14 iunie 2019

Mergeam așa pe stradă și m-a bătut gîndul să îmi cumpăr o supă la plic și o punguță de crutoane - zis și făcut. Bineînțeles la intersecție, peste 7-10 minute, două femei pe stradă vorbeau despre supă cremă. Am notat aici un adevăr repetabil mereu: Cu toții, chiar dacă oameni singuri, sîntem în contact cu toate vorbele și obiectele din lumea toată. este un lucru absolut normal din punct de vedre psihic și intelectual - mereu mi se întîmplă, dar uneori mi-e greu, fiindcă sînt complet izolată. Proștii ar putea crede că e un fenomen anormal, odată ce ar vedea sute de astfel de lucruri în viața mea de om respins de societate.
Nu doar ce vorbesc - informația vehiculată - oamenii pe stradă sau în mass media, ci și obiecte care apar în drumul meu exact legate de viața mea.
Aceste lucruri eu le explic prin teoria mea - poate scrisă și de alții, (eu nu am citit) a cîmpului lexical, care e un cîmp de forțe ca și cel electromagnetic, gravitațional etc., în care se produc fenomene prin trecerea firească prin conștiință a diverselor obiecte de natură ideală și materială. Rostim sau gîndim un cuvînt, chiar neverbalizat, și acest lucru produce o detașare potențial activă a informației de materia pe care o codifică. Desigur e un fenomen mai complex în aparență.
Atît de multe lucruri par complexe în aparență și devin cuminți și simple odată ce au fost înțelese.

La acestă idee eu mai adaug și ideea cauzalității prin sumultaneitate, care transcende intervale perceptibile de timp.
Cultura, care se modifică continuu, care permite uneori șocant orice fel de falsuri sau idei bastarde, se schimbă în funcție de forța diverselor cîmpuri lexicale și de memoria vie a oamenilor. Pietrele cioplite contează mai puțin decît forța de impregnare cu semnificație a memoriei omenești.

Azi m-am trezit mai tirziu ca de obicei. Eram moartă de oboseală.Inca nu am teelfonat dnei medci pe care mi-a recomandat-o indirect cineva de pe facebook.
Pisicuta e mult mai bine, dar nu sint inca sigura ca i-a trecut, o țin sub observație. Acum se deplasează dintr-o cameră în alta, nu mai zace în pat și are privirea vioaie.
Sînt bucuroasă, e posibil ca ea sa se fi vindecat datorită antibioticului. O zi jumătate nu a facut pipi deloc, acum, azi noapte a facut putin, dar de atunci nu a mai facut. Nu a facut nici caca. Azi nu mai ies din casa, ca sa vad daca mai face, sa fiu sigura și sa vad daca va continua sa se simta mai bine.
peste 1-2 ore trebuie să o rog pe o vecină să vină să îmi țină pisica ca să îi fac injecțiile cu antibiotic și antiinflamator. Multumesc din nou persoanei care mi-a recomandat un veterinar, poate va fi nevoie sa apelez la ajutorul dumneaei. Știu că mîine e sîmbătă și poate numai azi mai e la cabinet acea doamnă, dar azi pisica se simte mai bine un pic. Cred ca voi incerca totusi sa sun, poate primesc un sfat, pentru eventualitatea ca va fi iar rau.

Azi afară unii cîntă cîntecul acela învățat de mine la grădiniță - dacă bine se trăiește

Pisica mea e din ce în ce mai rău. Nu a urinat nici azi. Eu încă mai sper. Azi trebuia să îi fac 2 injecții și mi-a ieșit numai una. Mi-a fost frică să i-o fac din nou. Dar poate e mai rău, ca și aseară, din cauza faptului că nu urinează deloc. Aseară a existat un om de pe facebook care mi-a dat speranțe și mi-a recomandat pe altcineva care mi-a dat numărul de telefon al unie doamne doctor despre care mi-a spus că e un om bun și un medic bun. Am fost fericită și, fiindcă era deja aproape 10 seara, i-am scris mesaj, cu rugămintea să îmi răspundă ceva ieri sau azi dimineața. Aseară nu mi-a răspuns.
Azi i-am scris din nou tot frumos și sincer și ea mi-a răspuns brutal și cu refuz categoric și ilogic chiar. Eu, povestind aceste lucruri mărunte de suferință din viața mea nu fac rău nimănui, mereu am scris numai adevărul, cu gîndul curat și bun. Mereu am avut încredere în oameni și în ceea ce e bun, nu am greșit absolut nimic. Totuși și aceste fleacuri contează, le-am scris uneori în detaliu, alteori mai pe scurt, fiindcă de fapt din 1984 m-au chinuit fără vină zi de zi și apoi și nopțile cu diferite torturi, pe care nu le meritam. Încontinuu 35 de ani, e adevărul și nu am provocat eu răul. Eu am semnalat, așa cum orice om e dator, o crimă abjectă și ceea ce e binele și frumosul și dreptatea. Nu ați înțeles în mod sigur.
Mereu mi-au făcut așa, continuu, dar nu am fost nebună și nu am greșit nimic.
Ei zic că oamenii așteaptă să le cer iertare în genunchi și eu nu pot ghici asta datorită faptului că nu am greșit nimic și că nu am fost nebună niciodată. Aceeași idee au avut-o mereu cînd m-au lovit mai puternic, ca acum cu pisica, uitînd faptul că eu țin încă minte totul și că m-au chinuit zi de zi, nu doar acum, tot fără să fi greșit nimic. Dar asta nu contează, puteau să nu mă otrăvească și să mă accepte să muncesc, orice, oricît de puțin. Mi-au refuzat și acel puțin, fără motiv, nu în fantezia mea, ci real și concret, ca și acum cu pisica. Modestia mea normală și realismul meu fără pretenții sau ambiții se datorează parțial faptului că am fost săracă și brutalizată de părinți, cum am explicat deja, dar și faptului că am fost de mică un om bun și fericit că trăiește, fără nemulțumire sau invidie. BIne, dar chiar nicio șansă, chiar nici minimul de trai, chiar nimic?!
”Ție toți ți-au făcut mereu rău, toți și-au bătut joc de tine și de aceea nimeni nu te vrea.”
”Ei sînt vinovați de o crimă monstruoasă și de aceea te torturează și mai rău și vor să mori, ca să ascundă adevărul, asta e tot.”
”Nu s-a întîmplat nimic rău în lume, decît că ei toți mint despre tine și vor să mori.”
”toți mint despre tine de cel puțin 35 de ani.”
”ea (adică eu) se va sinucide precis, evident asta vor toți.”
”ei cred că tu ești doar parțial un om bun și de fapt tu ai fost binele în cele mai mici detalii.”
Am primit răspunsul rău la rugămintea mea legată de pisică și iar au intrat unii insinuînd că oamenii vor să îmi moară pisica deoarece unii mint despre mine.
”Tu încă nu ai înțeles, nici după 35 de ani?” Ce să înțeleg? ”Că toți mint despre tine.” ???!
”unii nu vor să mori, dar nu te acceptă pentru ceea ce ești, vor să fii altceva decît ești în realitate.”
”ei nici nu vor să audă adevărul.”
Iată ce am pățit legat de pisică, ca întotdeauna din 84. Am scris așa:
”Dna doctor, vă deranjez din partea dnei X, am o pisică d eun an Urgență, 4 zile oligurie gravă, acum anurie de iri la prînz. Poate îmi răspundeți sincer dacă se poate face ceva, azi sau mîine dimineața. Mulțumesc, Cristina Moldoveanu. ”
tot eu aseară, adaug:
”Ea a urmat tratament cu antibiotice.”
tot eu, azi:
”Dna doctor, as vrea să știu dacă și cînd vă pot suna la telefon. Mulțumesc, pisica e deocamdată ceva mai bine, o țin sub observație (dacă urinează). Vă doresc un weekend plăcut.”
tot eu:
”Dar dacă va fi rău, poate nu voi putea să vă caut sîmbăta sau duminica.”
dnei răspunde:
”Bună ziua. Îmi pare rău, nu vă pot ajuta. Nu preiau pacienți care sînt deja în tratament recomandat de altcineva înafara de mine. Mult succes!”
eu:
”Mulțumesc, o zi bună.”
Exact așa a fost conversația, acum judeacți și dvs. corect.
1.era vorba de o urgență, nu tratament cronic și am scris clar asta despre pisica mea, care e ”pacient” pentru ei. Deci, apriori animalul e condamant la moarte.
2. faptul că un medic i-a prescris medicamente nu avea importanță, eu am apelat la ea cu altă problemă. Nu avea de ce să presupună că anuria e din cauza medicului etc.
3. venisem din orașul vecin, Voluntari, deci oamenii care sînt în tranzit sînt condamnați să le moară animalul, nu e corectă atitudinea.
4.era vorba de o cerere a unui om evident întristat și poate vreun sfat oarecare putea să mă ajute, mai ales că începea weekendul. 5. Chiar al doilea medic, care totuși a acceptat să o trateze după primul medic, mă trimitea la un la treilea, deci oricum trebuia să plătesc drumul cu taxiul dus-întors, etc. Eu am sperat că această persoană mă va accepta datorită bunei sale reputații de medic și de om bun, cum mi se spusese.
6. Era și weekendul, deci nu puteam să am contact în continuare cu al doilea medic - ea putea ghici asta - și poate ar fi putut să îmi dea măcar un sfat din moment ce poate nici ea nu avea program. (sau poate avea, fiind vineri) Ați văzut ieri cum s-au purtat cei care au răspuns la telefon.
etc.
Bineînețeles că nu puteam să îi explic toate acestea în mesaje, evident nu mai puteam insista, după refuzul ei categoric.
Pisica e și mai rău în acest moment.
Celor care intră peste gîndul meu li se pare normal, fiindcă eu am fost, cum spun ei, persecutată toată viața. Mi-au omorît și familia, așa spuneau alții.
Unii rîd de cei care spuneau că eu trebuie neapărat să fiu acceptată, ei spun că nu se întîmplă nimic rău dacă mă omoară. !!