8 septembrie 2016

După ce ieri am spus încontinuu toată ziua că trebuie să fie tot adevătul și să trăiesc, că trebuie să am dreptul să trăiesc între oameni și dreptul legal să am copil și să fac o facultate, fiindcă am fost un om întrutotul perfect psihic și totodată un om de valoare - azi noapte m-a durut rău coloana și m-a durut și ficatul mult timp și m-am trezit sfâșiată cerebral și ei mi-au spus încontinuu fie că m-au futut, fie că nu se mai poate face nimic, deci mă sperie că mi-au dat cancer (de fapt prin otrăvire) și pe mine mă îngrozește și acest lucru fiindcă nici măcar nu am apucat să trăiesc pe lumea asta deloc. Și câte bucurii ar fi de trăit pe luema asta...și cât de fericită aș fi...voi mai scrie poate despre asta. Totodată m-au izolat cu forța complet ca să mă oblige să mă sinucid și e adevărat că nu am greșit nimic din 84 și nici înainte deci trebuie să fie adevărul, și să am dreptul la viață în societate. Oricum nu mai pot îndura izolarea, desigur că mă voi sinucide și din cauza asta așa cum vor ei, dar mă voi strădui să termin de scris tot adevărul pe acest blog, mai sunt unele lucruri esențiale de spus. Vă puteți imagina ruptura psihică și durerea pe care le simt fiindcă sunt deja 32 de ani de când întârzie adevărul, am avut mereu dreptate absolută și merit viața și libertatea fiindcă am fost și un om de valoare, nu doar perfect normală psihic viața toată. Este monstruos, nu pot înțelege cum puteți trăi în asemenea minciună și crime odioase asupra omului bun cum am fost eu. Nu am avut nici cea mai mică anormalitate toată viața.

Am ieșit pe stradă și l-am întâlnit pe Malancă și desigur nu m-a salutat, și unii au intrat peste mintea mea cu ideea că Malancă e un idiot pe care ăia răi îl folosec ca să mă distrugă pe mine. Trebuie să merg acum până în zona blocului unde stăteam înainte pe Moșilor și să duc radioul mamei la reparat. Mi l-a adus ieri. Mă irită faptul că proștii pot crede că eu aș fi ascultat radioul vreodată în ultimii ani și că era radioul meu. Adică un fel de substituție de personalitate. Am explicat deja că după revoluție au fost ecranate pe Moșilor posturile naționale, și uneori mai dădeau emisiuni interesnate pe care le-aș fi ascultat. Nu am ce asculta la porcăriile lor de posturi de radio fm unde dau numai muzică străină și proastă și din când în când aberații politice. Bineînțeles că am renunțat de mult la abonamentul de radio și din cauza faptului că nu am bani și fiindcă nu am ce asculta. După aceea la 3 jumătate voi merge eu în locul mamei la medicul de familie, că ea nu paote veni deși avea programare, fiindcă îmi trebuie rețetă și trimitere la ORL, fiindcă iar mi s-a înfundat o ureche.

Am fost la atelierul de reparații. Iar au intrat peste mine cu idei pe care ei le repetau cu 8-9 ani în urmă, de pildă că ”aia trebuia împușcată”. Mi-au trebuit într-adevăr vreo câțiva ani până când am înțeles că porcii se refereau la mine. Nu doar că toată viața am fost un om perfect normal și inteligent, dar chiar am fost binele absolut cu calm și înțelepciune toată viața și cu mare drag de oameni și de țară și nu mi-a venit să cred că se refereau la mine - ctiți toată povestea vieții mele și veți înțelege că așa cum sunt acum și cum am fost și ieri, am fost întreaga viață, deci nimeni nu avea de ce să îmi vrea moartea. Este de-a dreptul grotesc că mă tratează toți așa, fiindcă am fost un om foarte bun și matur și înțelept, niciodată altfel. Ăștia care scuipă așa sunt exact ca pacientele din spitalul de psihiatrie care mă băteau și îmi aruncau hainele pe fereastră și urlau la mine ”Moarte!” direct în față. Eu nu am greșit nimic toată viața, deci e logic că trebuie să am toate drepturile legale și să am copil și să fac o facultate, cum am implorat din 1984, fiindcă am fost un om perfect lucid și normal de atunci. Au intrat și alții peste mine cu ideea ”Au distrus-o din nou”, ca și cum azi noapte ăia care m-au chinuit cerebral m-au distrus, într-un mod în care eu nu știu, deși am fost mereu un om perfect. În plus s-au băgat unii peste mine cu ideea că proștii cred că eu spun adevărul și mă plâng (fiindcă nu vreau să mă omor de fapt) dar ei cred că eu plâng cu glas tare și că urlu în bloc, când de fapt vorbesc singură cu voce normală și am avut dreptate toată viața, și sunt și acum un om perfect normal. Alții au intrat peste mine cu ideea că eu pot să îmi iau adio de la viață fiindcă țara asta nu o să recunoască niciodată adevărul și ei vor ca oamenii proști să creadă că eu sunt nebună și deci vor ca eu să mă sinucid. Bine, dar am fost chiar perfecțiunea, normal că trebuie să fie tot adevărul, cum am spus încă din 84. Nu am mințit niciodată. Sunt tare necăjită și fiindcă mama s-a angajat din nou la servicul ăla sinucigaș după toate că în urmă cu săptămâni, când a fost grav bolnavă, mi-a explicat că nu se va mai angaja acolo, că e mediu toxic și infect și nu poate sta în picioare atâtea ore și că ăia o pun să să facă muncă de jos de cărat obiecte grele ca un bărbat. Și acum s-a angajat tot acolo, e monstruos! De cinci ani și ceva nu am mai fost nici la Colun măcar cu ea și e groaznic - oricum după 84 am fost lăsată afară din închisoare numai de câteva opri. Sunt și foarte singură și am dreptate absolută, am avut mereu și repet, mereu am fost la fel, normal că trebuie să fie tot adeăvrul, cum am implorat și am explicat din 1984. Repet, nu am greșit nimic toată viața, chiar dacă mulatrul ăla a ieșit în calea mea și aseară și azi din nou (azi râdea) și mi-e scârbă că și femeia aceea cu părul vopsit roșu iar a ieșit și ea pe stradă împreună cu cohortă de oameni în calea mea, ca și cum ea ar crede că eu sunt nebună sau am greșit ceva, când de fapt toată viața mea fost binele absolut și un om integru și inteligent. A ieșit ieri din nou și aia care pare foarte bolnavă (nu știu ce are) și apare mereu în calea mea, dar a refuzat să îmi răspundă la salut când era odată în supermarket.
Menționez aici una din poeziile lui Adrian Agheorghesei, și drept vă spun că am trecut și prin așa ceva, m-au strivit cu sufletele mici și probabil că habar nu aveți ce înseamnă binele absolut sau înțelepciunea la care mă refer, fiindcă eu așa am fost, un om foarte inteligent cu suflet mare, chiar dacă am fost săracă, în timp ce voi vă luați numai după minciuni și după ceea ce e superficial.

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/14053438/En_passant

Am omorât un om.
Pur şi simplu.
L-am strivit între degetele mici
cum striveşti între buze o tumoare a inimii.

La început era plictiseală
şi întunericul bătea cuie chimice;
era arbore cu melci înaripaţi
şi oamenii nu mai traversau nicio creangă.

Din senin,
am trasat un gol care semăna cu un ochi alb,
o secundă ca plămânul negru
şi un cerc gri.

Şi golul m-a privit în cer şi-a învăţat cuvântul,
Şi secunda m-a respirat cum respiră melcul,
Şi cercul a existat cum există cercul.

M-am plimbat, am trecut şi m-am rătăcit prin om.
Când am început să fac rame din paşi,
să întorc oglinzile cu faţa la faţă,
şi să strig la feminin,

am omorât un om;
cum trenul striveşte ochii între fier,
aşa l-am strivit eu între sufletele mici.

Au mai intrat unii peste mine cu ideea că ei sunt îngroziți fiindcă eu repet încontinuu aceste implorări și tot adevărul. Au mai intrat unii care spun că eu și maică-mea suntem prea bătrâne și că ei vor să ne omoare. Am dat telefon la medicul de familie și am vorbit cu asistenta și m-am programat marți la ora 4 și jumătate. Asistenta a vorbit din nou cu mine ca o scroafă, voi explica. Eu nu am greșit nimic toată viața. Tocmai a intrat unul peste mine cu ideea ”Tu Cristina, ai fost unul dintre cei mai mari martiri care au existat în lume.” Voi explica acum despre asistentă, care mă deranjeză și mai mult, fiindcă, după cum știți, sunt și izolată cu forța și este foarte greu să îndur porcăriile din partea altora după toate că adevărul despre normalitatea mea întârzie din 1984. Eu am fost binele absolut, dar și foarte înțeleaptă și cu forță intelectuală și de cunoaștere reală a vieții, și ei mi-au dat numai fiere și oțet. Și de data asta i-am vorbit asistentei, ca întotdeauna, cu dumneavoastră, și în mod politicos, și ea iarăși mi-a vorbit pe un ton urât și lipsit de respect și la pertu. Deci e ceva putred, trebuie evident să fie adevărul. Nu doar că am părul alb și peste 45 de ani, dar toată viața am fost un om matur și serios și foarte respectabil și inteligent și sunt în stare să îi conduc chiar pe alții și să am grijă de familia mea. Niciodată nu am fost altfel, nu înțeleg de ce îmi vor moartea cum spun ei, și nu vor să fie adevărul. În mod paradoxal și incredibil, pe mama mea o respectă și îi vorbește cu dumneavoastră, după tot ce mi-a făcut. Probabil că și fostelor mele colege, care au fost ale dracu cu mine, acum femei cu copii și servicii bune și studii recunoscute, probabil că și lor le-ar vorbi cu respect, ca și mamei mele, sau soției lui Zăgrean, după toate că ea l-a luat de bărbat, (poate că ea nu are altă greșeală nici ea) deși el e răul, iar eu nu am avut absolut nicio greșeală toată viața. Recunosc că Zăgrean ar fi putut să mă păcălească să îl iau de bărbat și pe mine, dacă aș fi avut bani. Absolut sigur eu nu am greșit nimic în povestea aceea de iubire față de el și nu am fost niciodată nebună. Vă recomand să citiți tot blogul meu tot și celelalte bloguri de asemenea, și veți înțelege, dacă aveți cap, că am fost ceea ce e bun și frumos cu adevărat, și că am fost un om cu o capacitate imensă de erudiție, dar și cu mare înțelepciune și înțelegere a lucrurilor și gând bun. Bineînțeles și dragostea imensă de frumos. Am avut înțelegere și înțelepciune prin muncă și intelect propriu, nu am luat lucrurile de-a gata ca papagalii. Am fost și binele absolut și cald și calm față de oameni și mă îngrozesc, cum spun porcii ăștia, că nici după 32 de ani de viață bună și nevinovată din partea mea în închisoare, ei tot nu vor să fie adevărul că am fost un om perfect normal și respectabil și că nu am avut nici cea mai mică greșeală sau defect o viață întreagă și merit să fie tot adevărul și să am copil cum am spus de mii de ori din 84. Asistentei nu îi voi vorbi de-acum înainte niciodată cu respect, de data asta nu voi mai face prostia să îi vorbesc la persoana a doua plural, cu dvs, și nu îi voi mai vorbi pe un ton normal, că nu merită. Am fost un om perfect bun și deștept și ea își bate joc de mine și prin tonul de voce pe care îl adoptă, după toate că eu m-am purtat mereu frumos cu toată lumea, o viață întreagă, și nu am fost niciodată ipocrită. Mai e și tânără pe deasupra. Ea și dna doctor parcă ar fi cuplul Xenia - Gabrielle din porcăria aia de film. Am văzut-o pe asistentă vorbind normal și cu respect și altor pacienți. Veți vedea în cele ce urmează că medicul de familie nu m-a ajutat, deși m-am plâns de groaznice simptome digestive și altele de mult și cred că și dacă era cancer incipient ar fi putut să mă trateze de la început și aș fi scăpat. Probabil că au ceva de ascuns, veți vedea clar cu dovezi din ceea ce urmează. Eu nu am avut nimic de ascuns toată viața, fiindcă nu am greșit nimic. Iar au intrat niște porci cu ideea că eu am delir de grandoare (au făcut și mai demult așa)- oare oamenii nu și-au dat deama că eu am dreptate, nu ei, și că nu este niciun delir de grandoare și că tot ce am spus despre înțelepciunea și bunătatea mea este adevărul? Și nici măcar nu e grandoare acel lucru. Ei nu văd oare că ăia, nu eu, sunt fabrică de minciuni și că mă omoară? Uitați-vă - eu nu am respins niciodată pe nimeni și nici acum nu am cu cine schimba două vorbe normale la telefon, deci mă omoară, m-au condamanat nevinovată la moarte. Am fost un om perfect normal întotdeauna, nu doar acum. Ultima mea speranță era Adelaida Mateescu de pe siteul Dialoguri culturale și voi scrie și despre ea și despre site mai încolo. Și-au bătut joc de mine monstruos. Toți m-au condamant la moarte, deși am fost și binele absolut și normalitatea psihică absolută în mod cert. Adelaida m-a vizitat odată acasă apoi am sunat-o dar mi-a dat de înțeles că nu îi place de mine și să nu o mai sun. Am pierdut numărul ei de telefon ca proasta, că acum aș fi sunat-o și aș fi fost fericită. Am vrut să îi cer numărul din nou pe site dar din aprilie anul ăsta s-a retras complet, probabil și fiindcă ăia răi, care m-au urmărit și distrus în cele mai mici detalii, știau că eu nu am pe nimeni altcineva și că precis o voi căuta și îmi vor moartea și mușamalizarea adevărului, cum au zis de atâtea ori. Când ea a fost la mine a intrat unul peste gândul meu cu ideea că ea trebuie să înțeleagă că trebuie să își țină gura despre ce a văzut la mine acasă. Acum au intrat unii în franceză cu acceași idee din engleză și română că eu am dreptate, dar oamenii nu trebuie să înțeleagă adevărul, deci mă omoară.