desenele mele cu mouse-ul - o parte din mine, le postez aici fiind complet izolată de peste 38 de ani, probabil le voi șterge

miercuri, 30 iulie 2014

30 iulie 2014

Azi 30 iulie 2014 este aniversarea morţii tatălui meu, Dumnezeu să îl odihnească. De vreo săptămână am reuşit să mai scriu din povestea vieţii mele, în final va fi absolut totul spus şi fără erori. Dar am fost torturată oribil de la distanţă (repet că textele scrise de mine sunt adevărul curat, chiar dacă unii mă torturează. Am fost şi chinuită sexual nu doar corpul şi creierul. A trebuit să iau câte 4-5 pastile de Seroquel, doză mare de 400 mg fiecare pastilă. Nu au efect. În acelaşi timp primesc încontinuu ameninţări de moarte şi idei că eu trebuie să mă sinucid că aşa vor toţi. Mă tem că aşa va fi, deşi îmi pare rău de viaţă. Ieri noapte am luat degeaba 5 pastile. Medicii nu mai vor să mă ajute, cum am povestit. Nu pot dormi.
Am fost un om de o virtute şi bunătate perfecte întreaga viaţă. De aceea nu pot înţelege ce au oamenii cu mine de atâta timp, 30 de ani acum. Nu este vorba de laudă este adevărul obiectiv. De aceea nu înţeleg de ce şi-au bătut joc de mine şi astăzi aşa de urât. Eu am bani foarte puţini şi îmi era foame. Totul e scump. La patiseriile stradale mâncarea e mai ieftină şi măcar te saturi cât de cât. De aceea m-am dus azi din nou la patiseria de peste drum, cea de lângă magazinul de haine second hand. Vânzătoarea şi-a bătut joc de mine. Eu eram încă chinuită de efectul medicamentelor în doză mare şi abia mă ţineam pe picioare. Am cerut două pateuri de un leu cinzeci, fiindcă erau în vitrină. Ea mi-a dat unele extrem de fierbinţi să mă ardă brânza la stomac. Poate nu erau altele veţi spune. Am mai cerut o pizza de trei lei. Deci în total trebuiau să fie 6 lei. Am întrebat cât costă (efectiv nu calculasem încă în acel moment) şi mi-a spus 9 lei. După 2-3 minute mi-am dat seama că trebuie să plătesc doar 6 lei şi i-am spus vânzătoarei că nu costă 9,ci 6. În clipa aceea a făcut o mutră oribilă, ca şi cum o enerva faptul că eram un om lucid sau faptul că ea greşise...A spus că ea credea că eu cerusem 2 pizza, când absolut cert eu cerusem doar una. Mi-e scârbă, e ca şi cum oamenii au ceva cu mine, deşi am rămas la fel din 84 încoace şi nu am provocat pe nimeni să mă chinuie sexual...Doamne, de ce mă omoară?
La câteva ore după ce am mâncat produsele de la patiserie a început să mă ardă stomacul. Aşa păţesc mereu, dar nu aveam ce mânca în afară de câţiva cartofi şi azi mi-a fost greu să fierb.

Apoi s-au băgat iar peste mine unii în limba engleză care spun că ţara mea, România adică, ar fi inventat multe minciuni despre mine. Eu nu pot crede, fiindcă am avut viaţă perfectă şi am spus mereu tot adevărul din 1984. De ce să inventeze minciuni despre mine, la ce le-ar folosi? Sau la ce le-ar folosi moartea mea? Am fost un om oarecare şi singură întreaga viaţă, este absurd ca ei să fi inventat minciuni despre mine. Este evident adevărul că am fost un om sărac şi nepăstuit din copilărie, dar cu foarte mult bun sţimţ şi drag de oameni şi ţară. Atâta tot. Nu am avut nicio legătură cu grupuri de oameni sau cu politica, deci e absurd să inventeze ei minciuni, doar nu sunt nebună. Ciţiţi tot ce am scris şi veţi vedea adevărul curat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cu sinceritate cred că...

Postare prezentată

Ultima parte – CONCLUZII - enumerare

Concluzii, partea 1 Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în li...