29.05.23

Am început, înainte de monstruosul 7 mai 2023, să citesc Solenoid de Cărtărescu, fiindcă e la modă. Puțină curiozitate am avut, e adevărul. M-am gândit la alegerea titlului și simbolului dominant și văd două motive - unu reprezentarea destinului de ființă gânditoare unică, singură - SOLE- NOID, codată prin etimologie fie ca în paranoid, fie ca în cosmoid și doi reprezentarea naturii electromagnetice, duale, a omului, fie câmpul electric generând magnetizare, fie câmpul magnetic din jur și poziția bipedă/decubit generând electricitatea inerentă ființării umane și nu numai. Au fost aceste lucruri notate printre meditațiile mele, a fost o vreme când mă întrebam ce model ar fi mai bun, spirala sau solenoidul. Oricum este larg acceptată și natura de undă electromagnetică a luminii, deci dacă... dar nu rezultă ceva cert și clar din aceste premise

Azi au inventat alt delir - că poporul român ia bani de la puteri străine ca să mă tortureze și să mă omoare - e absurd, nu am greșit nimic toată viața în mod sigur, nimeni nu are și nu avea vreun interes să mă omoare, ba chiar am fost un om inteligent și oamenii puteau deci să mă respecte și chiar să mă accepte

Nu mai scriu ce gândesc unii oameni răi/asasini peste mintea mea, dar scriu ce se întâmplă - am fost la mega image și am cumpărat un suc la reducere, fiind iar de bună credință - acasă am descoperit că îi lipsea sigiliul dinăuntru și eu așa nu beau, nu pot ști ce otravă au pus eventual, mai ales fiind ”pățită” de multe ori în acest sens - mama iar spune că ea îl va bea și mie mi-e groază să nu pățească eventual ceva, dar mi-e frică și să îl arunc ca să nu facă ea scandal, fiindcă deja i-am spus de suc, mi se pare de bun simț să nu bea, dar ea mereu face așa, voi fi atentă în viitor să nu îi mai spun și arunc eu.

La întoarcere, pe drum copiii iar au înjurat (o vreme mă lăsaseră în pace) de ”morții mă-tii”, una din înjurăturile lor preferate, și în București erau la fel - eu nu înțeleg, mi se pare straniu, nu am greșit nimic toată viața și am avut mult respect și admirație față de oameni și în particular față de copii - ei spuneau că copiii sunt mințiți de adulți despre mine, ceea ce nu pot înțelege, și acum iar au luat de la capăt aceeași crimă hidoasă, practic din 84 nu m-au lăsat deloc - aceștia sunt copiii care ar fi trebuit să mă accepte, în caz că aș fi avut (cred eu în mod normal) dreptul de a fi profesoară sau învățătoare. Aș fi avut și eu mult de învățat - dar ei fiind agresivi în mod nejustificat, eu nu am cum să îi conving - ei văd doar trupul meu obez, chipul meu de om vârstnic, mersul meu de șchioapă, tăcerea mea, normale, dar inexpresive pentru ei - și probabil au fantezii aberante legat de realitate. Unii spuneau că adulții, începând cu generația părinților mei, au dat vina pe mine pentru a ieși ei basma curată, ceea ce eu nu pricep. Asta e, e ceva trist. Odată am ieșit în curtea blocului și am vorbit cu ei, dar ulterior au venit alții acolo - iar cu aceștia nu am ce vorbi... ei înjură printre dinți sau foarte tare, gesticulează exagerat, aruncă cu câte ceva în mine, se așează în calea mea în grămezi sau pe banca mea - singura mai înaltă ca să pot să stau jos etc. Când au întrecut măsura i-am apostrofat, i-am întrebat ce vor, dar nu are importanță. Unii spun în engleză că... am reputație proastă, deși nu am greșit nimic etc. Eu cred că un om nu poate fi acuzat decât de fapte, cuvinte sau chiar gânduri rele, dacă e cert că sunt ale sale - și nimeni nu știa ceva rău de acest gen despre mine. Nimeni nu are dreptul să acuze un om sau să treacă la fapte rele numai din ce aude de la alții. Am fost evident izolată din 84 și tratată drept obiect, nu subiect, deci poate că mi-au atribuit ceva ce nu era al meu. (aparatele foto deformează puțin imaginea mea). Nu am avut cum să creez ceva bun din punct de vedere intelectual (eventual poezii sau eseuri sau jurnal literar) fiindcă am fost hidos torturată sau otrăvită zilnic și izolată de mică - poate nici măcar un geniu nu ar fi putut în astfel de condiții. Ideea e că oamenii mint pur și simplu despre mine și astfel mă omoară cu cruzime, ceea ce eu nu aș fi putut suporta ca idee și realitate nici legat de altă victimă, dacă nu aș fi fost eu aceea. Celorlalți nu le pasă. Soarta mea pare pecetluită de mică prin respingerea din partea și minciuna familiei. Restul vine de la sine, tuturor le pare normală și acceptabilă minciuna, eu cred că nu aș fi făcut așa ceva. Totuși, chiar dacă nu sunt ceva bun, poeziile mele sunt măcar ceva adevărat, poate frumos, nu sunt ipocrite.

Încă o idee monstruoasă a lor - pe care totuși o notez - ei spun că poporul nu se poate trezi la realitate (?!) și crede că ar fi în ”război” cu mine, deși realitatea e clară de aproape 40 de ani.

30.05.23
Iar au intrat cu ideea că le trebuie un berbece foarte puternic. Unii spun că toți sunt nebuni și toți vor să mă distrugă și să mă omoare. Etc. Azi m-au lovit mai puțin cu aberații. Citesc din nou istoria României.

31.05.23
ei spun că idioții cred că delirul meu e cel mai periculos cu putință, deși puteam face dovadă cu ușurință că eram prea inteligentă pentru a fi om rău sau pentru a delira - era total imposibil! Îmi pare rău că și ”specialiștii” -- psihologii și medicii psihiatri nici nu mi-au răspuns de atâția ani, deși am cerut doar dreptul la muncă sau la studii superioare și le meritam cu adevărat. Îmi pare rău că mă condamnă la moarte clar, fără ca cineva să fi vorbit vreodată cu mine -- ei par să delireze cu ideea că li s-au dat ”indicații” să nu îmi răspundă, ca să mă omoare... ?? Repet -- nu am exagerat nimic și nu am fost decât binele, nu am greșit nimic toată viața, nu am avut tulburări psihice. Au început din nou în engleză cu aberația agresivă că ei nu pot să mă ”rupă” - deși nimeni nu are și nu a avut vreodată interesul real să mă agreseze. În mod cert eu nu aș fi făcut nici pentru a îmi apăra viața într-o lume coruptă asemenea oribilă crimă. Ei explicitează că e vorba de un univers concentraționar/ de lagăr și că psihologii sau pshiatrii mențin menghina, tortura, persecuția, închisoarea etc. așa cum li se poruncește - ba mai mult ei insinuează că e vorba de o închisoare ”comunistă”, deși am fost tipul intelectualului pur, deci nu puteam avea nicio legătură cu politica.

1.06.23
Ei spun că, din punct de vedere psihic, sunt perfect normală, în cele mai mici detalii. Ideea e că oamenii s-au înșelat complet asupra mea, fiindcă eu sunt binele în întregime și ei cred ceva rău despre mine. Nici nu aveau cum să nu se înșele - fiind izolată complet din 84. Chiar și geniile, spun ei, nu se pot dezmetici și cred că aș fi psihotică.?? Aceeași idee care pune capac la tot - că oamenii nu vor să recunoască adevărul și acest lucru îi obligă să mă omoare. Încă două idei delirante, relativ rare în panoplia lor - una că oamenii credeau că eu știu sau gândesc ceva ce eu nu gândeam și nu știam - și de aceea mă loveau - și a doua că lumea întreagă așteaptă să îmi cer scuze, deși nu am greșit absolut nimic și sunt un martir adevărat.???! Alții spun că printre nebuni există mereu câțiva oameni inteligenți internați - și pe ei se bazează instituția psihiatrică - eu cred că nu e așa, căci oricum există oameni deștepți printre nebuni - adică psihiatrii. Oamenii inteligenți, cum am fost și eu, nu au cum să delireze.

3.06.23
Din când în când ei spun, fără să îi provoc, că eu încă nu am înțeles - ce? Uneori spun că eu nu pot înțelege fiindcă oamenii s-au purtat cu mine la fel din 1984 - ideea e că m-au condamnat la MOARTE pentru un singur f-tai - eu nu știu ce vor să spună, findcă tot ce am spus e adevărul, nu a existat nimic sexual în viața mea - ei spun că da, dar a existat ceva scârbos, nu din vina mea, dar oamenii de aceea mă omoară.??? Cum? După tot ce a fost aproape 40 de ani?! Și având în vedere tot ce am fost eu mereu?!
Izolarea e completă, repet, din 1984, am fost prin instituții de învățământ, dar eram singură ca un om într-un autobuz aglomerat sau chiar mai gol. Îmi pare rău că sunt practic omorâtă prin izolare forțată, era evident de la distanță că nu eram un om care să delireze și nici unul care să povestească altora ce a suferit, nu aș fi făcut asta decât dacă o altă persoană ar fi cerut în mod justificat adevărul despre suferința mea. Ei spun (din nou) că mi-au fabricat un întreg dosar (?!) alcătuit numai din minciuni și probe false și, bazat pe aceasta, au luat o monstruoasă decizie în ceea ce mă privește.?? Astăzi, 3.06.23, mi-a spus mama că ar fi fost o tragedie feroviară în India și, la scurt timp, m-am întâlnit pe stradă cu câteva femei care păreau a fi din acea regiune geografică, dar nu știu sigur de unde proveneau. Este adevărat că lucruri din acestea, mai ciudate, mi s-au întâmplat foarte des, dar absolut sigur ele au fost din cauza altora, nu a psihicului meu - de exemplu: acum câteva zile, mai multe de fapt, stăteam în curtea mea cu iarbă și am văzut un fluture alb, printre primii anul acesta - m-am bucurat și mi-am imaginat involuntar un fluture maroniu-roșcat și peste vreo două minute a apărut și unul din aceia - precis nu îl văzusem cu coada ochiului și nici nu credeam că erau și din aceia - fluturele nu a apărut din cauza imaginației mele benigne, ci din cauza legăturii subconștiente dintre psihicul meu și cel al altora - eu nu mi-am imaginat lucruri rele niciodată și nu pot determina viitorul, cel puțin toți intelectualii, și nu doar ei, au acest tip de conexiune cu restul lumii. Desigur acest gen de lucruri mi s-a mai întâmplat, mai ales dacă sunt obosită, nu explic mai mult, dar vă conjur să nu loviți manipulați de proști care v-ar spune că e ceva anormal, că nu e. Astfel de momente se întâmplă fiindcă sunt un om normal și inteligent, dar singur. Alteori mi se întâmplă să mi se deschidă cărțile (citite sau nu), cum am mai explicat, la cuvinte legate de viitor sau de trecutul apropiat - aceasta chiar dacă nu sunt obosită, e ceva normal și s-a mai scris despre asta. Nu am făcut acest gest niciodată cu scopul de a mă distra sau de a dovedi ceva. Am mai dat și alte exemple. Munca mea intelectuală e cauza inteligenței mele, nu fenomenele paranormale. Lumea din exteriorul oricărui om (inteligent sau nu) e croșetată, împletită cu psihicul fiecărui individ, nu trăim și nu gândim decât împreună și da, există un fel de psihism universal. Există un Dumnezeu, o ordine pentru fiecare om. Singura deosebire e că aceia inteligenți sunt conștienți de propria lor viață și se cunosc pe sine. Psihicul meu este încă normal, deși am fost monstruos lovită din 1984. Din motive obscure pentru mine, ei spun că oamenii care iau act de lucruri paranormale din viața mea o iau razna - totuși probabil datorită ignoranței sau respingerii distructive și instinctive a ceea ce ei nu pot concepe. Ei mereu au spus că eu nu aș fi fost omorâtă dacă poporul ar fi înțeles adevărul - nu pricep acest lucru. Unii spun că moartea mea ar duce la un dezastru pentru ceilalți. (?) Alții afirmă invers că oamenii mă omoară fiindcă au observat nu știu ce activitate paranormală în viața mea - că eu nu povestisem - dar eu vă spun că e monstruos, fiindcă nu am dăunat nimănui și nu eu sunt cauza răului din viața mea sau a altora, ci aceia care m-au lovit, în timp ce eu nu puteam evita răul din partea lor. Ei spun că, fiind diferită de alți copii, ei au vrut să mă omoare încă de când m-am născut.

4.06.23
Ei spun că am o boală destul de gravă, dar ei mă sfătuiesc să nu merg la medic. Ei spun că sunt prinși ganglionii paravertebrali, dar ei vor încerca să îmi prelungească viața cât de mult posibil.?? Seara - torturi cerebrale monstruoase, am luat din nou 7 pastile de quetiapină 300 mg (doza recomandată era de 2 pe seară) și doar așa s-au mai domolit torturile - ei spun că de ani de zile încearcă să mă omoare și acum sunt aproape de scop - dar de ce? Am încercat cu 3 pastile apoi cu 5 pastile și nu a mers. Durea rău. Încă o dată ideea lor că toți preferă să mă omoare decât să recunoască adevărul, mai ales fiindcă mi-au făcut rău din copilărie.

5.06.23
M-am tezit iar cu durere coccis și șolduri și coapse până la genunchi, dar, deocamdată, e suportabil, nu e ca pe 7 mai 2023, dar mă simt mult mai rău ca ieri și mă mai doare chiar și capul - ei spun că eu sunt cea mai deșteaptă femeie (?!) și totuși oamenii mă omoară, crezând că aș fi ceva rău. Eu am scris toate acestea fiindcă oricum aș fi scris și despre alții - despre mine nu are cine scrie - eu nu sunt de acord cu minciuna și răul asupra oamenilor nevinovați și inteligenți și buni etc. Sete înfiorătoare care nu trece cu apă, ca acum o lună, senzații neplăcute sexual și durere puternică în bont.
Iar a intrat peste mine acea persoană monstruoasă cu ideea - ”ea trebuie neapărat distrusă” și astfel incită la ură și la crimă asupra mea de mulți ani, deși am fost ținută izolată din 84 și nu am dăunat nimănui.

6.06.23
Au început din nou torturile cerebrale - ei spun că mama mă omoară, dar lumea toată e furioasă pe mine, deși eu nu am greșit nimic.?? Acum iar au început cu tehnica lor veche de distrugere - mă atacă sexual și apoi cu dureri de cap monstruoase. Ei spun că eu nu pot înțelege, dar întreaga lume, inclusiv alte popoare, crede răul despre mine și de aceea ei vor să mă distrugă/omoare, deși nu există motiv real.?!

8.06.23
În drumul meu spre "Gheață" e o casă mai ciudată ca altele. La poartă e un tei argintiu care are toate frunzele pe dos (nu am mai văzut așa ceva) și niște conifere absolut pline de pânze de păianjen cu țesătură deasă, în cuiburi - nici așa ceva nu am mai văzut. Nu știu ce e acolo, dar e bizar.

9.06.23
De două-trei zile sete înfiorătoare în timpul somnului - de mult nu a mai fost așa - mi-e sete numai în somn și mă trezesc și beau de vreo 4-5 ori și nu trece cu apă - am băut 2 litri noaptea trecută de exemplu. Nu știu dacă e diabet, cancer sau doar otravă. În trecut am mai pățit așa de vreo 3-4 ori de când stau aici, poate a fost otravă în apă, fiindcă în oraș mă otrăveau sigur - mi-a trecut mergând să cumpăr apă din oraș, dar acum nu mai pot merge, fiindcă iar au izbucnit durerile pelvine și mă mișc greu și cu durere. Toată lumea știe ce apă beau și de unde o cumpăr. Ei mereu spun că lumea are ceva cu mine și m-a condamnat la moarte deși nu am greșit nimic, iar medicii s-au purtat urât cu mine, cum am mai povestit. Edeme cvasipermanente ale mâinilor, brațelor, gleznei și picioarelor. Dureri de cap și amețeli bruște, fierbințeală bruscă, adesea fugace, a feței și părții superioare a corpului. Cred că și luna trecută, când a început durerea monstruoasă, am avut sete goraznică, îmi aduc aminte, am și notat undeva - deci poate fi otravă din apă, cum părea și atunci... nu știu - oricum în engleză au început iar cu ideea că mă omoară unii oameni răi și cruzi, cum spun și în română - păcat, am fost nu doar nevinovăția absolută, ci și un om de valoare, dar ei nu au cum să realizeze aceasta, fiindcă sunt izolată din 84... Îmi aduc aminte cum mama mi-a promis moartea cu ideea că toți o vor crede pe ea și apoi toți au părut într-adevăr să creadă minciunile despre mine, nicidecum adevărul. Ei spun că mă omoară ca să realizeze o tranziție de putere (?!)

Ei spun că unii i-au păcălit pe oameni că eu aș fi fost în tinerețe vulgară, frivolă, ușuratică (?!) și că, dacă nu ar fi existat acel nefast meditator în viața mea, aș fi ajuns ușor în brațele oricui - pot încă dovedi că a fost invers și mai mult decât sigur nu aș fi ajuns în brațele nimănui - așa eram eu, total lipsită de scopuri sau tendințe sexuale, ce e drept fără nicio cunoștință despre sexualitate și opunându-mă totuși categoric concubinajului eventual în viața mea. Aproape toate interesele mele au fost de natură abstract-intelectuală, în afară de bucuria senină în fața frumuseții naturii și încă vreo două-trei lucruri. Ei spun iar că eu sunt un zeu/geniu (!??) rău, prost și nebun și astfel ei au dreptul să mă distrugă/omoare - deși e invers, iar cei care au înțeles adevărul preferă să moară decât să recunoască adevărul.??

10.06.23
Ei spun că eu am fost la fel de când eram mică, dar proștii cred că eu aș fi devenit ceva (?) datorită drumului meu de martir și vieții chinuite duse atâția ani. Din nou ideea lor ca sinteză - că întreaga lume a înnebunit și că nimeni nu crede adevărul, de aceea mă omoară.

11.06.23
Unii întreabă sau mai degrabă se miră peste mintea mea dacă atunci, lângă Poliție în București, a fost viol asupra mea - da, am povestit acel lucru - un fel de viol, poate mai puțin grav - acel individ m-a păcălit (am povestit cum) să intru în camera lui- eram sub efectul puternic al medicamentelor psihiatrice - o odaie mică; a încuiat apoi cu cheia și m-a dezbrăcat brusc și s-a dezbrăcat și era prima oară când vedeam o erecție la un bărbat și folosea limbaj vulgar - m-am îngrozit și i-am spus să mă lase în pace, că mă tem să rămân gravidă și atunci m-a penetrat anal și apoi am plecat de acolo odată cu el, în direcții opuse. I-am povestit acest fapt lui A.I., cel cu care s-a petrecut actul sexual oral (una din cele 2-3 greșeli aparente ale mele, dar în realitate o greșeală mică), și el a spus, spre marea mea mirare, că puteam să îl denunț pe cel de lângă Poliție pentru viol, ceea ce mi se părea iluzoriu, dată fiind condiția mea de pacient psihiatric, pe care nimeni nu îl respectă și nu îl crede sau nu îl ia în serios, dată fiind și faptul că eu nu am mințit niciodată și toți au jucat teatru sau chiar au crezut că eu delirez sau mint. Acel individ, adică A.I., nu a vorbit cu mine decât 2-3 lucruri, printre care și despre tratamentul meu psihiatric, în rest nu am avut vreo relație cu el, nimic sexual și nici nu m-am gândit la el niciodată, în afară de momentele în care am scris pe acest blog adevărul. Nici la cel care m-a violat nu m-am gândit deloc. Ei spun că oamenii violați și cei închiși la psihiatrie sunt respinși de societate din același motiv. Nu știu sigur dacă așa este - probabil că ei se gândesc la vina colectivă - dar unii spun că victimele par a fi impure, și eu nu cred că asta e. Îmi pare rău că, în orice caz, nu a contat pentru nimeni inteligența mea sau diverse calități sufletești sau trăsături de caracter foarte bune. Nu am povestit nimănui (oricum nu aveam cui) și abia după aproape 30 de ani din 1984 am început să scriu tot adevărul despre mine public - oricum altfel mă omorau în mod sigur, poate e mai bine că am făcut așa, numai așa am avut o slabă șansă de a fi acceptată, măcar de a nu fi omorâtă, dar nu a fost să fie. Eu am scris absolut totul de când eram copil și nu aveam cum să ghicesc, fiind monstruos torturată și otrăvită, ce să fi trecut sub tăcere și ce să fi povestit clar. Ei spun că pe mine nu m-a sprijinit nimeni niciodată, dar proștii așa cred.(??) Au început din nou că ei trebuie să mă omoare, fiindcă nu pot să îl sacrifice pe Zăgrean pentru mine. ?!? Cât e de aberant -- ce treabă am eu cu el sau el cu mine?! Poate că și eu eram un om de valoare, dat fiind că de zeci de ani nu au reușit încă să mă omoare, cum au spus mereu...nu înțeleg ce vor să spună, eu nu am nimic cu el și nu m-am ”luptat” cu nimeni niciodată. Ei îmi vorbesc ca și cum aș fi proastă și eu nu am fost proastă niciodată. Ei spun că în esență toți vor să mor pentru a apăra iluziile nenecesare ale unor proști. ??