altele se povesteau. Eu nu aveam cum să îi împiedic să păcătuiască. Dumnezeu interzice a priori pedeapsa cu moartea, or, ce nevoie e să votezi pentru interzicerea grațierii unor nenorociți? Să te dovedești anticreștin, antidumnezeu? (menționez că de-a lungul vieții mele au mai fost de mult referendumuri și de fiecare dată unii intrau peste mintea mea cu ideea că oamenii votează de fapt să mă omoare și că sînt toți mințiți. Și că toți mint, că referendumul cu legea lustrației se referea la mine etc. așa ziceau gurile rele, mai ales cînd creștea mirosul de usturoi în casă la mine - pentru cine nu știe - arsenic pentru vii nu pentru strgoi, că părintele Arsenie Boca de aia avea nume jumătate italienesc, jumătate nu spun ce - ca să vă treziți la cele bune - și voi, tot pe dos mereu ați înțeles.)
Iar doamna de mai sus face propagandă antiumanitate, chiar dacă nu e vorba de un om anume.
Ca să nu mai spun că încă un lucru de aplaudat e faptul că s-a votat prin referendum o slăbire și mai mare a puterii guvernului - în probleme de justiție! Descentralizare care, laolaltă cu alte lucruri, întristează orice cetățean onest și rațional, dacă nu cumva o fi invers. Dacă nu cumva tot ce au ros cu colții pînă acum o fi fost altă măncare de pește.
Doamna respectivă chiar spune, în altă postare, că ea dezaprobă centralitatea și intelectul suveran sau stea deci feții cu stea în frunte sau în sfîărșit, ceva de genul acesta. De aici pînă la anarhie manifestă prin destabilizarea sau dărîmarea pilonilor de rezistență nu mai e mult și apoi vom cînta ”vom face altul pe rîu în jos”
Oricum, biata mea prietenă poate nu crede deloc ceea ce spune și e datoare, pentru calmarea spiritelor, să scrie așa. Nu o invidiez și știu că mila mea nu o poate ajuta. Mă gîndesc bine și știu că pamfletul meu nu o poate ajuta și nici lovi. Să mă ierte, o rog, dacă nu e așa.
Să nu uităm că nimeni nu e mai presus de lege - o vorbă care prinde bine la unii oameni răi. De ce? Fiindcă ei mereu se ascund în interpretarea greșită a bibliei, fiindcă ei mereu explică faptul că nu e posibil să avem stat de drept, dar caută cu dinadinsul să nu tindă măcar spre el, mai ales bazîndu-se pe interese partinice și nu pe principiile statului de drept cît de cît și cel mai adesea fiindcă ei ”scot” legi aberante din cutia scamatorului, într-un circ ciudat și trist. Există mai presus și celelalte legi morale cu adevărat, și din religie și alte coduri, pe care ei le încalcă și asta e rău, dar ei nu cunosc decît ideea pedepsei și nu îi pot înțelege pe cei ca mine. Nici moartă eu nu aș fi pedepsit pe cei care mi-au făcut rău și am dreptate și în această privință. Slavă să aducem domnului că oamenii au măcar nume și cod numeric personal.
(notă - pentru cei ce nu știu - statul de drept ar fi, utopic, un stat într-adevăr drept, și toată lumea știe ce înseamnă o lege dreaptă - un stat în care legile nu sînt alese democratic, adică de către adepții unor forțe partinice, este o noțiune dezvoltată și de Kant.)
vineri, 24 mai 2019
24 mai 2019
Iar plouă puternic - averse din luna mai. Unii zic că plouă tare mereu fiindcă evident lumea nu mă acceptă și mă f_te. Eu nu știu dacă ploaia e din cauza f-tutului, ei zic că așa e. Eu nu șitu ce e f-tul, nimeni nu mi-a spus și nu pot ghici. Nu știu la ce simptom al meu se referă, că nu am mai fost violată sexual de la distanță de mult timp. Deci ei spun că e vorba de faptul că ies mulți oameni străini și mașini, uneori evident anormal, pe stradă în calea mea zilnic, ceea ce nu se întîmpla în tinerețea mea deloc. Ei implică fatpul că e vorba de un anume disconfort cerebral. Azi, de pildă, m-am trezit la ora 4 P.M, după ce am dormit aproape toată ziua. Ei spun din nou că eu nu am greșit absolut nimic toată viața și oamenii nu vor să mă accepte fiindcă nu suportă faptul că eu sînt total nevinovată și ei au greșit. ??? Nu înțeleg. Față de cine au greșit? Față de tine. Atunci de ce vor să mă omoare tot pe mine, cum spuneți voi? Ei nu vor să recunoască adevărul etc. vechea poveste.
miercuri, 22 mai 2019
18-22 mai 2019, zilele trecute
Iar au intrat unii în engleză peste mine, cu o idee veche - pot fi ei din orice nație: ”Nu va fi posibil niciodată, nici într-o mie de ani - ea a fost mereu cea mai bună”
?? Ce însemnă asta, am spus?
Ei de obicei nu răspund. Numai de cîteva ori au dat să răspundă în toată viața mea și numai unul dintre ei, acum 2 ani a dialogat cu mine în gînd. Azi mi-au răspuns pe ocolite că se pare că (dar eu nu cred, ei spun că e evident) că unii au creat un fel de mit negativ despre mine pentru a îi păcăli pe proști, inclusiv în limba engleză. Ei spun că acelea ”toate” la care se referă ăia sînt de fapt celelalte femei, care sînt mereu rele, în timp ce eu am fost mereu numai binele și din cauza aceasta am fost deasupra lor. (??) Ei zic că binele e mereu deasupra răului (adică eu !!) dar cei răi mereu sînt nemulțumiți etc. și lovesc mereu. Mi-au mai spus adesea că, fiind eu binele, ei au inventat mereu că eu eram răul, adică ceea ce erau celelalte femei. Mai spun ei că eu am fost puritatea și inocența absolute și numai binele și de aceea nici nu puteam bănui că ceilalți îmi vor răul sau că mint despre mine. Alții spuneau mai înainte că ei nici măcar acum, după atîția ani, nu au înțeles că eu am fost viața. Sau că eu le dau mereu viață și puterea și ei totuși mă lovesc mereu, fiindcă sînt proști. Etc.
Alții zic că eu, de-a lungul veacurilor, (?? adică cele care au fost martirizate înaintea mea) au fost mereu binele și perfecțiunea, dar oamenii mereu fac același lucru - inventează încontinuu minciuni și lucruri urîte și aberații și mă omoară. Alții sînt mai drastici - că de data asta dispare ultima șansă pentru nu știu ce lucru bun. Bun, acestea le-am mai spus, notînd ideile lor, au mai spus la fel de multe ori. Spun și eu din nou adevărul pe care l-am mai spus mereu: Mi se pare ciudat că, deși am fost evident izolată cu forța și singură aproape complet 35 de ani, deși evident un om bun și inteligent și sărac și singur, ei totuși au inventat încontinuu minciuni despre mine, nu pot înțelege cum pot unii să creadă aberații. Și încă ceva necesar de spus: aceste minciuni și aberații despre mine nu erau necesare în ordinea lumii și nu era necesar să fiu omorîtă. Foarte mulți par să creadă așa, dar nu era și nu e așa. Era simplu să fie adevărul, strictul necesar, cum am scris eu în rezumate succinte despre mine și aș fi fost liberă precis, adică mi s-ar fi dat dreptul la muncă (oricăt de umilă) și la studii (sau măcar la muncă) și nu m-ar fi otrăvit nimeni și nu s-ar fi întîmplat nimic rău pentru nimeni. Ar fi fost fericirea, eu am fost mereu, dovedibil, un om perfect normal. Să faci binele pentru un om bun nu duce niciodată, indiferent de orice, la lucruri rele sau necazuri în societate.
Un scenariu adesea repetat de ei, de mult timp:
”Tu nu ai fost numai cea mai bună dintre toate, ai fost totodată cea mai inteligentă.” ”Vor distruge absolut totul și, după ce vor distruge totul, vor vedea că nu se mai poate face nimic. Atunci se vor chinui să o ridice din nou și nu va mai fi posibil.”
Cum adică să mă ridice?
”Tu te ridici întotdeauna singură.”??
”Fugi de-aici că cine ar crede așa ceva?” mereu repetă asta, e o frază de-a nașului meu, Dzeu să îl ierte.
”Mă mir că nu i-e rușine.” ??
”tu nu ai avut nici cea mai mică greșeală toată viața și ei au fost mințiți că tu ai greșit adesea.” ??
”Tu ai fost cel mai bun om cu putință și ai atras cea mai mare ură cu putință, și știi de ce? Fiindcă au mințit depre tine. Cei inteligenți au mințit pe cei proști și aceia proști cred întrutotul minciunile idioților etc. Poporul nu are absolut nicio vină, (chiar dacă în final unuii dintre ei au înțeles cîte ceva, desigur nu mult). Ei au fost mințiți de intelectuali porci care vor să mori. Tu ești omorîtă dintr-un simplu și unic motiv: faptul că au mințit tocmai despre tine încontinuu și nu vrea niciunul să recunoască, toți preferă să mori. Tu ești singurul om nedreptățit clar.”
”Nu sînt de acord, aceia, puțini, care au mințit cunoscîndu-mă totuși, pe lîngă cei care au mințit doar prin conformism sau fiindcă nu au avut inteligență să înțeleagă ce e minicună și ce e adevăr și drept, sînt mai vinovați și, prin urmare, și ei sînt nedreptățiți - ei au numai ceeea ce e bun și eu din 84 sînt torturată zi de zi și nu am avut niciun drept, de la început.
20 mai
ordinea de zi: ciorbă de salată - în curînd
ordinea de după-masă: limba și literatura română, manual de liceu mai vechi, lectură
ordinea de seară: Chopin sau altceva, eventual
sper că nu veți crede că eu cred că vă interesează ce vreau să fac azi, dar totuși
ce frumoși și inteligenți și măieștri sînt totuși oamenii, ce frumos să vezi miracolul că pot face și drege ciorbe și fiecare lucrușor bine făcut - nu știu dacă cineva înțelege ce simt sau gîndesc, fiindcă e într-adevăr un miracol frumos - dar poate dvs. nu simțiți aceeași bucurie, care nu e narcisică, chiar dacă pare infantilă și nu are cum să fie niciodată ceva rău - e bine să privești lumea ca pe un miracol fantastic și frumos și să fii o parte asemenea ei - din păcate mereu am gîndit și simțit așa cu adevărat, a fost starea mea de a fi, dar oamenii m-au respins total, a fost o eroare
22 mai
aseară:
”vezi-ți de treabă, cum să fie adevărat? e vai de capul ei.”
și totuși, mereu a fost cum am spus eu și eram capabilă și de muncă și de studii, așa cum am spus; și această idee a mai fost spusă de ei asupra mea
”tu ești considerată ceva rău numai fiindcă unii au mințit despre tine.”
”geniile din clasa socială de jos sînt foarte rar acceptate și numai dacă sînt bărbați, femeile niciodată (decît dacă au bani și poziție socială)”
”deși adevărul e numai cum ai spus tu, oamenii cred cu totul altceva, ceva care nu are legătură cu viața ta.” ce??
Este adevărat că dacă dvs. și alții m-ar fi cunoscut, nu aș fi fost omorîtă și precis ar fi fost dreptate și aș fi fost acceptată să muncesc și să studiez. Absolut sigur. Ei spun mereu că, deși am fost binele curat, dvs. nu puteți vedea adevărul și credeți că am fost mereu sau uneori ceva rău. Dar eu nu aveam cum să obțin dreptul la muncă și la studii singură. E adevărat că am fost doar ce e bun, dar acestea trebuia să le cer, cum am și făcut mereu. Fără aceste lucruri nimeni nu avea cum să înțeleagă adevărul sau să mă cunoască și exact așa a fost. Am înțeles asta încă din 84.
Alții spun că dvs. credeți că situația mea e din cauză că am fost f_tă de toți (??) și de aceea sînt omorîtă, cînd, în realitate, totul e cum am spus eu - și nu trebuia să fiu omorîtă nici fiindcă am fost f-tă. Împărtășim aceleași valori ale binelui și frumosului și adevărului, zi de zi găsesc în postările dvs. exact viața mea sau gîndurile mele. Ceea ce e bun, nu ceea ce e rău, nu lucrurile prin care unii încearcă să mă lovească fără rost. Nu mai exemplific. Acest lucru nu se întîmplă fiindcă sînt nebună sau fiindcă am fost f-tă și nu se întîmplă deoarece dvs. îmi transmiteți inconștient acele gînduri sau imaginea obiectelor sau faptelor din viața dvs., ci fiindcă sîntem asemenea. Nu e nimic rău. Unii spun că dvs. sînteți doar părticele din viața mea, dar nu e așa. Alții cred că eu aș fi formată din părticele din viața dvs. și nici asta nu e adevărat, pot și dovedi. Sîntem la fel în ceea ce e bun prin forța împrejurărilor, trăim în aceeași cultură. Nu are rost să îmi doriți moartea cu ideea că veți fi liberi de influența mea sau cu alte idei drept pretext. E o idițoțenie să vrei moartea unui om bun. Sîntem oameni buni, dar eu sînt respinsă și de dvs. și de alții fără motiv. Nu cîștigă nimeni nimic prin moartea mea.
?? Ce însemnă asta, am spus?
Ei de obicei nu răspund. Numai de cîteva ori au dat să răspundă în toată viața mea și numai unul dintre ei, acum 2 ani a dialogat cu mine în gînd. Azi mi-au răspuns pe ocolite că se pare că (dar eu nu cred, ei spun că e evident) că unii au creat un fel de mit negativ despre mine pentru a îi păcăli pe proști, inclusiv în limba engleză. Ei spun că acelea ”toate” la care se referă ăia sînt de fapt celelalte femei, care sînt mereu rele, în timp ce eu am fost mereu numai binele și din cauza aceasta am fost deasupra lor. (??) Ei zic că binele e mereu deasupra răului (adică eu !!) dar cei răi mereu sînt nemulțumiți etc. și lovesc mereu. Mi-au mai spus adesea că, fiind eu binele, ei au inventat mereu că eu eram răul, adică ceea ce erau celelalte femei. Mai spun ei că eu am fost puritatea și inocența absolute și numai binele și de aceea nici nu puteam bănui că ceilalți îmi vor răul sau că mint despre mine. Alții spuneau mai înainte că ei nici măcar acum, după atîția ani, nu au înțeles că eu am fost viața. Sau că eu le dau mereu viață și puterea și ei totuși mă lovesc mereu, fiindcă sînt proști. Etc.
Alții zic că eu, de-a lungul veacurilor, (?? adică cele care au fost martirizate înaintea mea) au fost mereu binele și perfecțiunea, dar oamenii mereu fac același lucru - inventează încontinuu minciuni și lucruri urîte și aberații și mă omoară. Alții sînt mai drastici - că de data asta dispare ultima șansă pentru nu știu ce lucru bun. Bun, acestea le-am mai spus, notînd ideile lor, au mai spus la fel de multe ori. Spun și eu din nou adevărul pe care l-am mai spus mereu: Mi se pare ciudat că, deși am fost evident izolată cu forța și singură aproape complet 35 de ani, deși evident un om bun și inteligent și sărac și singur, ei totuși au inventat încontinuu minciuni despre mine, nu pot înțelege cum pot unii să creadă aberații. Și încă ceva necesar de spus: aceste minciuni și aberații despre mine nu erau necesare în ordinea lumii și nu era necesar să fiu omorîtă. Foarte mulți par să creadă așa, dar nu era și nu e așa. Era simplu să fie adevărul, strictul necesar, cum am scris eu în rezumate succinte despre mine și aș fi fost liberă precis, adică mi s-ar fi dat dreptul la muncă (oricăt de umilă) și la studii (sau măcar la muncă) și nu m-ar fi otrăvit nimeni și nu s-ar fi întîmplat nimic rău pentru nimeni. Ar fi fost fericirea, eu am fost mereu, dovedibil, un om perfect normal. Să faci binele pentru un om bun nu duce niciodată, indiferent de orice, la lucruri rele sau necazuri în societate.
Un scenariu adesea repetat de ei, de mult timp:
”Tu nu ai fost numai cea mai bună dintre toate, ai fost totodată cea mai inteligentă.” ”Vor distruge absolut totul și, după ce vor distruge totul, vor vedea că nu se mai poate face nimic. Atunci se vor chinui să o ridice din nou și nu va mai fi posibil.”
Cum adică să mă ridice?
”Tu te ridici întotdeauna singură.”??
”Fugi de-aici că cine ar crede așa ceva?” mereu repetă asta, e o frază de-a nașului meu, Dzeu să îl ierte.
”Mă mir că nu i-e rușine.” ??
”tu nu ai avut nici cea mai mică greșeală toată viața și ei au fost mințiți că tu ai greșit adesea.” ??
”Tu ai fost cel mai bun om cu putință și ai atras cea mai mare ură cu putință, și știi de ce? Fiindcă au mințit depre tine. Cei inteligenți au mințit pe cei proști și aceia proști cred întrutotul minciunile idioților etc. Poporul nu are absolut nicio vină, (chiar dacă în final unuii dintre ei au înțeles cîte ceva, desigur nu mult). Ei au fost mințiți de intelectuali porci care vor să mori. Tu ești omorîtă dintr-un simplu și unic motiv: faptul că au mințit tocmai despre tine încontinuu și nu vrea niciunul să recunoască, toți preferă să mori. Tu ești singurul om nedreptățit clar.”
”Nu sînt de acord, aceia, puțini, care au mințit cunoscîndu-mă totuși, pe lîngă cei care au mințit doar prin conformism sau fiindcă nu au avut inteligență să înțeleagă ce e minicună și ce e adevăr și drept, sînt mai vinovați și, prin urmare, și ei sînt nedreptățiți - ei au numai ceeea ce e bun și eu din 84 sînt torturată zi de zi și nu am avut niciun drept, de la început.
20 mai
ordinea de zi: ciorbă de salată - în curînd
ordinea de după-masă: limba și literatura română, manual de liceu mai vechi, lectură
ordinea de seară: Chopin sau altceva, eventual
sper că nu veți crede că eu cred că vă interesează ce vreau să fac azi, dar totuși
ce frumoși și inteligenți și măieștri sînt totuși oamenii, ce frumos să vezi miracolul că pot face și drege ciorbe și fiecare lucrușor bine făcut - nu știu dacă cineva înțelege ce simt sau gîndesc, fiindcă e într-adevăr un miracol frumos - dar poate dvs. nu simțiți aceeași bucurie, care nu e narcisică, chiar dacă pare infantilă și nu are cum să fie niciodată ceva rău - e bine să privești lumea ca pe un miracol fantastic și frumos și să fii o parte asemenea ei - din păcate mereu am gîndit și simțit așa cu adevărat, a fost starea mea de a fi, dar oamenii m-au respins total, a fost o eroare
22 mai
aseară:
”vezi-ți de treabă, cum să fie adevărat? e vai de capul ei.”
și totuși, mereu a fost cum am spus eu și eram capabilă și de muncă și de studii, așa cum am spus; și această idee a mai fost spusă de ei asupra mea
”tu ești considerată ceva rău numai fiindcă unii au mințit despre tine.”
”geniile din clasa socială de jos sînt foarte rar acceptate și numai dacă sînt bărbați, femeile niciodată (decît dacă au bani și poziție socială)”
”deși adevărul e numai cum ai spus tu, oamenii cred cu totul altceva, ceva care nu are legătură cu viața ta.” ce??
Este adevărat că dacă dvs. și alții m-ar fi cunoscut, nu aș fi fost omorîtă și precis ar fi fost dreptate și aș fi fost acceptată să muncesc și să studiez. Absolut sigur. Ei spun mereu că, deși am fost binele curat, dvs. nu puteți vedea adevărul și credeți că am fost mereu sau uneori ceva rău. Dar eu nu aveam cum să obțin dreptul la muncă și la studii singură. E adevărat că am fost doar ce e bun, dar acestea trebuia să le cer, cum am și făcut mereu. Fără aceste lucruri nimeni nu avea cum să înțeleagă adevărul sau să mă cunoască și exact așa a fost. Am înțeles asta încă din 84.
Alții spun că dvs. credeți că situația mea e din cauză că am fost f_tă de toți (??) și de aceea sînt omorîtă, cînd, în realitate, totul e cum am spus eu - și nu trebuia să fiu omorîtă nici fiindcă am fost f-tă. Împărtășim aceleași valori ale binelui și frumosului și adevărului, zi de zi găsesc în postările dvs. exact viața mea sau gîndurile mele. Ceea ce e bun, nu ceea ce e rău, nu lucrurile prin care unii încearcă să mă lovească fără rost. Nu mai exemplific. Acest lucru nu se întîmplă fiindcă sînt nebună sau fiindcă am fost f-tă și nu se întîmplă deoarece dvs. îmi transmiteți inconștient acele gînduri sau imaginea obiectelor sau faptelor din viața dvs., ci fiindcă sîntem asemenea. Nu e nimic rău. Unii spun că dvs. sînteți doar părticele din viața mea, dar nu e așa. Alții cred că eu aș fi formată din părticele din viața dvs. și nici asta nu e adevărat, pot și dovedi. Sîntem la fel în ceea ce e bun prin forța împrejurărilor, trăim în aceeași cultură. Nu are rost să îmi doriți moartea cu ideea că veți fi liberi de influența mea sau cu alte idei drept pretext. E o idițoțenie să vrei moartea unui om bun. Sîntem oameni buni, dar eu sînt respinsă și de dvs. și de alții fără motiv. Nu cîștigă nimeni nimic prin moartea mea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)