24 august 2018

dna doctor de la spitalul Sf Ioan spunea, cum am mai explicat, că poate eu nu urinam din cauză psihică, adică nu se forma urina din rinichi din cauză psihică (!)- ecografistul de acolo spunea că aveam foarte puțină în vezică, 100 ml, deci nu aveam cum să urinez. Totuși, deși urinam foarte puțin din 4 august, eu am luat medicamentele psihiatrice și celelalte în continuare, deci nu era din cauză că nu luam medicamentele cum insinua mama, dar pe 11 august începusem să nu mai urinez aproape deloc - la spitalul Floreasca medicul spunea mereu că e mult prea puțin, fiindcă nu venea urina nici în sonda urinară - o noapte întreagă 300 ml sau mai puțin, după furosemid intravenos , că nu am văzut sonda la început, fiindcă, cum spuneam, m-au chinuit mult pînă au pus-o, urina avea culoare închisă și tensiunea nu era foarte rău - era 16 cu 9, dar aveam ;i alte simptome
Iar glucoza a ieșit mult - 129 - dacă ei nu mint cumva și nu a fost chiar mai mult, fiindcă ați văzut că mint clar psihiatrii și psihologii despre mine și pot încă dovedi tot
rîndul trecut cînd am chemat salvarea îmi găsiseră, ziceau ei 176 glucoza, deci foarte mult, tot pe nemîncate - dar măsurată pe moment după înțeparea degetului

ieri am fost la diabetolog - mi-a dat alte analize - am găsit loc/fonduri spun ei pe 3 septembrie - e bine :) S-au purtat foarte frumos cu mine.
acum, tot azi, voi merge și la ginecolog - se apropie toamna, e bine
afară zi de zi zgomote - se construiește un bloculeț pînă în 2020, așa scrie pe poarta șantierului, vecinii din bloc s-au liniștit deocamdată

Încă o minciună - au inventat să eu spun adevărul brutal și chipurile datorită izolării și torturii nu aș putea comunica blînd cu alții. Adevărul e că eu am fost mereu gingașă și calmă în dialog, dar ei nu m-au lăsat să fiu ca atare, fiind de felul meu delicată. Niciodată brutală.

Ce au cu mine nu știu - ei spun, cum ziceam, mereu, că îi deranjează că am dreptate și că toți trăiesc în minciună despre mine. Curînd vor începe poate din nou cu ideea că vor să mor.

pîinea sărăciei - pîinea de 0.85 lei din care am mîncat și azi - este oribilă la gust, așa cum am simțit-o azi

”ei cred că tu nu gîndești” ???
Întotdeauna am gîndit normal, dar admit faptul că pe lume există nebuni care nu înțeleg ce este gîndirea. Printre ei și monștri - cum ar fi psihologii și psihiatrii care au mințit monstruos despre mine.

Iarăși au intrat peste mintea mea cu ideea ”Cristina, tu, fiind un om sărac și singur, ai fost distrusă de o chestie numită politică” Mda, pare logic, dar încă mai exist, chiar dacă nimeni nu mă cunoaște și nici nu are nevoie de mine. Altfel, recunosc, ăsta e unul dintre cei puțini cu cap.

am fost ieri la ginecolog, o doamnă destul de agresivă verbal, dar tot la ea trebuie să merg la control
am avut ghinion, medicul nu a putut analiza colul uterin, fiindcă m-a durut foarte rău și am țipat o dată - de două ori
de fapt a încercat de cîteva ori, dar nu multe ori și eu nu am avut vină că am țipat, era reflex, din cauza durerii, dar ea a zis că astfel nu mă poate analiza
mă lua la rost tot timpul, ca și cum era vina mea și a scris că nu eram compliantă, deși i-am explicat că am rezistat la dureri mari în viață și nu contează că mă doare
mă tot întreba în mod absurd ce să facă ea, deși i-am răspuns în mod firesc să facă cum crede dumneaei că trebuie, că eu nu sînt medic și sînt de acord cu ceea ce consideră ea că trebuie făcut
mi-a cerut analize sangvine și ea, dar mi-a zis că trebuie făcute în zilele 2-3 ale ciclului menstrual, deși eu am insistat că nu am avut în mai și am explicat cum a fost în iunie și iulie și în luna asta la fel, deloc
mi-a recoltat secreții vaginale, dar nu știu de ce, pare inutil
mi-a zis să merg la control la ea cu analizele, dar totuși a zis că nu se pot face decît la ciclu
mai rămîne totuși de făcut ecografie transvaginală, care e contra cost și pe care mi-a recomandat-o și ea în scris și medicul endocrinolog verbal
deoarece am secreții mari din hormonul prolactină, ginecologul spune că de fapt e o problemă endocrinologică, dar endocrinologul mi-a zis doar că s-ar putea să fie din cauza medicației psihiatrice
Dar nu e sigur, deci nu poate să mă ajute nimeni deocamdată
voi încerca totuși să fac un efort financiar să fac analiza ecografică transvaginală, pentru a se vedea chistul ovarian descoperit acum 2 săptămîni întîmplător
medicul ginecolog de ieri a insistat că eu nu aș suporta nici ecografia fiindcă mă doare rău - nu avea rost să spună așa ceva, eu voi încerca să o fac, totuși ea a zis în același timp că e necesară, că chistul acela e destul de mare, deci nu mai știu nici eu ce să cred
azi am contramandat analizele fiindcă nici azi noapte nu am avut ciclu
doctorița ginecolog a fost foarte indecisă și confuză, inclusiv că mi-a dat trimitere la ecografie transvaginală, dar nu știa sigur dacă se decontează de casa de asigurări, spunea inițial că nu
i-am spus că de cîțiva ani am ciclu prin partea din față a chilotului și că m-am îngrijorat, dar nu am avut bani de medic ginecolog, dar nu mi-a răspuns ce cauză ar putea fi
i-am spus că nu m-am masturbat toată viața - doar o dată m-am atins acolo, dar nu din vina mea, desigur fără plăcere sexuală și de fapt nici nu m-am frecat măcar decît după mulți ani de tortură, numai cînd după ore de chin nu mai puteam rezista, adică frecat timp de 2-3 minute, rar
m-a întrebat dacă am avut relații sexuale, a insistat pe acest lucru, i-am explicat că nu și că am avut doar 2 contacte sexuale tactile accidentale, tranzitorii, fără senzații sexuale, din cauza medicației psihiatrice forțate care m-a făcut să am acele contacte, a mai existat un al treilea contact de care uitasem, din cauza medicamentelor foarte puternice, alt contact nu a fost - și ele nu au fost decît ca la ginecolog, fără senzații sexuale. Oricum nu au existat bărbați în viața mea, nu aveam cu cine să am. I-am explicat că tulburarea de schizofrenie era de fapt o tulburare sexuală la 18 ani - cînd ciclul mi-a venit jumătate de an exact la 3 săptămîni și aveam senzații măsurabile sexual, de la distanță - contracții vizibile și senzații sexuale. Nu am mers la ginecolog atunci din 2 motive, nu mai explic. Nu am avut niciodată niciun simptom de altă tulburare psihică, în afara tulburării sexuale.
este posibil ca ea să mă respingă oarecum tot din cauza sărăciei, ca și ceilalți oameni

Creaturi veninoase:
”Cînd se întîmplă o mare nedreptate nimeni nu vrea să fie adevărul, de aceea ți se spune că tu trebuie să înduri să fii omorîtă fără să spui adevărul despre asta”
Sînteți de acord? Eu spun adevărul, nu am greșit nimic nici în sensul acesta.
Dvs credeți că în lume este dreptate și adevăr numai dacă nedreptatea e mică?

alți porci: ”din cauza frigidității tale NOI nu putem repune țara pe picioare”
Tot felul de nebuni, dar mă tem că unii chiar cred aberații din acestea sau îi fac pe proști să creadă. Din ăștia au fost mulți. Eu cred că, în acest moment istoric, România e pe picioare, nu trebuie repusă - probabil ăștia sînt alarmiști politici.
De ce cred ei că frigiditatea unei femei, care nici nu a avut niciodată sau nu are ocazia să aibă relație sexuală cu un bărbat, e o problemă pentru alții?
În altă oridine de idei să vrei să fii tratat pentru impotență sau frigiditate mi se pare un lux al celor bogați, inutil și vicios ca orice lux. Nu are rost să explic de ce. Exact asta e - un moft - și nu trebuie încălcată porunca lui Dumnezeu pentru un fleac.

acum ei spun din nou -
vor să te omoare fiindcă te-au f-t și nu mai au viață sexuală normală din cauza asta
Mi-au spus și anii trecuți, printre alte orori, la fel.

m-am gîndit că poate am o tumoră pe căile urogenitale și de aceea am avut ciclu de cîțiva ani prin clitoris probabil - nu știu dacă e adevărat, dar încă cred că, dacă medicii mă pot ajuta, o vor face - m-a speriat puțin manevra dureroasă a ginecologului, care spunea că nu poate să îmi analizeze colul uterin fiindcă nu pot sta relaxată (nici nu mi-a spus cum și ce trebuie să aștept sau să fac) dar eu nu cred că ei vor să mușamalizeze totul și să mă omoare, așa cum îmi tot spuneau unii nebuni în gîndul meu încă din 2006 cînd m-am mutat în acest bloc de locuințe

22 august

Ieri s-au liniștit din nou, după ce alatăieri mă împroșcau monstruos, ieri au fost mult mai puțini
totuși e unul idiot și alții care spun peste mintea mea
”Lumea toată te consideră nebună ” :( E complet absurd, nu are cine, nimeni nu vrea să vorbească cu mine, prietenii de pe facebook mi-au promis de cîteva ori că mă vor căuta, dar niciunul nu m-a căutat și nu m-a invitat nicăieri. Acestea se întîmplă din cauza marii distanțe sociale față de mine, deși acum am de ceva vreme cîteva haine. Toată viața a fost la fel. Tot mereu singură complet, tot mereu ei zic că oamenii buni nu au ce căuta între ei. S-ar putea ca ăla să aibă dreptate că unii mint despre mine că aș fi nebună, ca să acopere un adevăr clar de sărăcie lucie și niște nedreptăți monstruoase.

Ei nu pot să te accepte așa cum ești Cristina. De ce? Fiindcă toți au greșit. Ce au greșit?

ieri de 2 ori (dar și înainte): ”Tu întotdeauna te ridici și ei întotdeauna te dărîmă” ”Cum adică mă ridic?” Totuși era otravă clar sau otravă de la vreun cancer creat tot prin otravă de multe ori pînă acum.

Blanca, află că din leagăn/ Domnul este al tău mire/ Căci născută ești, copilă, / Din nevrednică iubire
Este adevărat că toate s-au potrivit de mult cu realitatea vieții mele și că de mult am depășit prin lumină spirituală și sufletească toate poveștile, legendele, romanele, cum am mai povestit, înțelegînd de mult totul (și mecanismul și poveștile) și dăruind în continuare numai binele oamenilor.
Au trecut atîția ani de la formarea mea spirituală, și oamenii totuși m-au scuipat pînă azi, deși evident nu aveau motive reale. Omul singur și fără familie chiar și fără un chior nu are nicio șansă.

încontinuu zgomot și căldură
eu mi-am mai revenit, numai serile e foarte rău deocamdată pentru mine, dar acum urinez normal
au fost cum știți cutremure - dacă nu e minciună - lîngă Fiji și Venezuela
Aproape mereu cînd sînt știri de cutremure mari eu trec prin perioade foarte dificile, mă sfîrșesc
deoarece în mod cert viața mea a fost legată și de cutremure ( nu mai explic) , au existat mulți nebuni care mă loveau cu acest pretext sau îmi spuneau în gînd că eu aș fi cutremurul sau că vor să mă distrugă sau să mă omoare fiindcă li s-a părut că trupul și creierul meu nu pot susține Pămîntul
În realitate singurul lucru care e important e respectul față de omul bun și nevinovat și acordarea dreptului de a munci acestui fel de oameni - orice fel de muncă, oricît de umilă - nimic altceva nu e necesar. Cînd și dacă omul nu mai poate munci - nu e bine să fie omorît, ci să i se acorde o viață oricît de umilă - adică bani puțini, dar pentru nevoile vitale suficienți.
De ce să lovești și să vrei să omori o viață nevinovată și bună. Evident nu am fost niciodată bolnavă psihic, dar nimeni nu a stat de vorbă cu mine. Am fost bolnavă psihic în sensul că toți m-au lovit și m-au respins, în fața iubirii mele adevărate și lipsei de păcat, plus intelectul bun și sufletul frumos. Am fost normală în comunicarea cu ei mereu. Psihicul oricum e o formă a vieții de relație. Așa e definit, în funcție de legătura dintre om și mediul social și natural.

Dacă nu înțeleg ceva și vor într-adevăr să știe ceva adevărat, nu au decît să mă întrebe, eu am fost mereu un om rațional, nu sînt ca ei, nu e nevoie să lovească
Cutremurele sînt inevitabile în starea geofizică actuală a Pămîntului din cîte știu eu
este posibil ca din cauza nebunilor politici, religioși sau a celor legați de seismologie și multor altora eu să nu fiu acceptată pentru ceea ce sînt și am fost mereu - un om bun și inteligent - am fost chiar perfecțiunea, dar, după cum mi se spune și după toate dovezile din realitate, eu sînt văzută drept altceva

”Oamenii toți sînt proști și te lovesc pe tine Cristina din prostie”
Sînt de acord, dar consider că omul bun și nevinovat e bine să fie acceptat în societate. Ei, pe lîngă păcate groaznice asupra mea, nici măcar nu m-au acceptat nicăieri, deși am cerut clar - m-au respins fără niciun motiv 34 de ani. Absolut cert nu au avut niciodată dreptate, dar eu încă mai sper ca ei să se trezească puțin din punct de vedere moral.

Mîine, 23 august, merg la consult la ginecologie și la diabetologie

există cîteva locuri ale întîlnirii omului (și mie mi s-a întîmplat) cu binecuvîntarea și sacrul:
biserica
pădurea
bibliotecile
podul, soproanele
acestea sînt tainițe ale sufletului și spiritului
puteți să mă acuzați de misticism, dar în realitate eu am fost mereu un om obiectiv, realist
în momentul în care lumina ochilor proprii întîlnește miracolul zbaterii firelor de praf în grația greu de exprimat a unei raze, atunci ești mai aproape de Dumnezeu și ființa ta întreagă se umple de sfințenie
nu mai explic acest fenomen, oricum oamenii inteligenți știu că sufletul este foarte greu de exprimat în cuvinte, iar miracolele sînt ca boabele de rouă oglindind întreaga lume.
Blesteme, toate acestea sînt blesteme.
Aduceți-vă aminte - ”Ceriul strălucea/ Îngerii venea/ Pe-o rază curată” Curată înseamnă fără praf.

Iar au intrat unii cu "speranță de viață nulă” peste mintea mea. Am întrebat ce vrea să spună - a zis ”o să mori”. Mai înainte o altă aberație ”Lumea toată vrea să mori fiindcă CREDE că e mai bine pentru ei să mori tu”. ”Te-au otrăvit din nou” (poate nu e așa)
Și de ce trebuie să spună toți așa aberații?
Repet, există sfînta poruncă să nu omori. Excepții sînt rare - nu le enumăr, dar absolut sigur nu în cazul meu. Mai simplu spus - niciodată nu ai dreptul să judeci că un om TREBUIE omorît.
E adevărat, veți spune, dar există oameni condamnați la moarte - pentru greșeli sau păcate sau pentru interese politice. Recunosc că aveți dreptate, dar, de obicei, chiar și acele cazuri nu ar trebui să existe. Eu oricum nu fac parte dintre acele cazuri. Nu Dumnezeu și nici Legea nu au hotărît ca unii oameni să fie condamnați la moarte.
Omorul e justificat numai accidental, în ”legitimă” apărare și atunci de fapt se întîmplă nu fiindcă așa vrea omul, ci fiindcă așa vrea Dumnezeu. În mod firesc, de la sine. Jur că am dreptate, poate nu credeți, dar nimeni nu are de ce să se apere de mine (sau să mă omoare fiindcă le e foame sau alte nevoi vitale - nu rezolvă nimic). Deci nici să mă omoare. Soarta mea e în mîinile lui Dumnezeu.

21 august

Iarăși aceași poveste:
nebuni care spun mereu (cu adevărat) peste mintea mea ceva de genul:
1. ”tu ai fost abuzată monstruos Cristina și pe noi ne deranjează faptul că tu spui adevărul, fiindcă e o rușine pentru noi”
Azi m-am întîlnit cu mama și mi-a spus că o deranjează foarte mult faptul că am scris adevărul despre viața mea și cum nu am urinat zilele trecute pe blogul meu de poezii și că trebuie să șterg postarea.

2. Tu ai fost abuzată monstruos și din cauza aceasta toată lumea vrea să mori, fiindcă e o rușine pentru noi
Viața acestor porci (ticăloși), lipsită de judecată și rațiune, este centrată de idei negative fațâ de mine și ei nu vor înțelege niciodată că e vorba doar de niște idei, pe deasupra și urîte. Fiindcă am fost un om perfect, consider că nu trebuiau să mă otrăvească și nici să îmi vrea moartea. Am fost obligată să spun adevărul încă din 1984 și am spus mereu. Ei sînt în mod sigur nebuni, deși lumea crede că ei sînt doar proști. Aș putea explica, dar nu are rost.

Toate aceste idei negative și delirante, plus multă minciună, au fost mereu create de ceilalți și niciodată de gîndurile mele sau de inconștientul meu sau de starea mea afectivă sau așteptările mele.
În realitate, deși mama mă tratează cu dispreț și ca și cum aș fi nebună sau copil la aproape 50 de ani - eu nu am fost niciodată așa și de fapt ea e țață și lipsită de decență, nu eu.
Mama mea a jucat toată viața rolul de femeie foarte rea (nu fleacuri ca zi) și foarte proastă, dar nu știu sigur nici acum dacă se preface sau nu.
Știu că mulți dintre cei josnici sînt centrați în raport cu mine de ideea că eu sînt ordinară fiindcă nu am respectat faptul că adevărul nu trebuie spus fiindcă e o rușine pentru ei, mi-au spus de multe ori, dar și dacă tăceam tot așa era. Ani de zile. Nu mai explic totul din nou și despre asta. Unii se temeau că adevărul perfect și frumos despre mine ar duce la descentrarea nebunilor și implicit la haos în societate. Nici ăștia nu au cu totul dreptate. Poate deloc, dar nu mai explic. În realitate, ei, neavînd cap, oricum nu pot înțelege ce e logic niciodată. Ei au mii de deliruri diferite în raport cu mine, ar dura poate 100 de ani pentru a enumera și explica delirurile lor plus încă 900 pentru a arăta și explica adevărul despre mine și lume, dacă includ și teorii de explicare ontologică, semiotică, morală, religioasă etc. a realității, nu a ideilor greșite din mintea lor. Nu minciunile susțin lumea, ci adevărul.

E adevărat, mi-am stricat blogul, dar nu voi șterge aceste postări despre mine și nu voi mai adăuga altele probabil, fiindcă oricum adevărul e clar.

Sînt unii oameni care ar spune – nu e normal, fiindcă mama ta, Cristina, nu e copilul tău. Sînt unii oameni care poate înțeleg ce vreau să spun eu. Alții pur și simplu nu înțeleg iubirea mea maternă fiindcă cred orbește că eu aș fi proastă sau nebună, deși eu am fost binele curat mereu. E adevărat că m-au obligat să spun adevărul despre mama, deși adevărul nu era frumos în întregime. Totuși eu am recunoscut mereu și mereu, de la început, că mama e singurul om din lume care m-a ajutat real și singurul om care a vorbit cu mine.

20 august 2018

Din nou din ceea ce spun ei:
”E simplu - scurgerile tale verzi sînt din sistemul limfatic, fiindcă limfa colectează otrava din țesuturi”
Altul zice invers, deși puteam dovedi clar că am fost otrăvită odinioară:
”Ești prea bolnavă Cristina” (lucru repetat de sute de ori de mulți ani, din 2007 cel puțin.)
Prea bolnavă pentru ce? Ce vrea de la mine?
”Deși ești încă tînără și nu ai greșit nimic, ei pur și simplu vor să mori”
Nu știu cine vrea să mor, ei așa spun din 2005 și mereu spun că îmi vor moartea.
”Tu spui sau scrii numai adevărul și ei cred că tu faci aluzii la alte lucruri”
Este adevărat, eu nu am făcut niciodată aluzii la alte lucruri și foarte, foarte rar am vorbit sau am scris cu dublu înțeles. Nu știu dacă unii cred că eu aș face aluzii la altceva, așa cum insinuează unul despre postarea mea anterioară de pe facebook despre starea de grație a unui suflet bun în fața luminii.
”Nenorocirea e că lumea te asociază cu forțe politice”
Nu cred că aceasta înseamnă o nenoricire mare pentru cineva în acest moment și nici pentru mine.
”Lor li s-au spus minciuni vreme de 30 de ani”, ”toți cred toate prostiile”, de aceea vor să mori.
Nu știu la ce se referă.
”Țara ta a fost vîndută, lor li se dau bani (indirect sau direct?) ca să te lovească pe tine.”
Etc.
Azi iar au făcut zgomote încontinuu afară muncitorii, acum s-au oprit. Am rezistat 29 de ani la zgomote aproape continue, printre multe alte torturi.
”Tu ești un om absolut normal și ei cred că ești o nebună periculoasă”

19.08.18

Mai am de adăugat că înainte de a mi se lua sînge pentru analizele recomandate la endocrinolog am fost informată că 2 dintre ele - ACTH și încă una - nu sînt decontate de Casa de asigurări de sănătate București pentru asigurați nicăieri și costă la ei 170 de lei.
Deoarece nu dispun de o asemenea sumă, am renunțat deocamdată, cu speranța că nu sînt necesare.
Am scris cu ani în urmă despre boala mea la ganglionii inghinali. Fiindcă m-a nedumirit comportamentul medicului meu de familie care nega diferite simptome ale mele sau îmi refuza ajutorul cerut pentru lucruri grave. Neavînd bani, am fost totuși la dermatolog, care m-a trimis la endocrinolog, care nici el nu m-a ajutat. În 2013 de exemplu am avut scurgeri așa mari (inghinal, nu vulvar sau vaginal) încît am pus vată. Scurgerile sînt verzi-albastre, lipicioase, fără miros. Medicul de familie s-a uitat ciudat și la acestea și mi-a spus cam răstit că e ciupercă, dar mi-a dat rețetă pentru spălături vaginale, deci eu am rămas descumpănită.
Apoi s-au oprit brusc.
Acum din nou au început și acum mă mănîncă, mă ustură și mă doare ușor. Nu știu 100% dacă sînt ganglionii.

17-18 august

zgomot mare, căldură și nebuni din ăia care cred că fiindcă m-au chinuit 34 de ani înseamnă că era și încă e războiul de independență a României :( Nu am cum să le explic adevărul, ei așa cred probabil (unii) Alții mereu ziceau că eu aș fi chiar România - se potrivesc cu ceilalți.

iar mi-au spus că proștii cred că eu aș fi sursa ideilor delirante ale altora sau că aș fi fost prea sensibilă psihic la ele - s-ar putea dovedi contrariul la ambele aceste idei greșite :(

Tăcere și liniște afară - pînă cînd oare Dumnezeu va mai lăsa poarta paradisului deschisă pentru mine?
Este așa bine acum, încît mă cuprinde frica de ceea ce va urma din nou. Mi-e teamă că vor începe din nou, deși acum simt că respir și mă bucur mult pentru aceste clipe.

acum iar mă amenință - că o omoară pe mama fiindcă numai așa pot ei spăla rușinea :(

au intrat cei din categoria că ei au înțeles că mama mea e o brută care mă naște ca să mă omoare - ca și cum eu aș fi pasărea phoenix - deci își bat joc și ăștia, ca și cum eu mă nasc și mor omorîtă de mama de mii de ani
alții că niște porci țin pămîntul în gheare maltratîndu-mă pe mine și chipurile de aia vrea lumea să mor, ca să scape de ei
etc.
evident ”porci” sînt nebunii ăștia care aruncă violență și idei aberante asupra mea - evident toți sînt și răi și proști

de exemplu ideea politică aberantă că vor să plece cei care au condamnări - idee de actualitate - este ea însăși o aberație și o minciună mai degrabă (deși eu nu cunosc, dar toți știu cum se procedează cu ”liderii” politici). Pe alt plan, ideea aceasta morbidă e asociată cu viața mea curată - fiindcă de multe ori mi-au spus că eu nu înțeleg că proștii au fost încontinuu mințiți despre mine și că ei cred că eu aș fi pedepsită fiindcă aș fi avut greșeli - ceea ce nu știu dacă e adevărat, dar e evident că în general o femeie nu are ce greși, nici nu am avut ocazia să greșesc nimic, nu știu cum aș fi putut greși și am fost inteligentă - pot dovedi fiindcă încă mai sînt - deci nu aveam cum să greșesc nimic. Tot ei zic că nu am fost primită să muncesc fiindcă oamenii m-au condamnat deși nu am greșit nimic. Deci e normal să fie adevărul - altfel e crimă gravă. Viața mea nu e legată numai de circul politic, ci de toate celelalte, dar ei nu vor scăpa de nebunia din capul lor dacă eu mor.

Iarăși tot felul de proști care cred că eu sînt nebună - cum ar fi cei care spun că eu cred încă în povești cu strigoi. Adevărul e că nu am crezut niciodată prostii ilogice și nefondate și tot ce am înțeles a fost adevărul mereu. E scris în diverse științe, nu doar în filozofie și psihologie și e explicat clar de arte că persoanele ca mine sînt viața, nu moartea. Normal că am fost o viață bună și un spirit bun. Și femeile au un fel de spirit. De fapt spiritul nu poate fi rău sau bun, e ca și cum ai spune că lumina poate fi rea sau bună. Totuși am avut clar o personalitate perfectă și clar am fost mereu un om al binelui și perfect normală, deci nu aveau de ce să mă otrăvească. Nu am nicio vină că am fost inteligentă și acesta e un lucru bun. Sînt unii care punctează că viața depindea și depinde de mine. Este evident ceva adevăr și pot explica și dovedi tot, dar am fost o femeie perfectă și bună și nu aveau oricum de ce să îmi vrea răul - și totuși s-au purtat monstruos, și unii mi-au spus des că voiau să scape de mine ca să nu depindă de mine. Nu am mai întîlnit atîta idioțenie! (Poate de la Hiroshima și Nagasaki plus războiul al doilea încoace, unde nu doar americanii au fost vinovați, ci lumea toată) Gîndiți-vă puțin logic. Ei ziceau că ar fi acceptat să depindă de altcineva, dar nu de mine. Vă dați seama oare că aceia nu au dreptate? Sînt și proști și nebuni. Eu nici măcar nu știam ce înseamnă vorba ”pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești” și că nu e cum cred ei că pe mine trebuiau să mă omoare, ci vorba se referă la faptul că eu nu îi lăsam să moară fiindcă aveam viață inteligentă și puternică și ei mă chinuiau, lovindu-se astfel pe ei înșiși și devenind dezumanizați. Unii chiar spun că alții sînt așa proști încît nici acum nu au înțeles că eu sînt doar un om singur și sărac și inteligent pe deasupra și că cred că eu aș reprezenta forțe politice sau oculte etc. Alții zic că aș fi acuzată de proști desigur că am legături cu lumea de dincolo sau cu ”necuratul”, deși orice om lucid știe că niciun intelectual nu poate funcționa sau crea fără această legătură, e logic dacă nu ați înțeles încă, încă din primii ani de educație ai copilului. Lumea de ”dincolo” există, dar nu mai explic acum ce știu eu că este. Este o parte din lumea de ”aici” de fapt. Alții că proștii cred că ceea ce am scris eu e fiindcă aș fi medium și nu eu însămi. E ridicol. (ce e drept și psihiatra mea mă batjocorea că ”de unde îți vin ție ideile din poezii”) Deci, proști de dau în gropi. Păcat, privind obiectiv, din afara vieții mele, și mie îmi pare rău de atîta risipă de suflet bun și iubire și atîta chin nemeritat... A fost trist, e drept. Eu m-aș fi mulțumit fericită și cu o muncă manuală, dar nici asta nu au vrut măcar. Mă consolez cu ideea că asta e realitatea și că nu contează acea risipă, tot s-a ales ceva bun pentru ceilalți.

Fleacuri din ultimele zile

Spicuiesc din ce spuneau unii în franceză - apropo de poezia lui Prévert L'effort humain (o găsiți ușor) spuneau că eu aș fi ”le grand moralisateur” - m-am găndit că poate fiindcă martirii sînt asociați des cu moralizatorii. În limba franceză m-au chinuit cel mai puțin - numai vreo 2 luni în cap, apoi sporadic mai intra vreunul. Mai ziceau că eu aș fi nebună, dar că modul în care m-au tratat este inuman, dezgustător etc. Apoi au zis că nu sînt nebună.
În engleză au intrat și m-au chinuit foarte mult. În 2016 spuneau cu un fel de milă că eu sînt un geniu cu origini joase (grassroots genius) sau alteori că asta e soarta oricărui geniu feminin.
În română azi iar (fiindcă absolut totul se repetă de mult) au zis că ”înseamnă că ea a avut o răbdare vecină cu nebunia”. Ce naiba voiau să fi făcut? Să înnebunesc cu adevărat?
Sau că proștii cred că tot răul mi se întîmplă (vezi Doamne de 34 de ani) fiindcă mama mea nu mă poate ierta. Absolut cert nu am greșit nimic, țin minte tot.

unii zic ca sînt un caz clasic de persecuție și că motivul distrugerii mele recurente e faptul că ar fi ”rușine” să recunoască ei adevărul - eu nu pot înțelege cum rușinea, ceva josnic, adică corupția, poate fi mai presus de viața unui om și de valori nobile - e vorba totuși de 34 de ani... de martiriu

Erau unii acum vreo cîteva luni care spuneau ”ce proști au fost, trebuiau doar să o accepte”, ca și cum foloseau timpul trecut despre mine. Eu încă mai cred că respectul pentru om trebuie și poate fi educat. Dacă omul fără pată nu e acceptat, cum s-a întîmplat cu mine, înseamnă că ceilalți nu erau oameni buni sau normali - și evident acceptarea omului trebuie să se întîmple natural, nu fiindcă au anumite interese, cum sugerau cei menționați de mine mai sus cu ideea lor că au fost unii proști. Nu, adevărul e că au fost răi și inumani.

iar au intrat cei din categoria că dacă recunosc adevărul despre mine va fi război. Sînt nebuni, nu are nicio logică, fiindcă adevărul e că am fost mereu un om normal și de valoare și am fost închisă și torturată și abuzată 34 de ani. Un război ar însemna moartea mea și sînt încă vie - deci dacă adevărul ar trezi revolta nu știu cui că am fost maltratată, atunci nu ar fi război, ci mi-ar da drepturile și m-ar lăsa în pace ! În plus, adevărul despre niciun om nu duce la război decît în mintea nebunilor. Nebuni belicoși de genul acesta pot influența alți nebuni-medici oare? Ca să nu mă ajute? Eu nici măcar nu știu dacă să mai iau furosemid sau nu - azi am urinat un pic mai bine, iar mîine (adică azi) voi urina în ploscă să măsor, că în borcan nu am cum - voi vărsa în borcan urina, iertare pentru intimități expuse.

sînt unii nebuni care spun că au vrut să mă facă urîtă, adică să nu arăt bine (prin exoftalmie dupa dureri mari de ochi). E ilogic, la ce le-ar folosi? Și eu nu am fost absolut cert niciodată vanitoasă.

iar au intrat unii cu iluzia că îi vor păcăli pe proști că eu am devenit un om foarte bun, ca să mă ajute chipurile. Au mai fost și în trecut și tot nu m-au ”ajutat”. Realitatea e că am fost mereu un om inteligent și foarte bun mereu, am fost așa mereu. În urma a 34 de ani de tortură și închisoare am pierdut lent doar o mică părticică din bunătatea mea imensă față de oameni, dar într-adevăr foarte puțin m-am schimbat.

ieri am fost la analize, apoi în grădi botanică, apoi în troleizbuz hop pe mine 2 hoți de buzunare - mi-au atins geanta, dar nu au luat nimic, m-am luat de ei, dar poate totuși nu erau hoți

atașez aici examenul intermediar de la Regina Maria - cu minciuni ciudate
tranzitul meu intestinal nu e bun - dar nici nu m-a întrebat clar
micțiuni am foarte rare și foarte puțină urină - dar ea își ”bătea joc” de mine de mai multe ori să urinez în borcan - deși nu am cum, i-am explicat - mi-a zis că pentru a vedea cantitatea exactă, ca și cum nu mă crede
la pilozitate nu s-a uitat - dar a scris că e normală - deși am avut din copilărie mult păr pe picioare (posibil și crescută în zonă de gușă endemică), iar părul de pe brațe mi-a căzut aproape tot - au rămas smocuri pe ici -colo
În rest posibil mai sînt și adevăruri
am avut cum spuneam vreo 5 ore de dureri groaznice de ochi luni - dar nu știam că așa brusc de la tortură ies ochii exoftalmic, e adevărat că dreptul m-a durut chiar mai rău decît stîngul
despre sindrom poliuric-polidipsic - am spus de mulți ani deja că am avut foarte mult timp și a fost greu - am ajuns la 12 litri pe zi odată - poate nu credeți
cei care au intrat peste mintea mea luni odată cu durerile de cap - veneau și cu multe idei delirante - exact aceleași de acum cîțiva ani (vreo 5-7 ani), dar vă asigur că ei nici nu își dau seama că sînt nebuni - mai mulți erau nebuni politici, dar nu numai
numai gînduri bune din partea mea - și eu încă sper să îmi mai revin


alte poze de ieri
azi, 17 august, zgomot mare, căldură și nebuni din ăia care cred că fiindcă m-au chinuit 34 de ani înseamnă că era și încă e războiul de independență a României :( Nu am cum să le explic adevărul, ei așa cred probabil (unii) Alții mereu ziceau că eu aș fi chiar România - se potrivesc cu ceilalți.