una dintre ideile lor fixe e că mi s-a făcut prea mult rău și de aceea toți vor să mă omoare
ei spun că vecinii mei au fost îndopați cu minciuni despre mine și că unul dintre ei sau amândoi vor să mă omoare
ei spun și că asta e viața, că totul depinde de bunăvoința unor oameni proști și răi și, dacă ei nu o au, atunci omul nevinovat moare ???
19.07.22
Mi s-a umflat brusc bontul și nu mai pot ieși din casă. mama a început, ca întotdeauna, că dea vina pe mine și să țipe urât, să îmi facă scandal. Ei spun că mama a fost mereu în totalitate răul și eu numai binele, dar lumea întreagă - după cum se vede - crede invers.
e posibil și să fie ceva toxic - vreo otravă - fiindcă pielea capului mă mănâncă tare de ieri - ei zic că e șampon otrăvit ?? poate țigările de care mă las din nou
oricum trebuie să merg în cârje și sunt grea de tot - carnea de la subsuori s-a umflat rău, e roșie și mă mănâncă
poate tot de la ceva toxic plus căldura s-a umflat bontul
reminiscențe medievale - ei spun că oamenii au crezut că am ceva de mărturisit și de aceea tortura era necesară - și de fapt, e adevărat, nu am greșit
ei întreabă la ce bun să torturezi un om? se pare că răspunsul e este ca să moară alți oameni pe lângă cel în cauză
ei (unii) spuneau des că trebuie mai întâi să mă tortureze ca să poată apoi să mă omoare
ei spuneau uneori că eu trebuia să fiu acceptată și lăudată pentru ce eram și oamenii au făcut totul invers
eu cred că, dacă omul face ceva bun, lauda e subînțeleasă și vine de la sine - dar eu nu am avut din 84 nicio șansă să fac ceva și ei chiar m-au otrăvit și torturat mereu, nu doar că mi-au luat drepturile - și tata spunea de la început că eu nu voi dovedi nimic niciodată
ei spun că e foarte simplu , dar eu nu văd - anume că oamenii mă omoară fiindcă, deși am scris numai adevărul, ei nu pot crede????
în fiecare zi multe avioane de război zboară la altitudine joasă - zgomot și ceva urât - mama spune că vor să se antreneze să lovească Rusia (??) - ei spun că nu vor să mă omoare decât pe mine (!!)
mai țineți minte cântecul vechi
la știri este la ordinea de zi de câteva luni războiul din Ucraina - nu știu de ce - probabil că ideea e că Rusia a invadat/atacat Ucraina și astfel au venit și în Romănia refugiați din Ucraina, care primesc eventual locuință - un individ care spune că este un fost coleg de la psihologie de la Cluj a vorbit de 3 ori cu mine la telefon diverse lucruri și spunea că el predă limba română voluntar acelor refugiați. El era din țara Moldova și a devenit logoped. Există - spune el - și un program prin care statul acordă 50 de lei pe zi sau 1000 de lei pe lună celor care găzduiesc refugiați.
ei zic că oamenii au fost mințiți despre mine timp de 50 de ani , nu 40, și nimeni nu poate crede adevărul - chiar și cei de pe facebook nu au înțeles încă nimic
ei zic că oamenii nu pot renunța la minciuni și una dintre minciuni e că eu sunt nebună și de aceea mă izolează și mă omoară fără milă
ei zic că una din cauzele pentru care oamenii nu pot crede adevărul e că eu am fost un om extrem de bun și am fost chinuită monstruos, ceea ce proștii nu pot crede că e adevărat
eu voi ieși, cel puțin un timp, de pe facebook, fiindcă oricum nu mai pot îndura izolarea și s-a schimbat și modul în care apar postările etc.
Covid. Zugravul și familia lui, mama. Eu încă nu.
21.07.22
ștergeți din mintea voastră cuvintele de psihologie și psihiatrie - căci sunt doar abstracțiuni, în realitate doar moduri de organizare a vieții sociale, ca și biserica de exemplu, - și veți vedea atunci doar oamenii și veți înțelege că în cazul meu e vorba de o crimă monstruoasă, a unor ticăloși abjecți
nenorocirea este, spun ei din nou, că anumiți proști nu pot crede adevărul...
tuse uscată - se pare că acum am și eu covid
ei spun - uneori mă laudă - că sunt un om excepțional și mă omoară niște porci, dar toată lumea îi crede pe porci și pe mine nimeni
adesea vin peste mine cu un fel de rechizitoriu - nu a făcut aia, nu a făcut ailaltă, nu a gândit aia, ailaltă - nimic, nimic, nimic spun ei, ca și cum enumeră ceva, niciodată, niciodată, bifează ei de pe o listă, dar eu nu pot bănui ce.
iar au început că vor să mă omoare fiindcă nimeni nu vrea adevărul despre mine - ceea ce e adevărat, după cum vedeți - cred că vă dați seama că adevărul îi deranja pe ei și de amar de ani îmi spun că vor să mă omoare ca să mușamalizeze totul - nu e din cauză că mă deranja pe mine sau că voiam eu publicitate - aproape 30 de ani nici blogul acela nu a existat - ei spun așa de după moartea tatei
O femeie rea intră uneori peste gândul meu cu ideea că eu sunt un om hidos.
22.07.22
aproape mi-a trecut boala - se pare că a fost covid, dar aproape asimptomatic și a durat doar câteva zile
23.07.22
De vreo două săptămâni sunt temperaturi extreme, probabil peste 40 de grade, zi de zi, fără ploaie - totul s-a uscat și oamenii abia mai rezistă, inclusiv eu, neavând aer condiționat. Tare cald, nu am pățit așa ceva toată viața. Mă doare capul, nu pot dormi bine etc. Ei spun că au făcut asta ca să mă omoare și că nu există și nu a existat niciodată alt motiv să fiu omorâtă decât faptul că am fost mai inteligentă decât mulți oameni - poate, dar nu trebuiau să mă omoare, am fost un om perfect normal - oare nu ați înțeles că ei mint despre asta? Și nici nu am greșit nimic. Sunt prognozate alte zile la fel de toride în continuare. Ei spun că poporul pur și simplu nu poate înțelege adevărul - cum adică?
desenele mele cu mouse-ul - o parte din mine, le postez aici fiind complet izolată de peste 38 de ani, probabil le voi șterge
luni, 18 iulie 2022
joi, 7 iulie 2022
7.07.22
Variațiuni pe aceeași temă de la alienare la alinare - aș dori să subliniez aici că acest blog despre suferințele mele fizice și psihice conține, pe lângă toate memoriile povestite exact, și menționarea multor suferințe ale ideii, adică tristețe, revoltă, amărăciune, fie din meditația victimei asupra martiriului propriu, fie din ideile și gândurile altor persoane care există independent de victimă, cu care victima nu se confundă și nu face alianță. Este ceva aproape exhaustiv, ca un fel de enciclopedie bogată a suferințelor posibile în situația de victimă de acest tip. Ei spun că eu nici acum nu am înțeles că sunt considerată nebună - dar fără motiv real - și de aceea nu au vrut să-mi dea dreptul la muncă sau chiar la studii, fiindcă nu se pot baza pe mine, ceea ce nu a fost adevărat, eram în stare de efort intelectual și creativ chiar îndelungat, fără fluctuații - dar apare ca și cum ei cred că eu dăunez altora, izolându-mă inuman din 1984, cum voia mama, care greșea și eu sigur nu dăunam altora, dimpotrivă - acum, din păcate e prea tărziu să doevedesc asta, dar acum 10 ani era încă devreme și trebuiau să îmi dea dreptul la muncă și implicit la studii și aș fi reușit sigur.
Azi au inventat o nouă idee, dar până să ajung să scriu am uitat, nu era ceva important, doar o altă variațiune. În plus au repetat ideea că eu sunt omorâtă pentru menținerea neștirbită a statutului social al unui om important care a greșit față de mine ??!! Totuși e vorba de o crimă gravă - prin torturi de zeci de ani asupra unui om nevinovat și bun, dar și de valoare prin frumusețea sufletului și intelect chiar, deși nu geniu. Caracter bun. Gravă, fiind și clar intenționată - ei omoară fără regrete ceva bun cu adevărat. Fără să fi întrebat nimic. Iar eu nu am avut nicio șansă. Ei omoară prin otravă, tortură și izolare din 84, cu luarea abuzivă a drepturilor unui om cu care aproape nimeni nu a stat de vorbă și care nu a avut nici măcar relații colegiale cu alți oameni, de muncă sau studii, sau familiale, nu neapărat pentru cunoașterea gândirii sale, cât a aptitudinilor și gusturilor etc. A cunoaște un om nu înseamnă doar povestea vieții sale sau doar a valorii sale intelectuale, care poate să fie sesizată corect numai de cei superiori victimei ca intelect. A cunoaște înseamnă și cunoașterea prin activitate, prin fapte, relații etc. Ce să mai spun că mai demult erau unii care confundau (poate în mod ipocrit) efectul clar al medicamentelor psihiatrice cu boala psihică.
Mi-am amintit că ei au inventat azi că eu din naștere ispășesc o greșeală din vieți anterioare - ceea ce am mai notat, similar - dar la care ei adaugă că și atunci m-au judecat greșit.
ei spun că un singur om (!) a înțeles adevărul despre mine, restul toți cred aberații - iar acela care a înțeles e nepăsător - s-ar putea să fie adevărul, dar eu nu pricep totuși - cum nu au înțeles din moment ce am explicat totul în detaliu și foarte clar?
10.07.22
Ei spun că unii oameni, deși au înțeles că absolut tot ce am scris eu pe acest blog e adevărat, ei totuși cred că eu aș fi nebună. Că mă acuză că îmi lipsește complet decența, rușinea de a nu pomeni lucruri monstruoase, rele, violente, incredibile. Probabil că ei consideră că nu trebuia să scriu nimic și că trebuia să mă las omorâtă, așa cum au zis unii. Totuși, dacă ar fi crezut adevărul și faptul că nu am spus decât adevărul și nu am ascuns nimic, atunci ar fi înțeles că nu am fost niciodată nebună și am fost un om foarte decent și bun și inteligent. Este vorba de o nedreptate strigătoare la cer această crimă. Dacă aș fi avut dreptul la muncă și la studii aș fi dovedit ceva foarte frumos și bun, la nivel intelectual superior. Și dacă ar fi fost vorba de altă femeie, eu aș fi fost obligată să susțin adevărul, nu minciuna și cruzimea celor care mă omoară. Deci oricum nu aveam ce căuta în societate, nu pierd nimic. În plus, vă rog să luați în considerare faptul că am fost otrăvită și torturată monstruos, dar am fost numai ceea ce e bun, normal că dacă oamenii știau adevărul nu m-ar fi omorât și nici nu m-ar fi torturat așa monstruos. În plus, repet, am fost izolată din 1984 - doar câteva cuvinte schimbate cu câteva persoane de atunci și după 2007 numai izolarea, nici nu am avut cui să spun bună ziua și atât. Vă dați seama ce însemană 38 de ani de izolare? Am nevoia imensă să ascult pe alți oamni, dar, din cauza izolării totale am scris totul aici cu lux de amănunte - măcar eu vorbesc, chiar dacă altcineva nu mă aude. Dacă ați fi înțeles adevărul, care e în întregime frumos, despre mine, nu m-ați fi omorât. Oamenii normali nu pot suporta mai mult de 30 de ani de izolare.
Din nou aceeași idee că proștii nu au cum să mă accepte, iar intelectualii toți cred că eu sunt altceva decât sunt. Ei spun că îi deranjează faptul că nu pot să mă distrugă complet, fiindcă eu continuu să spun numai adevărul. ?? Vor să mă omoare, asta spun ei mereu, fiindcă preferă acest mod de a distruge adevărul, fiindcă să mă lase în pace sau să mă accepte nu vor, fiindcă au mințit toți despre mine.
12.07.22
Am fost la plimbare și cumpărături - iar m-au întâmpinat tinerii de pe stradă cu ”Băga-mi-aș P...” E un fenomen social interesant, nu se satură niciodată, poate contează puțin că din copilărie am fost tratată foarte rău și nemeritat - și se insista pe ideile din poezia Cățelușul șchiop și altele gen Nebuna lui Coșbuc... Ei au spus mereu că oamenii nu mă suportă și mă omoară fiindcă nu am greșit nimic - dar chiar dacă greșeam mă omorau... Eu nu am avut cum să vorbesc niciodată cu golanii sau cu alți torționari.
Ora 4 dimineața - m-am sculat foarte chinuită, după o serie groaznică de mai multe frecături în somn, adică posesii sexuale în somn fără voia mea, acompaniate de coșmaruri oribile, mă simt foarte rău și tare scârbită - cineva îmi face acest lucru și îmi dă și coșmaruri simultan, e înfiorător de rău. Aseară cineva m-a adormit fiind ceva neplăcut foarte puternic și apoi, brusc, mi s-a îmtâmplat din nou să adorm. Mama nu dormea acum noaptea și a început să bodogăne - ei au încercat să sugereze în trecut că mama e autoarea acestor posesii, dar poate era vreun vecin sau zugravul - acum mai mulți ani acest zugrav a venit să repare ceva la mine în București și a stat mult, a stricat mai degrabă, și cineva m-a chinuit sexual monstruos la fel ca acum, cât a stat el la mine. Acum are soție și trei copii cu aceeași boală genetică. Ieri mama a spus că eu o ”frec” pe ea, de față cu zugravul. Mă gândesc să mă duc să solicit preotului o spovedanie, deși nu sunt bisericoasă, dar nu am păcătuit nimic toată viața de fapt. Mi-ar cere probabil să merg la slujbă mereu, ceea ce nu pot, sunt total izolată, nu am cu cine ”socializa”. Sunt obosită și mi-e rău. Am greață. Mă dor ochii și abia îi țin deschiși. Lucrul acesta e în mod sigur din partea cuiva foarte rău. Ieri mama mi-a făcut scandal că nu merg la cumpărături și apoi invers, că de ce merg.
Vă întrebați poate de ce scriu de aceste lucruri grețoase public - sunt posesii și abuzuri groaznice - iar medicamentele psihatrice nu mai au efect de mult - căci pentru asta am diagnosticul de schizofrenie, pentru violuri de la distanță, sunt izolată și fără bani și dreptul la muncă - dacă erau aceste drepturi luate abuziv, probabil nu ar fi fost nici aceste torturi și aș fi dovedit numai binele și frumosul - dar așa ei mă torturează încontinuu și nemeritat din 84 - oricum vă dați seama ce lucru dureros înseamnă pentru mine aceste violuri, din moment ce nu am greșit nimic, decât tocmai faptul că m-am frecat, dar numai în copilărie până la 12 ani - când oricum eram sub influența pedofililor sau a sexualității adulților. Deci masacrată fără nicio greșeală.... desigur că mult timp, aproape 30 de ani, nu am publicat aceste lucruri. Am dependență față de medicamente, dar nu mai au efectul necesar. Îmi plâng de milă și am scris povestirea din 2013, când nu era prea târziu să muncesc dacă aș fi avut drepturile - tot ce am scris e adevărul și chiar am fost torturată din 84 încontinuu - dar am fost un om capabil de bine și inteligent - e păcat că mă omorâți - și izolarea din 84 e inumană, cutremurător de monstruoasă. Și otrava a fost ceva rău și abuziv. În plus nu înțeleg de ce mint psihologii - mi s-a spus că mă considerau rebut de la început, deși tortura nu mă împiedica să muncesc sau să studiez. Prin scrierea adevărului am denunțat o crimă fără rost, dar și o mare nedreptate și abuzuri instituționalizate - deși probabil credeți că sunt un om lipsit de calități sau insuficient de puternic și inteligent pentru a merita drepturile, de aceea cu toții m-ați respins, deși nimeni nu a fost cu mine întreaga viață, decât 4-5 persoane întreaga viață, de foarte mult timp. Nu e nimic rușinos în ceea ce am scris, sunt torturată continuu și abia suport izolarea nedreaptă, dar nu am greșit nimic și meritam viața, ați judecat greșit. Bineînțeles că am avut dreptate aproape întotdeauna. Am scris și din cauza neplăcerilor trupești și continuării torturilor. Oamenii m-au tratat monstruos de mică, dar nu a fost deloc vina mea și nu meritam asta. Azi, 13 iulie, am aflat că doamna Kis, care m-a găsit în stradă după ce am sărit pe geam, a murit acum 2 ani de covid sau altceva. Azi mi-au spus că în cazul meu e mai ușor ca ei să omoare victima, adică pe mine, decât pe criminali... presupun că mereu e așa.
oamenii care mi-au adus aragazul - al meu și al mamei - nici nu m-au salutat - pe mama o salută toți - ei zic că toți nebunii cred că eu sunt ceva rău - deși nici măcar nu am avut relații cu alți oameni - oricum am fost numai binele curat și nu dăunez altora - așa se purtau totuși cu mine din copilărie și pe mama o respectau, deși ea era ceva rău cu adevărat - ei zic că nebunii preferă să se sacrifice pentru ”cauză” și e greșit să mă omoare, fiindcă efectiv nu sunt cauza răului
mama iar urlă și mă înjură 🙁 fără motiv (trăzneasc-o dumnezeu s-o trăznească, du-te dracului de proastă, ce cur ai etc.)
de azi dimineață - acum e peste 5 - m-a tocat, în final cu ideea că eu nu o ajut la treabă în casă, fără motiv, fiindcă nu pot să fac odată cu ea ștersul pe jos de exemplu etc.
ei zic că răul e din cauză că medicii toți au mințit că eu sunt nebună, nu mama ????!!!! eu cred că e evident că asta e doar o cauză măruntă!
face urât și urlă de câteva ore... și când eram mică făcea la fel, eu credeam că e isterică în sens real, până când am prins-o în mijlocul crizei, singură și cu aer calm și rece de fapt, pe la spate
14.07.22
sunt nebuni, acum am înțeles - au construit un delir în care eu aș fi ceva ce nu sunt și mă omoară - deși nu credeți, totul e adevărat, ce am povestit - și spuneau azi că eu fac aceeași greșeală pe care au făcut-o toți cei care au fost în locul meu în trecut ! Ca și cum eu aș fi ghicit nebunia lor - când în mod clar nimeni nu a mai fost în locul meu - nu am greșit nimic toată viața, repet, și omorârea mea aduce numai răul, nimic bun - e posibil ca și alții să creadă în delirul lor, de fapt locul meu e locul celor care au mai fost martirizați toată viața și omorâți fără vină, deci foarte puțini au mai fost așa și nu am greșit nimic în această situație - se pare că ei cred altceva, dar nu știu ce
există un om care mi-a salvat viața când am sărit pe geam - doamna Kis, fostă vecină de bloc, care a fost unul din puținii oameni totodată care a vorbit puțin cu mine, pe stradă, pe Moșilor - un om pe care l-am respectat, desigur azi au venit niște oameni la mine, de care am nevoie - viitorii chiriași, familie mixtă arabo-română, și care au vorbit-o de rău pe dna Kis de vreo câteva ori, parcă pentru a îi face pe plac mamei - care e monstruoasă, ca întotdeauna. Știau că a murit acum 2 ani. Kis stătea sub noi, deci știa probabil și ea despre furiile monstruoase ale mamei
mi-a displăcut foarte mult și aș fi vrut să îi apăr memoria, dar nu era momentul, fiindcă mama m-ar fi luat la rost și eu nu mai puteam rezista, după tot ce mi-a făcut ieri
acum, în mod normal, scriu aici, deși nu am pe nimeni nici pe facebook
Sunt extrem de nebuni - vă avertizez că au început să inventeze despre chiriași că mi-au declarat război, fiindcă el este din Iordania - și că asta e din cauză, spun ei, că vor să mă pedepsească că am avut sentimente propalestiniene când a fost prostia aceea de conflict cu Israelul! Nu a fost vina mea și atunci a fost singura dată din viață când am avut o semi-idee politică, din cauză că m-am uitat la știri și eram în pat mereu după amputație. Zugravul nostru s-a luat de doamna respectivă, că Șoșoacă e nebună - fiindcă dumneaei o cunoaște și totodată au inventat că sunt pedepsită fiindcă am avut tendința să nu îmi placă homosexualii mai demult, nu mai explic, și doamna respectivă e și ea puțin homofobă. Ei zic că astea două sunt singurele mele greșeli, dar de fapt nu au fost.
iar au ideea lor veche - parcă pe asta nu am scris-o - că eu sunt singura normală și restul - nu știu cine - sunt nebuni și omorârea mea aduce răul
Iar ideea că oamenii m-au chinuit toată viața pentru a obține ei poziții sociale înalte și bani.
ei spun în română și în engleză că singura mea greșeală a fost că am fost mai inteligentă decât nu știu câți bărbați ???
15.07.22
seară bună și spor în toate! azi nu mi-au aruncat vorbe în gând aproape deloc.
16.07.22
Ei ziceau că vecinul M e tare prost, că încă nu a înțeles adevărul. Se prea poate - el nu mă mai salută și întoarce privirea când sunt în preajma lui - azi am fost cu mama și el se uita fix la mama și la mine nu întorcea privirea, în mod ostentativ. Ei spun că el crede că eu sunt ceva rău, în mod eronat. Am stat puțin cu ei și mă durea capul. Cine știe? Alții zic că unii cred că eu am limba ascuțită și de fapt aceea e mama.
Ideea e că oamenii mă omoară dintr-o mândrie prostească că au fost mai deștepți decât mine, deși, fiind proști, nu e nicio rușine și nu au vină că nu au știut și nu au înțeles anumite lucruri - iar eu nu am vină că am fost inteligentă și izolată întreaga viață, deci fără vreo șansă să dovedesc ce eram.
ei zic din nou și din nou și din nou că proștii cred că eu am fost înlănțuită și mor din cauza fantasmelor mele, când, în realitate, eu am spus numai adevărul curat și nu am fost nebună niciodată. ei spun că absolut nimeni, niciodată, nu a vorbit în numele meu sau în interesul meu și totuși oamenii mă omoară ??? 17.07.22 iar mi-a fost rău toată după masa și apoi iar adormire bruscă, greoaie, în picaj, incontrolabilă... ca și cum aș fi otrăvită sau f_tă cum spun ei și apoi mama iar pe același ton de voce cântat - de ce nu te culci, îi răspund că mi-e rău și întreabă din nou
Azi au inventat o nouă idee, dar până să ajung să scriu am uitat, nu era ceva important, doar o altă variațiune. În plus au repetat ideea că eu sunt omorâtă pentru menținerea neștirbită a statutului social al unui om important care a greșit față de mine ??!! Totuși e vorba de o crimă gravă - prin torturi de zeci de ani asupra unui om nevinovat și bun, dar și de valoare prin frumusețea sufletului și intelect chiar, deși nu geniu. Caracter bun. Gravă, fiind și clar intenționată - ei omoară fără regrete ceva bun cu adevărat. Fără să fi întrebat nimic. Iar eu nu am avut nicio șansă. Ei omoară prin otravă, tortură și izolare din 84, cu luarea abuzivă a drepturilor unui om cu care aproape nimeni nu a stat de vorbă și care nu a avut nici măcar relații colegiale cu alți oameni, de muncă sau studii, sau familiale, nu neapărat pentru cunoașterea gândirii sale, cât a aptitudinilor și gusturilor etc. A cunoaște un om nu înseamnă doar povestea vieții sale sau doar a valorii sale intelectuale, care poate să fie sesizată corect numai de cei superiori victimei ca intelect. A cunoaște înseamnă și cunoașterea prin activitate, prin fapte, relații etc. Ce să mai spun că mai demult erau unii care confundau (poate în mod ipocrit) efectul clar al medicamentelor psihiatrice cu boala psihică.
Mi-am amintit că ei au inventat azi că eu din naștere ispășesc o greșeală din vieți anterioare - ceea ce am mai notat, similar - dar la care ei adaugă că și atunci m-au judecat greșit.
ei spun că un singur om (!) a înțeles adevărul despre mine, restul toți cred aberații - iar acela care a înțeles e nepăsător - s-ar putea să fie adevărul, dar eu nu pricep totuși - cum nu au înțeles din moment ce am explicat totul în detaliu și foarte clar?
10.07.22
Ei spun că unii oameni, deși au înțeles că absolut tot ce am scris eu pe acest blog e adevărat, ei totuși cred că eu aș fi nebună. Că mă acuză că îmi lipsește complet decența, rușinea de a nu pomeni lucruri monstruoase, rele, violente, incredibile. Probabil că ei consideră că nu trebuia să scriu nimic și că trebuia să mă las omorâtă, așa cum au zis unii. Totuși, dacă ar fi crezut adevărul și faptul că nu am spus decât adevărul și nu am ascuns nimic, atunci ar fi înțeles că nu am fost niciodată nebună și am fost un om foarte decent și bun și inteligent. Este vorba de o nedreptate strigătoare la cer această crimă. Dacă aș fi avut dreptul la muncă și la studii aș fi dovedit ceva foarte frumos și bun, la nivel intelectual superior. Și dacă ar fi fost vorba de altă femeie, eu aș fi fost obligată să susțin adevărul, nu minciuna și cruzimea celor care mă omoară. Deci oricum nu aveam ce căuta în societate, nu pierd nimic. În plus, vă rog să luați în considerare faptul că am fost otrăvită și torturată monstruos, dar am fost numai ceea ce e bun, normal că dacă oamenii știau adevărul nu m-ar fi omorât și nici nu m-ar fi torturat așa monstruos. În plus, repet, am fost izolată din 1984 - doar câteva cuvinte schimbate cu câteva persoane de atunci și după 2007 numai izolarea, nici nu am avut cui să spun bună ziua și atât. Vă dați seama ce însemană 38 de ani de izolare? Am nevoia imensă să ascult pe alți oamni, dar, din cauza izolării totale am scris totul aici cu lux de amănunte - măcar eu vorbesc, chiar dacă altcineva nu mă aude. Dacă ați fi înțeles adevărul, care e în întregime frumos, despre mine, nu m-ați fi omorât. Oamenii normali nu pot suporta mai mult de 30 de ani de izolare.
Din nou aceeași idee că proștii nu au cum să mă accepte, iar intelectualii toți cred că eu sunt altceva decât sunt. Ei spun că îi deranjează faptul că nu pot să mă distrugă complet, fiindcă eu continuu să spun numai adevărul. ?? Vor să mă omoare, asta spun ei mereu, fiindcă preferă acest mod de a distruge adevărul, fiindcă să mă lase în pace sau să mă accepte nu vor, fiindcă au mințit toți despre mine.
12.07.22
Am fost la plimbare și cumpărături - iar m-au întâmpinat tinerii de pe stradă cu ”Băga-mi-aș P...” E un fenomen social interesant, nu se satură niciodată, poate contează puțin că din copilărie am fost tratată foarte rău și nemeritat - și se insista pe ideile din poezia Cățelușul șchiop și altele gen Nebuna lui Coșbuc... Ei au spus mereu că oamenii nu mă suportă și mă omoară fiindcă nu am greșit nimic - dar chiar dacă greșeam mă omorau... Eu nu am avut cum să vorbesc niciodată cu golanii sau cu alți torționari.
Ora 4 dimineața - m-am sculat foarte chinuită, după o serie groaznică de mai multe frecături în somn, adică posesii sexuale în somn fără voia mea, acompaniate de coșmaruri oribile, mă simt foarte rău și tare scârbită - cineva îmi face acest lucru și îmi dă și coșmaruri simultan, e înfiorător de rău. Aseară cineva m-a adormit fiind ceva neplăcut foarte puternic și apoi, brusc, mi s-a îmtâmplat din nou să adorm. Mama nu dormea acum noaptea și a început să bodogăne - ei au încercat să sugereze în trecut că mama e autoarea acestor posesii, dar poate era vreun vecin sau zugravul - acum mai mulți ani acest zugrav a venit să repare ceva la mine în București și a stat mult, a stricat mai degrabă, și cineva m-a chinuit sexual monstruos la fel ca acum, cât a stat el la mine. Acum are soție și trei copii cu aceeași boală genetică. Ieri mama a spus că eu o ”frec” pe ea, de față cu zugravul. Mă gândesc să mă duc să solicit preotului o spovedanie, deși nu sunt bisericoasă, dar nu am păcătuit nimic toată viața de fapt. Mi-ar cere probabil să merg la slujbă mereu, ceea ce nu pot, sunt total izolată, nu am cu cine ”socializa”. Sunt obosită și mi-e rău. Am greață. Mă dor ochii și abia îi țin deschiși. Lucrul acesta e în mod sigur din partea cuiva foarte rău. Ieri mama mi-a făcut scandal că nu merg la cumpărături și apoi invers, că de ce merg.
Vă întrebați poate de ce scriu de aceste lucruri grețoase public - sunt posesii și abuzuri groaznice - iar medicamentele psihatrice nu mai au efect de mult - căci pentru asta am diagnosticul de schizofrenie, pentru violuri de la distanță, sunt izolată și fără bani și dreptul la muncă - dacă erau aceste drepturi luate abuziv, probabil nu ar fi fost nici aceste torturi și aș fi dovedit numai binele și frumosul - dar așa ei mă torturează încontinuu și nemeritat din 84 - oricum vă dați seama ce lucru dureros înseamnă pentru mine aceste violuri, din moment ce nu am greșit nimic, decât tocmai faptul că m-am frecat, dar numai în copilărie până la 12 ani - când oricum eram sub influența pedofililor sau a sexualității adulților. Deci masacrată fără nicio greșeală.... desigur că mult timp, aproape 30 de ani, nu am publicat aceste lucruri. Am dependență față de medicamente, dar nu mai au efectul necesar. Îmi plâng de milă și am scris povestirea din 2013, când nu era prea târziu să muncesc dacă aș fi avut drepturile - tot ce am scris e adevărul și chiar am fost torturată din 84 încontinuu - dar am fost un om capabil de bine și inteligent - e păcat că mă omorâți - și izolarea din 84 e inumană, cutremurător de monstruoasă. Și otrava a fost ceva rău și abuziv. În plus nu înțeleg de ce mint psihologii - mi s-a spus că mă considerau rebut de la început, deși tortura nu mă împiedica să muncesc sau să studiez. Prin scrierea adevărului am denunțat o crimă fără rost, dar și o mare nedreptate și abuzuri instituționalizate - deși probabil credeți că sunt un om lipsit de calități sau insuficient de puternic și inteligent pentru a merita drepturile, de aceea cu toții m-ați respins, deși nimeni nu a fost cu mine întreaga viață, decât 4-5 persoane întreaga viață, de foarte mult timp. Nu e nimic rușinos în ceea ce am scris, sunt torturată continuu și abia suport izolarea nedreaptă, dar nu am greșit nimic și meritam viața, ați judecat greșit. Bineînțeles că am avut dreptate aproape întotdeauna. Am scris și din cauza neplăcerilor trupești și continuării torturilor. Oamenii m-au tratat monstruos de mică, dar nu a fost deloc vina mea și nu meritam asta. Azi, 13 iulie, am aflat că doamna Kis, care m-a găsit în stradă după ce am sărit pe geam, a murit acum 2 ani de covid sau altceva. Azi mi-au spus că în cazul meu e mai ușor ca ei să omoare victima, adică pe mine, decât pe criminali... presupun că mereu e așa.
oamenii care mi-au adus aragazul - al meu și al mamei - nici nu m-au salutat - pe mama o salută toți - ei zic că toți nebunii cred că eu sunt ceva rău - deși nici măcar nu am avut relații cu alți oameni - oricum am fost numai binele curat și nu dăunez altora - așa se purtau totuși cu mine din copilărie și pe mama o respectau, deși ea era ceva rău cu adevărat - ei zic că nebunii preferă să se sacrifice pentru ”cauză” și e greșit să mă omoare, fiindcă efectiv nu sunt cauza răului
mama iar urlă și mă înjură 🙁 fără motiv (trăzneasc-o dumnezeu s-o trăznească, du-te dracului de proastă, ce cur ai etc.)
de azi dimineață - acum e peste 5 - m-a tocat, în final cu ideea că eu nu o ajut la treabă în casă, fără motiv, fiindcă nu pot să fac odată cu ea ștersul pe jos de exemplu etc.
ei zic că răul e din cauză că medicii toți au mințit că eu sunt nebună, nu mama ????!!!! eu cred că e evident că asta e doar o cauză măruntă!
face urât și urlă de câteva ore... și când eram mică făcea la fel, eu credeam că e isterică în sens real, până când am prins-o în mijlocul crizei, singură și cu aer calm și rece de fapt, pe la spate
14.07.22
sunt nebuni, acum am înțeles - au construit un delir în care eu aș fi ceva ce nu sunt și mă omoară - deși nu credeți, totul e adevărat, ce am povestit - și spuneau azi că eu fac aceeași greșeală pe care au făcut-o toți cei care au fost în locul meu în trecut ! Ca și cum eu aș fi ghicit nebunia lor - când în mod clar nimeni nu a mai fost în locul meu - nu am greșit nimic toată viața, repet, și omorârea mea aduce numai răul, nimic bun - e posibil ca și alții să creadă în delirul lor, de fapt locul meu e locul celor care au mai fost martirizați toată viața și omorâți fără vină, deci foarte puțini au mai fost așa și nu am greșit nimic în această situație - se pare că ei cred altceva, dar nu știu ce
există un om care mi-a salvat viața când am sărit pe geam - doamna Kis, fostă vecină de bloc, care a fost unul din puținii oameni totodată care a vorbit puțin cu mine, pe stradă, pe Moșilor - un om pe care l-am respectat, desigur azi au venit niște oameni la mine, de care am nevoie - viitorii chiriași, familie mixtă arabo-română, și care au vorbit-o de rău pe dna Kis de vreo câteva ori, parcă pentru a îi face pe plac mamei - care e monstruoasă, ca întotdeauna. Știau că a murit acum 2 ani. Kis stătea sub noi, deci știa probabil și ea despre furiile monstruoase ale mamei
mi-a displăcut foarte mult și aș fi vrut să îi apăr memoria, dar nu era momentul, fiindcă mama m-ar fi luat la rost și eu nu mai puteam rezista, după tot ce mi-a făcut ieri
acum, în mod normal, scriu aici, deși nu am pe nimeni nici pe facebook
Sunt extrem de nebuni - vă avertizez că au început să inventeze despre chiriași că mi-au declarat război, fiindcă el este din Iordania - și că asta e din cauză, spun ei, că vor să mă pedepsească că am avut sentimente propalestiniene când a fost prostia aceea de conflict cu Israelul! Nu a fost vina mea și atunci a fost singura dată din viață când am avut o semi-idee politică, din cauză că m-am uitat la știri și eram în pat mereu după amputație. Zugravul nostru s-a luat de doamna respectivă, că Șoșoacă e nebună - fiindcă dumneaei o cunoaște și totodată au inventat că sunt pedepsită fiindcă am avut tendința să nu îmi placă homosexualii mai demult, nu mai explic, și doamna respectivă e și ea puțin homofobă. Ei zic că astea două sunt singurele mele greșeli, dar de fapt nu au fost.
iar au ideea lor veche - parcă pe asta nu am scris-o - că eu sunt singura normală și restul - nu știu cine - sunt nebuni și omorârea mea aduce răul
Iar ideea că oamenii m-au chinuit toată viața pentru a obține ei poziții sociale înalte și bani.
ei spun în română și în engleză că singura mea greșeală a fost că am fost mai inteligentă decât nu știu câți bărbați ???
15.07.22
seară bună și spor în toate! azi nu mi-au aruncat vorbe în gând aproape deloc.
16.07.22
Ei ziceau că vecinul M e tare prost, că încă nu a înțeles adevărul. Se prea poate - el nu mă mai salută și întoarce privirea când sunt în preajma lui - azi am fost cu mama și el se uita fix la mama și la mine nu întorcea privirea, în mod ostentativ. Ei spun că el crede că eu sunt ceva rău, în mod eronat. Am stat puțin cu ei și mă durea capul. Cine știe? Alții zic că unii cred că eu am limba ascuțită și de fapt aceea e mama.
Ideea e că oamenii mă omoară dintr-o mândrie prostească că au fost mai deștepți decât mine, deși, fiind proști, nu e nicio rușine și nu au vină că nu au știut și nu au înțeles anumite lucruri - iar eu nu am vină că am fost inteligentă și izolată întreaga viață, deci fără vreo șansă să dovedesc ce eram.
ei zic din nou și din nou și din nou că proștii cred că eu am fost înlănțuită și mor din cauza fantasmelor mele, când, în realitate, eu am spus numai adevărul curat și nu am fost nebună niciodată. ei spun că absolut nimeni, niciodată, nu a vorbit în numele meu sau în interesul meu și totuși oamenii mă omoară ??? 17.07.22 iar mi-a fost rău toată după masa și apoi iar adormire bruscă, greoaie, în picaj, incontrolabilă... ca și cum aș fi otrăvită sau f_tă cum spun ei și apoi mama iar pe același ton de voce cântat - de ce nu te culci, îi răspund că mi-e rău și întreabă din nou
duminică, 3 iulie 2022
3 iulie 2022
Azi m-am trezut mai târziu, fiindcă nu a mai venit zugravul - e plecat la mare cu familia pentru o săptămână. Imediat s-a înfipt unul cu ideea că eu nu am fost niciodată ceea ce susțin că am fost - și știu și de ce - fiindcă m-au torturat monstruos în ultimii 5-6 ani cerebral și au creat degradare intelectuală și senzație de depersonalizare, datorată și izolării îndelungate din 1984 de fapt și nu am avut nici măcar contacte vizuale și auditive cu alți indivizi - într-un colectiv unde să fi fost tot singură, dar măcar înconjurată de alți oameni care au relații între ei, cum s-a mai întâmplat înainte de 2007. De atunci doar pereții, dar durerea izolării conține și anii din 1984 până în 2007. Nu e adevărat ce spun ei, într-adevăr m-au chinuit mult și au distrus direct și indirect o parte din intelectul meu, dar eu chiar am fost un om exact așa cum am spus - inteligentă și bună, cu un suflet foarte complex și infinit de frumos și eram în stare să susțin eforturi intelectuale îndelungate și constante, să studiez într-un cadru organizat, chiar dacă fusesem închisă la psihiatrie - dar ei mi-au luat acest drept în mod abuziv, nu am avut nicio șansă. Încă mai pot dovedi cum am fost, pentru cei înteligenți, care pot înțelege. Eu am avut numai 5 relații cu alți oameni de-a lungul întregii vieți, fiindcă am fost izolată cu forța. Psihologii și psihiatrii au mințit deplin și și-au permis asta fiindcă m-au ținut cumplet izolată, căci altfel aș fi dovedit clar cum eram. Dacă aș fi avut dreptul la muncă și implicit la studii aș fi reușit sigur, acum e prea târziu. Azi noapte am avut un coșmar înfiorător și, printre altele, am visat-o și pe Irina Vișoiu (Stevens) care a fost singurul om foarte inteligent de care am fost mai aproape întreagă viața mea, ea fiind efectiv al 6-lea om din viața mea - efectiv, dacă o întrebați și răspunde sincer, veți vedea că nu a existat o relație efectivă între noi, dar am mai comunicat din când în când - cu alții nu am comunicat aproape deloc. Voi continua imediat despre Irina și visul de azi noapte. Ei spun că simplul fapt de a fi pusă în această situație cu forța (și poate că și tot ce am povestit eu pe blog cu lux de amănunte), îi face pe proști să mă vadă proastă. Ei au spus de multe ori că oamenii nu mă recunosc, deși părți din gândirea mea și felul meu de a fi sunt la fel și în societate. Adică sunt la fel cu ei, dar ei nu mă văd și nici nu au cum, fiind izolată. Oricum proștii nu au nici măcar cum să ghicească cum sunt. Iar despre ceilalți mi se spune mereu că sunt îndobitociți și că unii sunt extrem de răi, monștri chiar, dorindu-mi moartea deși sunt ceva bun, ca întotdeauna. Poate așa este. Ei au spus adesea că oamenii m-au aruncat la gunoi și nu a interesat pe nimeni ceea ce sunt, ei considerând că aș fi efectiv un om incapabil și dăunător, de care ei se descotorosesc.
Suferința este extremă și voi povesti acum despre Irina și noaptea ce a trecut.
Coșmarul nu l-am notat după ce m-am trezit și am făcut tot posbilul să îl uit adormind. Ceea ce vreau să subliniez e că e evident că Irina m-a respins, neavând nevoie de mine, după ce i-am trimis și adresa acestui blog și i-am scris despre faptul că m-a durut moartea tragică a celeilalte Irine, care fusese colega ei de bancă. Irina nu are interesul de a vorbi cu mine, nu pot să îi fiu utilă probabil. Dar la fel m-a respins și Luiza după ce m-am mutat în 2006 pe Moșilor din nou și la fel și în ultimul timp, după ce am îtnțlnit-o în 2018 la cofetăria Ana și am mers la mine acasă și ea a țipat și a plecat brusc, nu știu de ce. Și Irina care a murit mă respinsese, o vedeam sau o auzeam o dată - de două ori pe an și mulți ani deloc. Am rugat-o să mă sune măcar o dată pe lună sau la două luni, neavând absolut pe nimeni, dar nu a putut, nu a vrut. Aceste respingeri au fost extrem de dureroase, viața mea e chiar în pericol din cauza izolării îndelungate - deși ei au spus și mulți cred că oamenii nu mor, ci pur și simplu înnebunesc și se degradează intelectual în izolare. Dar asta e același lucru de fapt, prin consecințe. M-am întrebat dacă nu cumva aceste persoane mă acuză de prea multă onestitate și de expunerea publică a adevărului întreg despre viața mea. Mă îndoiesc că e așa, în cazul în care sunt sincere. Eu am fost un om reticent, tăcut, liniștit. Oricum, chiar dacă nu scriam nimic, ele, inclusiv Irina Stevens, tot m-ar fi izolat în continuare și alți oameni pentru mine nu aveam de unde scoate deloc. Ele mă respinseseră dinainte. Nu au dreptul rațional, logic, să mă acuze că am scris adevărul, căci oricum era și este vorba de o crimă gravă și aș fi fost oricum omorâtă și era păcat să nu fi încercat și acest lucru, mai ales că am fost un om absolut bun și nevinovat. Eu aș fi susținut adevărul și dreptatea chiar dacă ar fi fost vorba de ele, nu de mine, în mod sigur. Ele nu ar fi murit dacă ar fi fost în locul meu, fiindcă eu le-aș susținut și acceptat. În plus, repet, am fost monstruos torturată, dar și otrăvită, timp îndelungat, încât oricine în locul meu ar fi scris adevărul, fiind forțat de situație. Ei spun însă că toți au înțeles totul pe dos decât a fost și nimeni nu a înțeles adevărul (??).
Acum voi nota din nou despre Irinele din viața mea. Într-un mod ciudat, se pare că toate persoanele cu acest nume din viața mea - Irina V, Irina I, Irina P (verișoara mea), Irina Holdevici (profesoara), Irina Nica (colegă din facultatea de medicină) și chiar și Irina Cramarenco au fost același lucru în raport cu mine - persoane care mi-au oferit mult, sau lucruri frumoase, necesare, importante sau la care am ținut, care însemnau ceva important în viața mea, pentru ca ulterior să se schimbe radical, ca și cum totul ar fi invers decât este, lovindu-mă și/sau părăsindu-mă, după cum am povestit despre fiecare dintre ele. Nu știu sigur dacă numele a putut determina o parte din aceste lucruri, dar e posibil, cel puțin prin ponderea pe care au avut-o în raport cu psihicul meu. Oricum au mai fost și alții la fel, dar cele cu numele Irina au fost mai multe și reprezentau ceva important în viața mea. Ceva ce inițial părea onest sau bun, ceva ce se schimba chiar dacă eu rămâneam la fel. Ar mai fi de notat rolul important pe care l-a avut în viața mea icoana cu maica Domnului înlă-crimată pictată de Irineu Protcenco. Ar fi interesant de văzut ce înseamnă protcenco.
ei spun că niște porci infecți au mințit despre mine și că unii /sau tot ei au susținut concluzii elucubrante despre mine, care nu se bazează pe realitate ??Ideea lor e că eu nu înțeleg ce vină mi se aduce. ei spun că e una dintre cele mai brutale (??) crime din istorie și nimeni nu vede adevărul - eu întreb de ce a zis brutală și ei spun că datorită gingășiei și delicateții mele - asta nu are importanță. Ei spun că niște oameni lipsiți de experiență mă judecă, deși ei nu au trecut nici prin jumătate din lucrurile prin care am trecut eu și nu pot înțelege.
5 iulie 2022
Azi noapte am fost din nou posedată sexual de la distanță în somn, medicamentele psihiatrice nu mai au efect deloc. Am trecut pe lângă muncitorii de la casele de alături și s-au luat de mine de două ori cu ”măndro, ia și be” - poate făceau aluzie la povestea de acum circa 30 de ani cu sexul oral - care era evident că nu mă reprezintă - nu doar că a fost demult - deci încă un motiv pentru care trebuia să fie adevărul - aș fi avut imediat dreptul la muncă și la studii și aș fi fost acceptată și aș fi dovedit sigur ceva frumos și bun, și aș fi fost între oameni de felul meu, ei nu ar fi mai gândit așa despre mine - știți că se spune că oamenii de rând se poartă porcos și iau în derâdere oamenii, mai ales femeile inocente, nevinovate, există exemple destule în literatură - eu am mai pățit în București, când era tot pe dos, ca și acum, adică se luau de mine cu ”du-te la muncă, jigodie” și de fapt eu sufeream că nu aveam dreptul la muncă. Ei zic că eu sunt un om care nu s-a gândit nicidoată la sex, ceea ce e totuși adevărat, fiindcă nu aveam motive.
Azi au inventat că părinții mei, care erau cert nebuni, au fost manipulați de profesorul Z ca să mă închidă la spitalul de psihiatrie, cu scopul ca el să fie liber de mine, fiindcă el greșise și mă f_se și asta îl făcea prizonier (?) - bine dar nu are logică, în primul rând e crimă monstruoasă și eu chiar eram un om de valoare și meritam drepturile la muncă și la studii și doi - părinții erau monstruoși și m-au masacrat aproape zi de zi încă din 84 (cu excepția anului cu Z) și era clar că eu nu eram nebună sau rea și că ei urmau să mă închidă. Unii ziceau demult, dar nu cred, că medicii A din blocul meu erau adevărații vinovați. Îmi amintesc din nou ce spuneau când eram la urgență și nu produceam urină aproape deloc - ”rahaturile medicilor, noi nu avem nicio vină”.
Iar au început să spună că ”o să fie un scandal imens” apoi ”așa au spus de 10 ani și uite, n-a fost niciun scandal” toată ziua, de ani de zile, stau și mă holbez la ecranul gol al calculatorului și nu fac nimic și dau mereu pagina la emailuri unde nu primesc nimic - sunt izolată din 84, vă implor în genunchi, poate cunoașteți pe cineva să aibă nevoie de mine, cât de puțin - o persoană ascultătoare, o traducere, un articol etc, orice aș putea face... erau atâtea lucruri pe care le puteam face, încă mai pot... vă rog mult în genunchi, nu am avut niciodată pe nimeni... am publicat o cărticică de poeme dar nu au avut nevoie de mine deloc și nici cei de la Sebeș, unde am câtigat anul trecut 2 premii - am participat din izolare... dar puteam face diverse lucruri... sunt un om, izolarea e din 84...
ei zic că eu sunt singurul om pe care nimeni nu îl vrea și toți îl omoară, nu fiindcă nu aș putea, ci din alte motive - nu există alte motive! Acum e din păcate prea târziu pentru dreptul la muncă și la studii, dar... nu mai adaug restul... sunt și alte lucruri
de foarte multe ori mi-au spus că li s-a atras atenția că trebuie neapărat să ”rezolve” problema - adică pe mine - că li se cere cu insistență etc. etc. dar ei nu pot face mai mult, fiindcă tot ce am spus e adevărat și fiindcă am fost un om extrem de inteligent - dar ei vor neapărat ca adevărul să nu iasă la lumină, să mă ”degradeze” intelectual etc. etc. Ei mă consideră problemă a lor! sau a altora.
6 iiulie 2022
eu sunt înregistrată pe un site cu jocuri din întrebări, cu cuvinte și logice. Am cerut acum două zile să fiu acceptată în echipa României și au refuzat - nu știu de ce. Unii zic că oamenii mă acuză și mă disprețuiesc - de aceea sunt respinsă - dar nu e niciun motiv să fiu respinsă și mereu au făcut la fel, din 1984, fără motiv, eu chiar am fost ceva foarte bun și frumos.
Suferința este extremă și voi povesti acum despre Irina și noaptea ce a trecut.
Coșmarul nu l-am notat după ce m-am trezit și am făcut tot posbilul să îl uit adormind. Ceea ce vreau să subliniez e că e evident că Irina m-a respins, neavând nevoie de mine, după ce i-am trimis și adresa acestui blog și i-am scris despre faptul că m-a durut moartea tragică a celeilalte Irine, care fusese colega ei de bancă. Irina nu are interesul de a vorbi cu mine, nu pot să îi fiu utilă probabil. Dar la fel m-a respins și Luiza după ce m-am mutat în 2006 pe Moșilor din nou și la fel și în ultimul timp, după ce am îtnțlnit-o în 2018 la cofetăria Ana și am mers la mine acasă și ea a țipat și a plecat brusc, nu știu de ce. Și Irina care a murit mă respinsese, o vedeam sau o auzeam o dată - de două ori pe an și mulți ani deloc. Am rugat-o să mă sune măcar o dată pe lună sau la două luni, neavând absolut pe nimeni, dar nu a putut, nu a vrut. Aceste respingeri au fost extrem de dureroase, viața mea e chiar în pericol din cauza izolării îndelungate - deși ei au spus și mulți cred că oamenii nu mor, ci pur și simplu înnebunesc și se degradează intelectual în izolare. Dar asta e același lucru de fapt, prin consecințe. M-am întrebat dacă nu cumva aceste persoane mă acuză de prea multă onestitate și de expunerea publică a adevărului întreg despre viața mea. Mă îndoiesc că e așa, în cazul în care sunt sincere. Eu am fost un om reticent, tăcut, liniștit. Oricum, chiar dacă nu scriam nimic, ele, inclusiv Irina Stevens, tot m-ar fi izolat în continuare și alți oameni pentru mine nu aveam de unde scoate deloc. Ele mă respinseseră dinainte. Nu au dreptul rațional, logic, să mă acuze că am scris adevărul, căci oricum era și este vorba de o crimă gravă și aș fi fost oricum omorâtă și era păcat să nu fi încercat și acest lucru, mai ales că am fost un om absolut bun și nevinovat. Eu aș fi susținut adevărul și dreptatea chiar dacă ar fi fost vorba de ele, nu de mine, în mod sigur. Ele nu ar fi murit dacă ar fi fost în locul meu, fiindcă eu le-aș susținut și acceptat. În plus, repet, am fost monstruos torturată, dar și otrăvită, timp îndelungat, încât oricine în locul meu ar fi scris adevărul, fiind forțat de situație. Ei spun însă că toți au înțeles totul pe dos decât a fost și nimeni nu a înțeles adevărul (??).
Acum voi nota din nou despre Irinele din viața mea. Într-un mod ciudat, se pare că toate persoanele cu acest nume din viața mea - Irina V, Irina I, Irina P (verișoara mea), Irina Holdevici (profesoara), Irina Nica (colegă din facultatea de medicină) și chiar și Irina Cramarenco au fost același lucru în raport cu mine - persoane care mi-au oferit mult, sau lucruri frumoase, necesare, importante sau la care am ținut, care însemnau ceva important în viața mea, pentru ca ulterior să se schimbe radical, ca și cum totul ar fi invers decât este, lovindu-mă și/sau părăsindu-mă, după cum am povestit despre fiecare dintre ele. Nu știu sigur dacă numele a putut determina o parte din aceste lucruri, dar e posibil, cel puțin prin ponderea pe care au avut-o în raport cu psihicul meu. Oricum au mai fost și alții la fel, dar cele cu numele Irina au fost mai multe și reprezentau ceva important în viața mea. Ceva ce inițial părea onest sau bun, ceva ce se schimba chiar dacă eu rămâneam la fel. Ar mai fi de notat rolul important pe care l-a avut în viața mea icoana cu maica Domnului înlă-crimată pictată de Irineu Protcenco. Ar fi interesant de văzut ce înseamnă protcenco.
ei spun că niște porci infecți au mințit despre mine și că unii /sau tot ei au susținut concluzii elucubrante despre mine, care nu se bazează pe realitate ??Ideea lor e că eu nu înțeleg ce vină mi se aduce. ei spun că e una dintre cele mai brutale (??) crime din istorie și nimeni nu vede adevărul - eu întreb de ce a zis brutală și ei spun că datorită gingășiei și delicateții mele - asta nu are importanță. Ei spun că niște oameni lipsiți de experiență mă judecă, deși ei nu au trecut nici prin jumătate din lucrurile prin care am trecut eu și nu pot înțelege.
5 iulie 2022
Azi noapte am fost din nou posedată sexual de la distanță în somn, medicamentele psihiatrice nu mai au efect deloc. Am trecut pe lângă muncitorii de la casele de alături și s-au luat de mine de două ori cu ”măndro, ia și be” - poate făceau aluzie la povestea de acum circa 30 de ani cu sexul oral - care era evident că nu mă reprezintă - nu doar că a fost demult - deci încă un motiv pentru care trebuia să fie adevărul - aș fi avut imediat dreptul la muncă și la studii și aș fi fost acceptată și aș fi dovedit sigur ceva frumos și bun, și aș fi fost între oameni de felul meu, ei nu ar fi mai gândit așa despre mine - știți că se spune că oamenii de rând se poartă porcos și iau în derâdere oamenii, mai ales femeile inocente, nevinovate, există exemple destule în literatură - eu am mai pățit în București, când era tot pe dos, ca și acum, adică se luau de mine cu ”du-te la muncă, jigodie” și de fapt eu sufeream că nu aveam dreptul la muncă. Ei zic că eu sunt un om care nu s-a gândit nicidoată la sex, ceea ce e totuși adevărat, fiindcă nu aveam motive.
Azi au inventat că părinții mei, care erau cert nebuni, au fost manipulați de profesorul Z ca să mă închidă la spitalul de psihiatrie, cu scopul ca el să fie liber de mine, fiindcă el greșise și mă f_se și asta îl făcea prizonier (?) - bine dar nu are logică, în primul rând e crimă monstruoasă și eu chiar eram un om de valoare și meritam drepturile la muncă și la studii și doi - părinții erau monstruoși și m-au masacrat aproape zi de zi încă din 84 (cu excepția anului cu Z) și era clar că eu nu eram nebună sau rea și că ei urmau să mă închidă. Unii ziceau demult, dar nu cred, că medicii A din blocul meu erau adevărații vinovați. Îmi amintesc din nou ce spuneau când eram la urgență și nu produceam urină aproape deloc - ”rahaturile medicilor, noi nu avem nicio vină”.
Iar au început să spună că ”o să fie un scandal imens” apoi ”așa au spus de 10 ani și uite, n-a fost niciun scandal” toată ziua, de ani de zile, stau și mă holbez la ecranul gol al calculatorului și nu fac nimic și dau mereu pagina la emailuri unde nu primesc nimic - sunt izolată din 84, vă implor în genunchi, poate cunoașteți pe cineva să aibă nevoie de mine, cât de puțin - o persoană ascultătoare, o traducere, un articol etc, orice aș putea face... erau atâtea lucruri pe care le puteam face, încă mai pot... vă rog mult în genunchi, nu am avut niciodată pe nimeni... am publicat o cărticică de poeme dar nu au avut nevoie de mine deloc și nici cei de la Sebeș, unde am câtigat anul trecut 2 premii - am participat din izolare... dar puteam face diverse lucruri... sunt un om, izolarea e din 84...
ei zic că eu sunt singurul om pe care nimeni nu îl vrea și toți îl omoară, nu fiindcă nu aș putea, ci din alte motive - nu există alte motive! Acum e din păcate prea târziu pentru dreptul la muncă și la studii, dar... nu mai adaug restul... sunt și alte lucruri
de foarte multe ori mi-au spus că li s-a atras atenția că trebuie neapărat să ”rezolve” problema - adică pe mine - că li se cere cu insistență etc. etc. dar ei nu pot face mai mult, fiindcă tot ce am spus e adevărat și fiindcă am fost un om extrem de inteligent - dar ei vor neapărat ca adevărul să nu iasă la lumină, să mă ”degradeze” intelectual etc. etc. Ei mă consideră problemă a lor! sau a altora.
6 iiulie 2022
eu sunt înregistrată pe un site cu jocuri din întrebări, cu cuvinte și logice. Am cerut acum două zile să fiu acceptată în echipa României și au refuzat - nu știu de ce. Unii zic că oamenii mă acuză și mă disprețuiesc - de aceea sunt respinsă - dar nu e niciun motiv să fiu respinsă și mereu au făcut la fel, din 1984, fără motiv, eu chiar am fost ceva foarte bun și frumos.
duminică, 26 iunie 2022
26.06.22
Azi au intrat imediat ce m-am trezit cu ideea mai veche a lor - că ”Și nu puteau spune că s-a cumințit?!” Este de-a dreptul ridicol, numai un prost ar putea crea o astfel de idee tâmpită, căci e evident și a fost mereu evident că am fost un om respectabil și bun, cu perfectă constanță de caracter, cu bunătate și luciditate și suflet frumos, deci în primul rând nu aveam cum să nu fiu cuminte și înțeleaptă și în al doilea rând am fost un om inteligent cu adevărat, deci nu aveau motive să vorbească așa urât despre mine, ca despre o proastă (s-a cumințit). Etc. Normal că, dacă nu mi s-ar fi luat dreptul la studii și la muncă sau măcar la muncă și aș fi fost acceptată, aș fi dovedit, acum e prea târziu. Fiind eu izolată din 84, ei nu aveau cum să tragă concluzii greșite, nu au nicio legătură cu realitatea despre mine. Dacă citiți blogul acesta nu veți înțelege doar că nu am greșit nimic toată viața (în afară de 3 mici greșeli, dar acelea...), ci veți înțelege și că am fost un om inteligent și bun. Și că am fost chinuită foarte mult, fără motiv.
Ei spun că nu a fost niciodată niciun război (?!), ci doar viața unui om bun și inteligent, persecutat și omorât fără motiv. Iată răspunsul lor - ei spun că, deși am fost cel mai pașnic om din lume și nu am lovit pe nimeni niciodată, totuși întreaga omenire se războiește cu mine și toți vor să mor, fiindcă li s-au spus minciuni despre mine timp de 50 de ani. ???? azi din nou au intrat unii cu ideea ”ai înțeles de ce trebuie să taci?”, ca și cum așa discută ei între ei, că trebuie să tacă despre mine ca niște ticăloși, că eu nu înțeleg de ce, dar ei da. Uneori percep mental discuții între ei și mereu au idei de acest gen, că ei trebuie să tacă. Ieri i-a apucat din nou ideea că toți cei care știau adevărul despre mine au fost omorâți.
Pare ceva fantasmagoric, dar poate e aproape de adevărul despre mine - ei spun că singurii care spun adevărul sunt cei sau o parte din cei care vin peste gândul meu - ceilalți, spun ei, inventează mereu minciuni despre mine, pentru nevoile lor de socializare, eu fiind clar izolată de mică și chiar evident martirizată - ei mereu au spus că toți preferă să mă omoare decât să se afle că ei au greșit.
În acord cu mine, ei spun că oameni proști și răi mă omoară fără să știe nimic despre mine. Repet, e ceva rău și greșit. Ei spun că oamenii care se poartă bine cu mine (??! cine) cred în mod greșit că sunt nebună, iar cei care știu că nu sunt nebună vor să mă omoare (??!)
Pentru cei care nu știu cum se scrie poezia mai degrabă în stil de amatori, rapid și superficial uneori - cum am făcut și eu - e adevărat că poeziile mele nu au valoare de expresie lirică pentru cititori, dar exprimă ceva frumos și bun uneori. Așa am fost și eu. Dar e adevărat că pot spune, fără modestie și fără orgoliu, că am fost o persoană de mii de ori mai inteligentă și bună și cu sufletul mai frumos decât acele poezii - nu am exprimat decât o părticică din mine și am rămas la nivel de debutantă. Viața e scurtă.
ei spun că eu am îndurat cel mai monstruos calvar pe care l-a îndurat vreodată un om - căci am fost lovită monstruos zi de zi din 84, dar proștii cred că de mai puțin timp - și că nu aș fi om 100%, dar eu asta sunt (?!)
ei au spus de multe ori că mă omoară pentru simplul motiv că sunt mai inteligentă ca alte femei și ei nu acceptă asta (? dar e absurd, am fost perfect normală și mereu la fel, un om bun și cu sufletul frumos - ei nu aveau cum să știe cum sunt, fiindcă am fost mereu izolată!). Trebuia doar să am dreptul la studii și la muncă, aș fi dovedit totul - binele și frumosul. Am fost încontinuu lovită și totuși am fost un om de valoare. Eu am suferit o oarecare degradare intelectuală numai în ultimii 4-5 ani, datorită unor torturi cerebrale groaznice. Ca să nu mai spun că au inventat că proștii cred că ce am scris eu pe blogul meu e numai parțial adevărat, deși e tot adevărul, deci încă o dată mint ca să mă omoare. Ei spun că mă omoară în numele ”iluziilor unor porci”, când, în mod real, nu era niciun motiv să fiu omorâtă.
unii dintre ei sunt răi și inventează idei paranoide ca să mi le pună în cârcă. Voi de exemplu puteți crede că eu am gândit acele lucruri sau că aveam tendința să gândesc așa ceva și de aceea le-am perceput - de fapt sunt ale lor - un exemplu este o idee legată de prietenii mei de pe facebook și alți asemănători - ei spun că aceștia cred că eu sunt alcătuită din fragmente ale personalității lor - bineînțeles că nu cred că prietenii mei mă văd ca pe un animal fantastic de acest tip, format din petice rupte de la fiecare
mai mult decât atât, au inventat că e invers - că eu aș fi sursa ideilor și felului de a fi al celor menționați, probabil ca să creeze impresia că eu aș fi orgolioasă sau că nu m-aș cunoaște pe mine însămi - nu cred că ei sunt un fel de marionete - poate că unii sunt mai puțin, iar alții mai inteligenți și atâta tot - eu nu pot ghici care sunt mai deștepți, fiindcă nu am avut contact cu niciunul
unu că oamenii nu cred că eu aș fi creat poezia mea și de fapt eu sunt autoarea absolută și nimeni nu mi-a șoptit nimic, dar ei inventează că eu aș fi sursa mai multor creații, inclusiv ale altora (dacă nu sursa, atunci impulsul inițial)
și doi că prietenii de pe facebook m-ar imita intenționat, cu scopul distrugerii mele și furtului de identitate/personalitate - acest lucru nu îl pot refuta, nu am suficiente dovezi despre contrar, nu îi cunosc deloc pe cei de pe facebook, dar nu cred așa ceva, au existat - în mod firesc - anumite asemănări între mine și ei, dar nu foarte puternice
pentru ei e un lucru cert că oamenii au încercat să mă omoare din copilărie, inclusiv familia - și că de aceea au fost cutremurul din 77 și altele, ei spun că era o greșeală încă de atunci
dureri inghinal stânga de mai mult timp, nu m-am mai plâns, nu vreau să mor, dar am fost prea grasă să merg la medicul de familie, totjuși mă voi programa, dacă nu e în concendiu, mă tem de adenopatie
29 spre 30 ,noaptea - și pe 27 și ieri pe 28 și noaptea m-au masacrat cerebral monstruos, fără să înțeleagă că am fost mereu un om de valoare și foarte bun - dar și normal și inteligent - dacă înțelegeau nu mă loveau, în mod sigur - așa acum ei sunt iar preocupați foarte tare de ideea că nimeni nu îi va mai respecta, chiar dacă mă omoară. Dacă ar fi adevărul, logic, nimeni nu ar mai avea interesul să lovească. A fost cutremurător de monstruos aceste două zile și două nopți, din nou. În felul ăsta chiar mi-au distrus cert intelectul și absolut cert nu e bine, e total greșit. Spuneam că proștii nu mă puteau accepta, fiind proști- iar intelectualii, spun ei, m-au respins crezând că sunt nebună - și totuși nu aveau niciun motiv să creadă așa ceva.
din păcate, noaptea trecută - 29 spre 30, am fost monstruos frecată sexual în somn și mi-au transmis apoi un coșmar urât - nu s-a mai întâmplat de mult timp, dar de fiecare dată sufăr monstruos - să-l pedepsească Dumnezeu groaznic pe cel care face așa ceva! Am îndurat asta fiind un om fără greșeală și fără pic de răutate, de multe ori, chiar dacă rar. Porcul nu vrea să se îndrepte. Nu știu cine este.
Vă rog în genunchi încă o dată, sunt totuși izolată din 84..
Ei spun că nu a fost niciodată niciun război (?!), ci doar viața unui om bun și inteligent, persecutat și omorât fără motiv. Iată răspunsul lor - ei spun că, deși am fost cel mai pașnic om din lume și nu am lovit pe nimeni niciodată, totuși întreaga omenire se războiește cu mine și toți vor să mor, fiindcă li s-au spus minciuni despre mine timp de 50 de ani. ???? azi din nou au intrat unii cu ideea ”ai înțeles de ce trebuie să taci?”, ca și cum așa discută ei între ei, că trebuie să tacă despre mine ca niște ticăloși, că eu nu înțeleg de ce, dar ei da. Uneori percep mental discuții între ei și mereu au idei de acest gen, că ei trebuie să tacă. Ieri i-a apucat din nou ideea că toți cei care știau adevărul despre mine au fost omorâți.
Pare ceva fantasmagoric, dar poate e aproape de adevărul despre mine - ei spun că singurii care spun adevărul sunt cei sau o parte din cei care vin peste gândul meu - ceilalți, spun ei, inventează mereu minciuni despre mine, pentru nevoile lor de socializare, eu fiind clar izolată de mică și chiar evident martirizată - ei mereu au spus că toți preferă să mă omoare decât să se afle că ei au greșit.
În acord cu mine, ei spun că oameni proști și răi mă omoară fără să știe nimic despre mine. Repet, e ceva rău și greșit. Ei spun că oamenii care se poartă bine cu mine (??! cine) cred în mod greșit că sunt nebună, iar cei care știu că nu sunt nebună vor să mă omoare (??!)
Pentru cei care nu știu cum se scrie poezia mai degrabă în stil de amatori, rapid și superficial uneori - cum am făcut și eu - e adevărat că poeziile mele nu au valoare de expresie lirică pentru cititori, dar exprimă ceva frumos și bun uneori. Așa am fost și eu. Dar e adevărat că pot spune, fără modestie și fără orgoliu, că am fost o persoană de mii de ori mai inteligentă și bună și cu sufletul mai frumos decât acele poezii - nu am exprimat decât o părticică din mine și am rămas la nivel de debutantă. Viața e scurtă.
ei spun că eu am îndurat cel mai monstruos calvar pe care l-a îndurat vreodată un om - căci am fost lovită monstruos zi de zi din 84, dar proștii cred că de mai puțin timp - și că nu aș fi om 100%, dar eu asta sunt (?!)
ei au spus de multe ori că mă omoară pentru simplul motiv că sunt mai inteligentă ca alte femei și ei nu acceptă asta (? dar e absurd, am fost perfect normală și mereu la fel, un om bun și cu sufletul frumos - ei nu aveau cum să știe cum sunt, fiindcă am fost mereu izolată!). Trebuia doar să am dreptul la studii și la muncă, aș fi dovedit totul - binele și frumosul. Am fost încontinuu lovită și totuși am fost un om de valoare. Eu am suferit o oarecare degradare intelectuală numai în ultimii 4-5 ani, datorită unor torturi cerebrale groaznice. Ca să nu mai spun că au inventat că proștii cred că ce am scris eu pe blogul meu e numai parțial adevărat, deși e tot adevărul, deci încă o dată mint ca să mă omoare. Ei spun că mă omoară în numele ”iluziilor unor porci”, când, în mod real, nu era niciun motiv să fiu omorâtă.
unii dintre ei sunt răi și inventează idei paranoide ca să mi le pună în cârcă. Voi de exemplu puteți crede că eu am gândit acele lucruri sau că aveam tendința să gândesc așa ceva și de aceea le-am perceput - de fapt sunt ale lor - un exemplu este o idee legată de prietenii mei de pe facebook și alți asemănători - ei spun că aceștia cred că eu sunt alcătuită din fragmente ale personalității lor - bineînțeles că nu cred că prietenii mei mă văd ca pe un animal fantastic de acest tip, format din petice rupte de la fiecare
mai mult decât atât, au inventat că e invers - că eu aș fi sursa ideilor și felului de a fi al celor menționați, probabil ca să creeze impresia că eu aș fi orgolioasă sau că nu m-aș cunoaște pe mine însămi - nu cred că ei sunt un fel de marionete - poate că unii sunt mai puțin, iar alții mai inteligenți și atâta tot - eu nu pot ghici care sunt mai deștepți, fiindcă nu am avut contact cu niciunul
unu că oamenii nu cred că eu aș fi creat poezia mea și de fapt eu sunt autoarea absolută și nimeni nu mi-a șoptit nimic, dar ei inventează că eu aș fi sursa mai multor creații, inclusiv ale altora (dacă nu sursa, atunci impulsul inițial)
și doi că prietenii de pe facebook m-ar imita intenționat, cu scopul distrugerii mele și furtului de identitate/personalitate - acest lucru nu îl pot refuta, nu am suficiente dovezi despre contrar, nu îi cunosc deloc pe cei de pe facebook, dar nu cred așa ceva, au existat - în mod firesc - anumite asemănări între mine și ei, dar nu foarte puternice
pentru ei e un lucru cert că oamenii au încercat să mă omoare din copilărie, inclusiv familia - și că de aceea au fost cutremurul din 77 și altele, ei spun că era o greșeală încă de atunci
dureri inghinal stânga de mai mult timp, nu m-am mai plâns, nu vreau să mor, dar am fost prea grasă să merg la medicul de familie, totjuși mă voi programa, dacă nu e în concendiu, mă tem de adenopatie
29 spre 30 ,noaptea - și pe 27 și ieri pe 28 și noaptea m-au masacrat cerebral monstruos, fără să înțeleagă că am fost mereu un om de valoare și foarte bun - dar și normal și inteligent - dacă înțelegeau nu mă loveau, în mod sigur - așa acum ei sunt iar preocupați foarte tare de ideea că nimeni nu îi va mai respecta, chiar dacă mă omoară. Dacă ar fi adevărul, logic, nimeni nu ar mai avea interesul să lovească. A fost cutremurător de monstruos aceste două zile și două nopți, din nou. În felul ăsta chiar mi-au distrus cert intelectul și absolut cert nu e bine, e total greșit. Spuneam că proștii nu mă puteau accepta, fiind proști- iar intelectualii, spun ei, m-au respins crezând că sunt nebună - și totuși nu aveau niciun motiv să creadă așa ceva.
din păcate, noaptea trecută - 29 spre 30, am fost monstruos frecată sexual în somn și mi-au transmis apoi un coșmar urât - nu s-a mai întâmplat de mult timp, dar de fiecare dată sufăr monstruos - să-l pedepsească Dumnezeu groaznic pe cel care face așa ceva! Am îndurat asta fiind un om fără greșeală și fără pic de răutate, de multe ori, chiar dacă rar. Porcul nu vrea să se îndrepte. Nu știu cine este.
Vă rog în genunchi încă o dată, sunt totuși izolată din 84..
duminică, 19 iunie 2022
19.06.22
ei spun mereu și mereu, încât m-am plictisit și sunt scârbită, că toți proștii cred că eu sunt altceva decât sunt, și că această psihoză e creată de alți intelectuali, nu de mine
Ce altceva?!
După cum am mai încercat să explic, există o ordine a cuvintelor de care orice intelectual e conștient. Am povestit de exemplu despre familia Nica de la etajul 8, din blocul 3 din aceste memorii. Ea a murit de cancer pulmonar galopant, și mi-a spus soțul ei că era din cauza mediului toxic în care lucrase, la o tipografie. Unii sugerează că și el a murit și de aceea anul trecut era apartamentul lui scos la vânzare - eu nu știu dacă a murit. Ordinea cuvintelor leagă oamenii, îi separă, îi botează sau îi cuminecă, prin ea se întărește ordinea socială, se creează tendințe și orientări, stabilitate și haos. Ioana Nica îmi vorbea despre Arsenie Boca, personalitate care a fost la modă în România în acest început de mileniu. Tot ea îmi vorbea probabil și despre Boca della verita sau vreo localitate cu numele Boca, tot datorită acestei ordini a cuvintelor. Aceasta seamănă puțin și cu ideea nașului meu despre mama - că ”nici ustoroi nu a mâncat, nici gura nu îi miroase” - ambele idei duc cu gândul la otrăvirea cu arsenic - ceea ce a fost probabil adevărat în cazul meu, dar nu știu sigur - a fost otravă în blocul doi, dar nu știu ce, și nici în blocul trei nu știu numele otrăvurilor ce m-au lovit. Cu toții suntem supuși ordinii cuvintelor, căci suntem oameni botezați - vorba cântecului Mariei Tănase. În sens mai general, suntem supuși unui Logos universal, dincolo de limba maternă. Când am fost internată ultima oară la psihiatrie, în 2016, din cauza fostului meu vis de a avea copil, la sala de mese era fotografia lui Arsenei Boca sau altuia asemănător la loc de cinste. De fapt ajunsesem la psihiatrie din cauza otrăvurilor, în stare de inconștiență, iată deci un alt exemplu al ordinii cuvintelor. Pot da, desigur, și exemple pozitive.
ei sunt obsedați - nu eu !
Niciodată nu am avut această idee - dar ei mereu spun că proștii sunt nebuni - paranoici ca la carte cu idei degenerate despre mine și ei chipurile cred - ceea ce eu nu cred, e prea de tot - că nu eu sunt autoarea textelor mele și că mi le-a scris cineva
e adevărat că blogul meu de memorii a fost parțial confiscat, dar nimeni nu a adăugat ceva în afară de ceea ce am scris eu, deocamdată
m-am gândit, ca orice om cu logică, că, dacă ideea chiar există, ei au inventat că lumea crede că nu eu am scris ca să creadă idioții - alt gen de proști - că eu aș fi orgolioasă sau paranoică etc., adică ar fi totul din cauza ideilor mele de grandoare despre ce sunt sau ce am scris, care idei nu au existat niciodată
etc. - adică în acest fel proștii cred despre orice om izolat că e nebun, oricât ar fi de normal
ulicioara și unghețul - bucuria de nestăvilit a copilăriei, caii liberi și unduirea apei, florile sălbatice și cerul perfect albastru, atelierul de potcovit și casa dascălului bisericii
bucuria de a rostui și bucuria de a rosti
ulicioara și unghețul - lumea de atunci și oglindirea ei în sufletu-mi
continuarea sentimentului de ulicioară și ungheț în lumea mare a orașului - în colțuri uitate de lume, curticele și străduțe, alei
în freamătul frunzelor stejarilor și plopilor
20.06.22
Eu consider că este normal ca oamenii să nu se gândească la alți oameni cu care nu au nicio treabă sau pe care nu îi cunosc. Eu așa am fost mereu. Nu ai cum să tragi concluzii sau să emiți judecată referitoare la necunoscuți. Desigur aceasta nu exclude iubirea abstractă, bunăvoința față de oameni în general, mila față de bătrâni, bolnavi etc.
ei spun iar că toți au mințit și eu nu înțeleg nimic ??? vedeți ceva de înțeles în aceste cuvinte?
Ideea e că e o chestie ciudată să primești pensie pentru că nu ai putut avea copil. Aceasta a fost singura idee dureroasă și simptom depresiv sau psihotic pe care l-am avut când m-au internat în 2016 - e sigur adevărul, dar ”ei” spun că nimeni nu crede, findcă medicii au inventat minciuni, ca să mușamalizeze cazul ???? Problema nu e pensia minimă, ci faptul că nu am avut dreptul la muncă.
Ei spun că eu sunt unul dintre cei mai curați oamenii care există, dar oamenii cred invers. și în Voluntari e la fel cum era în oraș atât de mulți ani - artificii seara, mai ales dacă sunt lovită, de parcă oamenii răi se bucură că mă lovesc, așa cum a fost, să fim drepți, toată viața. Ei au bani de aruncat în sus.
Ei zic că e din cauză că niște nebuni au inventat că eu sunt altceva decât sunt.
Vă implor în genunchi, așa cum am făcut de atâtea ori - nu mă uitați - dacă întâmplător cunoașteți pe cineva să aibă nevoie de mine, dacă pot face ceva pentru alții, oricât de puțin, dacă cineva are nevoie de un om care să îl asculte, mă puteți căuta... abia mai suport izolarea și am foarte mult de suferit...
să vă spun din nou ce am pățit - știți deja că tot timpul mi se spune că am fost condamnată la moarte, dar nu am greșit nimic - acest lucru din urmă e adevărul.
E adevărul, nu spun așa ca să nu fiu omorâtă. Bineînțeles că puteam dovedi, dar ei zic mereu că poporul e nebun și vrea să mor, deși nu am greșit nimic. Nu cred. Mereu spun că toți cred că sunt altceva decât sunt.
Știți că zugrăvesc - azi au dat prima oară cu lavabil alb în bucătărie și baie. Baia și bucătărie sunt gata. Ei au venit devreme azi, ca să plece mai repede, au doi copii. Ceilalți ”ei” zic că e otravă, mai ales că am mai fost otrăvită în București mulți ani.
Miroase înfiorător și el a zis că mai dă cu aceeași vopsea în hol și pe tavanul meu! Nu miroase a vopsea, poate chiar e otravă. Abia mă stăpânesc să nu vărs, mi-e greață și rău, transpir mult.
Au stat mult geamurile deschise, s-a uscat, dar tot miroase.
Mama stă închisă la ea în cameră, dar eu nu am ușă - camera mea comunică cu holul care dă la bucătărie. Pute înfirorător de azi dimineață și abia acum îmi vine să vărs la bucătărie, poate a crescut concentrația în sânge, nu știu ce este. Miroase și la mine. Eu nu mai vreau vopseaua asta, dar nu am ce face - mama e închisă în raport cu holul, ce mă fac când dă pe hol?
În plus trebuie să dorm cu ușa la baie deschisă ca să își facă pisica nevoile - aș putea eventual altfel, dar e mai complicat. Toată operația asta de reparații și zugrăvit o fac din cauza mamei, ca să nu am scandal cu ea mereu, că ea asta vrea neapărat. Dar din banii mei.
Mi-e totuși frică să nu închid geamul noaptea, oricine poate intra în curtea mea și apoi pe geam - poate unii au intrat noaptea și au schimbat lavabilul sau au pus ceva în el. Garajul nu avea lacăt, nu am insistat pe lângă mama să pună lacăt. La naiba, nu știu unde e lacătul. Poate unii au băgat ceva în lavabil furând din el. Voi încerca mâine că azi se enervează, sunt lucruri acolo. Poarta de la curte nu e încuiată din cauza căldurii din nou - iar trebuie să peregrinez pe la vecini, ca verile trecute. Eu am insistat să reparăm sau să schimbăm poarta, dar mama nu e sensibilă la asta, eu singură unde să găsesc? Pe internet, dar știți ce greu e? M-au dus vecinii cu vorba că o repară ei... de vreo două ori, mi-a fost jenă să insist, voi încerca și asta. Într-un fel mama are dreptate, căci oricine poate intra pe la vecin și apoi la noi, deci de ce să reparăm poarta? Mie de fapt mi-e frică și să dorm fără gratii. E adevărat că stăm lângă Poliție, dar a fost nu de mult o crimă pe strada mea și mai demult și tata a murit aici de un atac cerebral, după ce a luat ceva de la un chioșc, un suc poate. Apoi a cerut apă fiindcă se sufoca și a murit. Am acum un gust amar în gură. Iar artificii.
Sau poate așa e vopseaua, dar e ceva înfiorător, un miros putrid și de chimicale totdată.
Ce altceva?!
După cum am mai încercat să explic, există o ordine a cuvintelor de care orice intelectual e conștient. Am povestit de exemplu despre familia Nica de la etajul 8, din blocul 3 din aceste memorii. Ea a murit de cancer pulmonar galopant, și mi-a spus soțul ei că era din cauza mediului toxic în care lucrase, la o tipografie. Unii sugerează că și el a murit și de aceea anul trecut era apartamentul lui scos la vânzare - eu nu știu dacă a murit. Ordinea cuvintelor leagă oamenii, îi separă, îi botează sau îi cuminecă, prin ea se întărește ordinea socială, se creează tendințe și orientări, stabilitate și haos. Ioana Nica îmi vorbea despre Arsenie Boca, personalitate care a fost la modă în România în acest început de mileniu. Tot ea îmi vorbea probabil și despre Boca della verita sau vreo localitate cu numele Boca, tot datorită acestei ordini a cuvintelor. Aceasta seamănă puțin și cu ideea nașului meu despre mama - că ”nici ustoroi nu a mâncat, nici gura nu îi miroase” - ambele idei duc cu gândul la otrăvirea cu arsenic - ceea ce a fost probabil adevărat în cazul meu, dar nu știu sigur - a fost otravă în blocul doi, dar nu știu ce, și nici în blocul trei nu știu numele otrăvurilor ce m-au lovit. Cu toții suntem supuși ordinii cuvintelor, căci suntem oameni botezați - vorba cântecului Mariei Tănase. În sens mai general, suntem supuși unui Logos universal, dincolo de limba maternă. Când am fost internată ultima oară la psihiatrie, în 2016, din cauza fostului meu vis de a avea copil, la sala de mese era fotografia lui Arsenei Boca sau altuia asemănător la loc de cinste. De fapt ajunsesem la psihiatrie din cauza otrăvurilor, în stare de inconștiență, iată deci un alt exemplu al ordinii cuvintelor. Pot da, desigur, și exemple pozitive.
ei sunt obsedați - nu eu !
Niciodată nu am avut această idee - dar ei mereu spun că proștii sunt nebuni - paranoici ca la carte cu idei degenerate despre mine și ei chipurile cred - ceea ce eu nu cred, e prea de tot - că nu eu sunt autoarea textelor mele și că mi le-a scris cineva
e adevărat că blogul meu de memorii a fost parțial confiscat, dar nimeni nu a adăugat ceva în afară de ceea ce am scris eu, deocamdată
m-am gândit, ca orice om cu logică, că, dacă ideea chiar există, ei au inventat că lumea crede că nu eu am scris ca să creadă idioții - alt gen de proști - că eu aș fi orgolioasă sau paranoică etc., adică ar fi totul din cauza ideilor mele de grandoare despre ce sunt sau ce am scris, care idei nu au existat niciodată
etc. - adică în acest fel proștii cred despre orice om izolat că e nebun, oricât ar fi de normal
ulicioara și unghețul - bucuria de nestăvilit a copilăriei, caii liberi și unduirea apei, florile sălbatice și cerul perfect albastru, atelierul de potcovit și casa dascălului bisericii
bucuria de a rostui și bucuria de a rosti
ulicioara și unghețul - lumea de atunci și oglindirea ei în sufletu-mi
continuarea sentimentului de ulicioară și ungheț în lumea mare a orașului - în colțuri uitate de lume, curticele și străduțe, alei
în freamătul frunzelor stejarilor și plopilor
20.06.22
Eu consider că este normal ca oamenii să nu se gândească la alți oameni cu care nu au nicio treabă sau pe care nu îi cunosc. Eu așa am fost mereu. Nu ai cum să tragi concluzii sau să emiți judecată referitoare la necunoscuți. Desigur aceasta nu exclude iubirea abstractă, bunăvoința față de oameni în general, mila față de bătrâni, bolnavi etc.
ei spun iar că toți au mințit și eu nu înțeleg nimic ??? vedeți ceva de înțeles în aceste cuvinte?
Ideea e că e o chestie ciudată să primești pensie pentru că nu ai putut avea copil. Aceasta a fost singura idee dureroasă și simptom depresiv sau psihotic pe care l-am avut când m-au internat în 2016 - e sigur adevărul, dar ”ei” spun că nimeni nu crede, findcă medicii au inventat minciuni, ca să mușamalizeze cazul ???? Problema nu e pensia minimă, ci faptul că nu am avut dreptul la muncă.
Ei spun că eu sunt unul dintre cei mai curați oamenii care există, dar oamenii cred invers. și în Voluntari e la fel cum era în oraș atât de mulți ani - artificii seara, mai ales dacă sunt lovită, de parcă oamenii răi se bucură că mă lovesc, așa cum a fost, să fim drepți, toată viața. Ei au bani de aruncat în sus.
Ei zic că e din cauză că niște nebuni au inventat că eu sunt altceva decât sunt.
Vă implor în genunchi, așa cum am făcut de atâtea ori - nu mă uitați - dacă întâmplător cunoașteți pe cineva să aibă nevoie de mine, dacă pot face ceva pentru alții, oricât de puțin, dacă cineva are nevoie de un om care să îl asculte, mă puteți căuta... abia mai suport izolarea și am foarte mult de suferit...
să vă spun din nou ce am pățit - știți deja că tot timpul mi se spune că am fost condamnată la moarte, dar nu am greșit nimic - acest lucru din urmă e adevărul.
E adevărul, nu spun așa ca să nu fiu omorâtă. Bineînțeles că puteam dovedi, dar ei zic mereu că poporul e nebun și vrea să mor, deși nu am greșit nimic. Nu cred. Mereu spun că toți cred că sunt altceva decât sunt.
Știți că zugrăvesc - azi au dat prima oară cu lavabil alb în bucătărie și baie. Baia și bucătărie sunt gata. Ei au venit devreme azi, ca să plece mai repede, au doi copii. Ceilalți ”ei” zic că e otravă, mai ales că am mai fost otrăvită în București mulți ani.
Miroase înfiorător și el a zis că mai dă cu aceeași vopsea în hol și pe tavanul meu! Nu miroase a vopsea, poate chiar e otravă. Abia mă stăpânesc să nu vărs, mi-e greață și rău, transpir mult.
Au stat mult geamurile deschise, s-a uscat, dar tot miroase.
Mama stă închisă la ea în cameră, dar eu nu am ușă - camera mea comunică cu holul care dă la bucătărie. Pute înfirorător de azi dimineață și abia acum îmi vine să vărs la bucătărie, poate a crescut concentrația în sânge, nu știu ce este. Miroase și la mine. Eu nu mai vreau vopseaua asta, dar nu am ce face - mama e închisă în raport cu holul, ce mă fac când dă pe hol?
În plus trebuie să dorm cu ușa la baie deschisă ca să își facă pisica nevoile - aș putea eventual altfel, dar e mai complicat. Toată operația asta de reparații și zugrăvit o fac din cauza mamei, ca să nu am scandal cu ea mereu, că ea asta vrea neapărat. Dar din banii mei.
Mi-e totuși frică să nu închid geamul noaptea, oricine poate intra în curtea mea și apoi pe geam - poate unii au intrat noaptea și au schimbat lavabilul sau au pus ceva în el. Garajul nu avea lacăt, nu am insistat pe lângă mama să pună lacăt. La naiba, nu știu unde e lacătul. Poate unii au băgat ceva în lavabil furând din el. Voi încerca mâine că azi se enervează, sunt lucruri acolo. Poarta de la curte nu e încuiată din cauza căldurii din nou - iar trebuie să peregrinez pe la vecini, ca verile trecute. Eu am insistat să reparăm sau să schimbăm poarta, dar mama nu e sensibilă la asta, eu singură unde să găsesc? Pe internet, dar știți ce greu e? M-au dus vecinii cu vorba că o repară ei... de vreo două ori, mi-a fost jenă să insist, voi încerca și asta. Într-un fel mama are dreptate, căci oricine poate intra pe la vecin și apoi la noi, deci de ce să reparăm poarta? Mie de fapt mi-e frică și să dorm fără gratii. E adevărat că stăm lângă Poliție, dar a fost nu de mult o crimă pe strada mea și mai demult și tata a murit aici de un atac cerebral, după ce a luat ceva de la un chioșc, un suc poate. Apoi a cerut apă fiindcă se sufoca și a murit. Am acum un gust amar în gură. Iar artificii.
Sau poate așa e vopseaua, dar e ceva înfiorător, un miros putrid și de chimicale totdată.
sâmbătă, 18 iunie 2022
18.06.22
La orice vârstă, sănătos sau orice fel de boală sau handicap ar avea, fie că e șomer, freelancer, pensionar sau angajat, omul e dator să încerce să își câștige cât mai bine existența. Câștigarea unei existențe fericite nu e doar rodul banilor, deși contează și ei, ci se bazează pe continua autodepășire - posibilă și la vârste înaintate, în același timp cu fenomenul firesc al îmbătrânirii. Depășirea de sine nu este decât un indicator de performanță, căci ceea ce contează este câștigarea existenței prin muncă sau exercițiu fizic și intelectual, ca un fel de modus vivendi. Cu alte cuvinte, ne menținem în formă și acesta e un câștig benefic și pentru noi și pentru restul familiei și societății. Benefic e și tărâmul afectiv, ce poate fi sursă zilnică de bucurie și experiență pozitivă, alternând relaxarea și emoția în ritmul propriu individului.
Al doilea aspect important este că, pe lângă câștigarea existenței zilnice, omul trebuie să atingă un nivel optim al autostimei sale, să fie mulțumit că trăiește ”as good as it gets”, adică cel mai bine posibil, după ce a făcut tot ce putea face mai bine, conform aptitudinilor sale și condițiilor de mediu - adesea descurajante. Dar asta nu contează, în ritmul propriu nouă devenim performeri mai buni și ne câștigăm existența optim prin exerciții de imaginație, lectură sau studiu, yoga sau sport, artă și lectură sau plimbări în natură etc. Dacă mediul e defavorabil, putem cel puțin fi mulțumiți de ziua noastră de muncă și tot avem cum să mulțumim lui Dumnezeu, dacă suntem creștini. Dacă împrejurările sunt triste, deschidem sufletul și pentru tristețe, cel puțin pentru a nu deveni mecanisme goale care scârțâie din osii, oameni de tinichea înțepeniți, care ar da totul pentru a avea o inimă adevărată. Începutul zilei și pregătirea pentru somn sunt momentele cheie ale autoevaluării, dar să nu uităm că și somnul poate fi o experiență plăcută și revigorantă și vom face tot ce ne stă în putință pentru aceasta.
Așadar, ceea ce contează e plusvaloarea existențială, modul în care reușim să facem ceea ce ne stă în putință într-o situație dată, întărit de modul în care suntem mulțumiți că am făcut ceea ce puteam face. Chiar dacă boala sau vârsta ne dau impresia că regresăm, putem întotdeauna să depășim starea actuală, avem opțiunea să înaintăm zilnic pe diverse planuri existențiale, să descoperim un alt sens la dictonului ”citius, altius, fortius”.
Al doilea aspect important este că, pe lângă câștigarea existenței zilnice, omul trebuie să atingă un nivel optim al autostimei sale, să fie mulțumit că trăiește ”as good as it gets”, adică cel mai bine posibil, după ce a făcut tot ce putea face mai bine, conform aptitudinilor sale și condițiilor de mediu - adesea descurajante. Dar asta nu contează, în ritmul propriu nouă devenim performeri mai buni și ne câștigăm existența optim prin exerciții de imaginație, lectură sau studiu, yoga sau sport, artă și lectură sau plimbări în natură etc. Dacă mediul e defavorabil, putem cel puțin fi mulțumiți de ziua noastră de muncă și tot avem cum să mulțumim lui Dumnezeu, dacă suntem creștini. Dacă împrejurările sunt triste, deschidem sufletul și pentru tristețe, cel puțin pentru a nu deveni mecanisme goale care scârțâie din osii, oameni de tinichea înțepeniți, care ar da totul pentru a avea o inimă adevărată. Începutul zilei și pregătirea pentru somn sunt momentele cheie ale autoevaluării, dar să nu uităm că și somnul poate fi o experiență plăcută și revigorantă și vom face tot ce ne stă în putință pentru aceasta.
Așadar, ceea ce contează e plusvaloarea existențială, modul în care reușim să facem ceea ce ne stă în putință într-o situație dată, întărit de modul în care suntem mulțumiți că am făcut ceea ce puteam face. Chiar dacă boala sau vârsta ne dau impresia că regresăm, putem întotdeauna să depășim starea actuală, avem opțiunea să înaintăm zilnic pe diverse planuri existențiale, să descoperim un alt sens la dictonului ”citius, altius, fortius”.
marți, 7 iunie 2022
7.06.22
Ei zic din nou că un bărbat extrem de rău vrea să mă omoare și că el e iubit de lumea întreagă și eu urâtă de lumea întreagă. Asta e o altă idee inventată de ei - eu nu am cum să fiu urâtă de lumea întreagă și de fapt de nimeni, am fost cu adevărat izolată din 1984 și torturată monstruos și nu cunosc niciun bărbat iubit de lumea toată. Am fost cu adevărat și dovedibil un om gingaș, blând, calm și bun. Îmi amintesc acum un lucru cert despre profesorul Z, care mi-a trezit atunci când făceam meditații cu el nedumerirea - a spus la un moment dat către Luiza, colega mea: ”O să v-arate ea vouă, Cristina” - oare ce voia să spună? Eu am fost cu adevărat un om normal și inteligent deci nu aveam vise să dovedesc cuiva ceva. Niciodată. Nu înțeleg de ce își bătea joc de mine, fiindcă nu cred că am inspirat disprețul, am fost doar un om cuminte și marginalizat, dar nu proastă. Unii au susținut ideea unei conspirații a colegilor mei împotriva mea și că poate de aceea acel om vorbea așa. Eu nu m-am gândit niciodată la așa ceva, dar ei au spus în ultimii ani că așa a fost și că aproape toți colegii mei din diverse grupuri, deși nu am avut legătură cu ei, îmi purtau sâmbetele.???
Ei spun că toți s-au răzbunat (?) pe mine și eu nu am greșit nimic - alții că cineva rău a inventat că eu am greșit ceva (?) și toți proștii au crezut, ba chiar și alții au mințit.???
Dacă ar fi fost cineva cu mine, probabil că ar fi înțeles că eram un om inteligent și implicit foarte bun, era imposibil să lovesc pe cineva - chiar dacă am fost lovită continuu din 84. Eu nu am mințit niciodată și am fost animată de sentimente extrem de frumoase față de oameni zi de zi - nu prea înțeleg de ce mă omoară și de ce m-au torturat toată viața, deși singură și săracă.
9.06.22
Am avut pentru mai multe zile câteva margarete, din florile sădite de mine acum un an - abia anul acesta au înflorit, după multe vicisitudini. Întâmplător citesc acum Faust.
11.06.22
În secunda în care m-am trezit m-au luat în primire în engleză că va fi o moarte rapidă - iar ei au zis că au trimis încă un pluton de execuție, fiindcă i-au păcălit pe oameni că eu sunt opusul a ceea ce sunt.
Azi noapte am fost cam chinuită și iar s-a făcut nor și frig. Ei zic că oamenii încă nu au înțeles că trebuie să mă lase în pace.?? Mi se pare hidos și greșit că mă omoară, mai ales fiindcă am fost un om inteligent și bun. Sunt o membră a speciei umane și omorârea mea ar fi ca și cum ți-ai tăia o mână fără motiv. În plus orice om e o parte din natură, din întreaga fire, și ar putea fi respectat ca atare - așa cum sunt respectate ierburile, vântul, ploaia, animalele sau alte resurse ale naturii, pe care oamenii le gospodăresc cu grijă - de ce să distrugă ceva bun? Ei cred probabil că le-ar fi mai bine fără mine, dar nu au nicio dovadă! Probabil că mă consideră un fel de dăunător, dar am motive să cred că se înșală, ei cred ceva greșit. Ei zic că există un motiv pe care eu nu îl știu. ??? Unii au avansat ideea că niște spirite rele s-au prins de mine și de aceea sunt respinsă de toți.
Copiii de pe stradă iar au început să își bată joc de mine. Ei zic că e așa fiindcă ei mint, părinții lor mint și bunicii lor au mințit despre mine. Că ei mă percep drept obiect pasiv, drept animal în cușcă, obiect asupra căruia se face ceva și trebuie să se facă ceva. E sigur asta, fiindcă nu am avut drepturile la muncă și la studii, că aș fi dovedit totul. Că ei sunt copii bogați care își bat joc de un om sărac și bolnav. Că eu am îndurat și muncit din greu o viață și ei etc.
Azi e a 4-a zi din cariera mea de fomistă, după o expresie a tatei. Nu mai puteam mânca, aparatul meu digestiv e la pământ, am burtă enormă și dureri în colon și ficat și obstrucție colorectală, metabolismul e praf - urinez puțin, mă îngraș din orice etc. Inima merge greu, picioarele se umflă și pișcă peste tot. Transpir broboane la cel mai mic efort, abia merg pe drum drept etc. Dor foarte tare articulațiile și coloana lombosacrată etc. Nu mă mai pot spăla sau șterge la zonele intime fiindcă nu ajung de grăsime, nu mai pot îmbrăca sutienul etc. Nu mai pot mânca. În plus am și apa caldă lipsă de vreo lună și trebuie să mă chinuiesc cu oala și ibricul și e greu că sunt și șchioapă. Acum câțiva ani spuneau că voi muri înecată în osânză. În 2006 am stat vreo 3 săptămâni fără hrană. Trei zile nu am simțit foame deloc, azi da, acum iar nu...dar nu mănânc, desigur.
14.06.22
Ei zic că dvs. pur și simplu credeți că sunt altfel și altceva decât sunt și mă omorâți fără să realizați gravitatea crimei dvs. Sau că oamenii transmit din generație în generație idei greșite și minciuni despre mine.
Repet, am avut un drum al binelui și luminii, am fost ceva foarte bun și mai ales foarte frumos sufletește, dar la nivel intelectual bun, care nu poate fi eventual înțeles din acest blog. A fost imensă iubirea mea față de oameni și capacitatea de devoțiune și dăruire, grijă și sentimente și emoții frumoase. Oamenii inteligenți - și eu am fost asta - sunt conștienți de responsabilitatea lor în societate și oferă gânduri bune și valoare intelectuală sau facilitare a resorturilor psiho-sociale prin simpla lor existență și muncă fizică sau intelectuală de zi cu cu zi, chiar dacă sunt marginalizați - ei clădesc, sunt costructivi, adaugă ceva efortului comun al omenirii. Și eu am fost dintre cei pozitivi, dar e posibil ca oamenii să creadă invers, din simplul motiv că am fost torturată atâția ani și nu am avut libertatea în urma unei evaluări greșite - adică dreptul la muncă și la studii - și poate și fiindcă asupra mea de mulți ani se aruncă ură și amenințări de moarte, unii proști au crezut că trebuie să mă distrugă intelectual și să mă omoare, cum au spus mereu. În realitate am fost un om respectabil și 100% binele, deci trebuia să fie adevărul și aș fi primit drepturile în mod sigur. Dacă aș fi fost și acceptată - asta e altă problemă. Ei spun că ei au greșit prea mult și nu pot să își permită să recunoască adevărul, și mă omoară...Păcat, am fost un om pur și luminos, nu aș fi dăunat. Știu - am mai scris o dată ideile de mai sus, chiar de mai multe ori - fiindcă acesta a fost adevărul, e o nedreptate imensă, iar acum e cam târziu pentru ambele drepturi, dar nu fusese...
ei zic iar că eu sunt un martir adevărat, dar lumea nici măcar nu crede adevărul - totuși, din câte știu, așa a fost în cazul celor mai mulți martiri și societatea a fost așa ipocrită încât i-a recunoscut postmortem
o altă obsesie a lor e că eu sunt cea mai deșteaptă și de aceea m-au izolat, ca să devin mai proastă și de aceea nu mă acceptă nimeni
Ei spun că toți s-au răzbunat (?) pe mine și eu nu am greșit nimic - alții că cineva rău a inventat că eu am greșit ceva (?) și toți proștii au crezut, ba chiar și alții au mințit.???
Dacă ar fi fost cineva cu mine, probabil că ar fi înțeles că eram un om inteligent și implicit foarte bun, era imposibil să lovesc pe cineva - chiar dacă am fost lovită continuu din 84. Eu nu am mințit niciodată și am fost animată de sentimente extrem de frumoase față de oameni zi de zi - nu prea înțeleg de ce mă omoară și de ce m-au torturat toată viața, deși singură și săracă.
9.06.22
Am avut pentru mai multe zile câteva margarete, din florile sădite de mine acum un an - abia anul acesta au înflorit, după multe vicisitudini. Întâmplător citesc acum Faust.
11.06.22
În secunda în care m-am trezit m-au luat în primire în engleză că va fi o moarte rapidă - iar ei au zis că au trimis încă un pluton de execuție, fiindcă i-au păcălit pe oameni că eu sunt opusul a ceea ce sunt.
Azi noapte am fost cam chinuită și iar s-a făcut nor și frig. Ei zic că oamenii încă nu au înțeles că trebuie să mă lase în pace.?? Mi se pare hidos și greșit că mă omoară, mai ales fiindcă am fost un om inteligent și bun. Sunt o membră a speciei umane și omorârea mea ar fi ca și cum ți-ai tăia o mână fără motiv. În plus orice om e o parte din natură, din întreaga fire, și ar putea fi respectat ca atare - așa cum sunt respectate ierburile, vântul, ploaia, animalele sau alte resurse ale naturii, pe care oamenii le gospodăresc cu grijă - de ce să distrugă ceva bun? Ei cred probabil că le-ar fi mai bine fără mine, dar nu au nicio dovadă! Probabil că mă consideră un fel de dăunător, dar am motive să cred că se înșală, ei cred ceva greșit. Ei zic că există un motiv pe care eu nu îl știu. ??? Unii au avansat ideea că niște spirite rele s-au prins de mine și de aceea sunt respinsă de toți.
Copiii de pe stradă iar au început să își bată joc de mine. Ei zic că e așa fiindcă ei mint, părinții lor mint și bunicii lor au mințit despre mine. Că ei mă percep drept obiect pasiv, drept animal în cușcă, obiect asupra căruia se face ceva și trebuie să se facă ceva. E sigur asta, fiindcă nu am avut drepturile la muncă și la studii, că aș fi dovedit totul. Că ei sunt copii bogați care își bat joc de un om sărac și bolnav. Că eu am îndurat și muncit din greu o viață și ei etc.
Azi e a 4-a zi din cariera mea de fomistă, după o expresie a tatei. Nu mai puteam mânca, aparatul meu digestiv e la pământ, am burtă enormă și dureri în colon și ficat și obstrucție colorectală, metabolismul e praf - urinez puțin, mă îngraș din orice etc. Inima merge greu, picioarele se umflă și pișcă peste tot. Transpir broboane la cel mai mic efort, abia merg pe drum drept etc. Dor foarte tare articulațiile și coloana lombosacrată etc. Nu mă mai pot spăla sau șterge la zonele intime fiindcă nu ajung de grăsime, nu mai pot îmbrăca sutienul etc. Nu mai pot mânca. În plus am și apa caldă lipsă de vreo lună și trebuie să mă chinuiesc cu oala și ibricul și e greu că sunt și șchioapă. Acum câțiva ani spuneau că voi muri înecată în osânză. În 2006 am stat vreo 3 săptămâni fără hrană. Trei zile nu am simțit foame deloc, azi da, acum iar nu...dar nu mănânc, desigur.
14.06.22
Ei zic că dvs. pur și simplu credeți că sunt altfel și altceva decât sunt și mă omorâți fără să realizați gravitatea crimei dvs. Sau că oamenii transmit din generație în generație idei greșite și minciuni despre mine.
Repet, am avut un drum al binelui și luminii, am fost ceva foarte bun și mai ales foarte frumos sufletește, dar la nivel intelectual bun, care nu poate fi eventual înțeles din acest blog. A fost imensă iubirea mea față de oameni și capacitatea de devoțiune și dăruire, grijă și sentimente și emoții frumoase. Oamenii inteligenți - și eu am fost asta - sunt conștienți de responsabilitatea lor în societate și oferă gânduri bune și valoare intelectuală sau facilitare a resorturilor psiho-sociale prin simpla lor existență și muncă fizică sau intelectuală de zi cu cu zi, chiar dacă sunt marginalizați - ei clădesc, sunt costructivi, adaugă ceva efortului comun al omenirii. Și eu am fost dintre cei pozitivi, dar e posibil ca oamenii să creadă invers, din simplul motiv că am fost torturată atâția ani și nu am avut libertatea în urma unei evaluări greșite - adică dreptul la muncă și la studii - și poate și fiindcă asupra mea de mulți ani se aruncă ură și amenințări de moarte, unii proști au crezut că trebuie să mă distrugă intelectual și să mă omoare, cum au spus mereu. În realitate am fost un om respectabil și 100% binele, deci trebuia să fie adevărul și aș fi primit drepturile în mod sigur. Dacă aș fi fost și acceptată - asta e altă problemă. Ei spun că ei au greșit prea mult și nu pot să își permită să recunoască adevărul, și mă omoară...Păcat, am fost un om pur și luminos, nu aș fi dăunat. Știu - am mai scris o dată ideile de mai sus, chiar de mai multe ori - fiindcă acesta a fost adevărul, e o nedreptate imensă, iar acum e cam târziu pentru ambele drepturi, dar nu fusese...
ei zic iar că eu sunt un martir adevărat, dar lumea nici măcar nu crede adevărul - totuși, din câte știu, așa a fost în cazul celor mai mulți martiri și societatea a fost așa ipocrită încât i-a recunoscut postmortem
o altă obsesie a lor e că eu sunt cea mai deșteaptă și de aceea m-au izolat, ca să devin mai proastă și de aceea nu mă acceptă nimeni
Abonați-vă la:
Postări (Atom)