Acum două-trei zile am mers la farmacie la Dona și m-am ales cu o rană la bont, care se vindecă greu, deși e superficială, fiindcă acolo circulă mai greu sângele etc. Am aplicat local Baneocin și Cicatridină spray și am ținut igiena cât am putut, dar nu chiar perfect. Nu am mai putut ieși din casă, merg greu în cârje, fiind foarte grasă și stau mai mult în pat. E rău, findcă poziția bipedă sau șezut înfluențează pozitiv psihicul, fără e mai greu.
Aș dori acum, fiindcă am vorbit despre farmacia Dona și deci am făcut o conexiune inconștientă cu fosta mea colegă de bancă Luiza, să explic o altă chestiune la care nu m-am mai referit (poate, nu mai țin minte precis). Se spune, pe bună dreptate, că psihicul funcționează prin asemănare, contrast și contiguitate (Blaga) - prima și a treia caracteristică par clare, despre a doua nu știu precis. Au existat mai multe asemănări, posibil dorite, posibil întâmplătoare, între situația mea și situația Luizei. Am menționat că pe mama ei o chema tot Lucia, că tatăl ei era tot inginer, că mergeau la Sibiu în deplasare aproape de apartamentul lui Nelu, că eram și eu și ea paciente ”psihiatrice” etc. În plus, Luiza avea o asemănare frapantă cu mama ei, cum aveam și eu, și nu părea defel rudă cu tatăl ei la prima vedere, dar recunosc că nu m-am uitat cu atenție - poate ea era copilul tatălui ei, eu sigur nu eram, la mine era absolut clar din poze și din realitate înainte ca tata să își lase barbă. Sora Luizei semăna cu tatăl ei (care era și blond), în mod clar. În final, când am văzut-o ultima oară pe Luiza, ea parcă mi-a spus că stă cu mama ei, nu știu ce s-a întâmplat cu tatăl ei.
Am mai făcut unele completări în urmă, dar nu le-am notat ca atare, poate voi relua citirea și corectarea, dar cei care controlează internetul nu vor să îmi dea butoanele de editare a acestui blog.
Am omis să spun că mi s-a diminuat foarte mult simțul mirosului în ultimele zile. Abia mai simt mirosurile, nu mi s-a mai întâmplat, din câte țin minte. Repararea centralei a costat foarte mult - 1500 lei.
am pierdut simțul mirosului, nu mi s-a mai întâmplat - oare e covid? Am stat două zile jumate și două nopți în frig și cel care a venit să repare centrala nu purta mască și m-a și scuipat în două zile succesive - alte simptome nu prea au fost - doar că m-a mai durut capul destul și că nu prea am mai respirat noaptea, pe lângă apneea din somn am avut nările înfundate rău - acum știu răspunsul, fiindcă mi-a revenit parțial mirosul - era din cauza unor nenorocite de țigări - mâine categoric și decisiv și definitiv le voi abandona, am fumat aproape 1 lună și jumătate, după aproape 2 ani de abstinență, dar, cum lumea e mult mai frumoasă fără țigări și mai ieftină și mai sănătoasă, voi renunța iar. Definitiv. Am simțit că nu mai simt mirosul din casă, din piele, din mere și m-am speriat, am fost puțin ipohondră, ca toți ceilalți - să nu se supere - în perioada epidemiei.
Scriitori ruși despre epidemii și simptome -
Oare vă mai amintiți coșmarul lui Raskolnikov din ultimul capitol (Epilog)?
”Visase atunci că lumea întreagă era osândită să cadă victimă unei molime înfiorătoare, nemaivăzută și nemaiauzită, care, iscată în străfundurile Asiei, se abătuse asupra Europei. [...] Apăruse o specie nouă de trichine, niște vietăți microscopice care...”
Eu am motive să cred că cel puțin unii dintre dvs. își amintesc.
din Gogol rețin deocamdată doar povestirea Nasul, declarat pierdut - fiindcă se zice că în Covid piere temporar mirosul. Cehov, care fusese scriitorul meu preferat în copilărie - pentru schițele lui - era totodată medic. Un blog care scrie despre relevanța unor scrieri în era Covid -
https://lareviewofbooks.org/short-takes/dr-chekhov-vulnerability-era-covid-19/
Iar au început să delireze legat de ruși și viața mea - mie, de exemplu, îmi plac patinajul artistic și gimnastica - alte sporturi nu urmăresc, patinajul în special în ultimul timp și numai probele perechi program liber și feminin program lung/liber. Azi, la capionatul european, iar au câștigat rușii - astfel de coincidențe i-au făcut pe proști să insinueze vreo legătură a mea cu rușii ca popor, dar totodată ca forță ”politică”. Am vrut să urmăresc azi în direct, dar nu m-au lăsat, voi vedea reluarea, dar nu dăunam nimănui. Rușii au câștigat toate cele trei premii la ambele probe preferate ale mele. Repet, rușii sunt o parte infimă din viața mea.
CONȚINUT ADULT NUMAI CÂTEVA CUVINTE VULGARE, ESTE UN BLOG PENTRU PESTE 18 ANI, FOARTE TRIST, NERECOMANDABIL PENTRU CEI INCULȚI SAU PREA TINERI
Vă vine să credeți că din țărână cresc trandafiri, copaci înalți, case și oameni? Atâta frumusețe incredibilă. Hai, recunoașteți... chiar puteți crede că toate cresc din pământ așa frumoase?
sâmbătă, 15 ianuarie 2022
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postare prezentată
Ultima parte – CONCLUZII - enumerare
Concluzii, partea 1 Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în li...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Cu sinceritate cred că...