13 noiembrie 2019

Bună ziua, deși nimeni nu a vorbit cu mine niciodată. 13 noiembrie 2019, dimineața.

Azi noapte iar s-a întâmplat ceva rău - mama sau altcineva m-a frecat sexual în timp ce dormeam și aveam coșmaruri oribile. Nu era din cauza coșmarului, era findcă acel cineva a vrut să îmi facă rău. În acest fel mi-a distrus orice bucurie posibilă și lovește rău. La fel mi s-a întâmplat acum vreo câteva săptămâni, voi nota când voi transcrie în curând divagațiile de pe caiet și apoi restul rezumatului.

Acest lucru, cum am mai scris pe blog, mi s-a mai întâmplat cu ani în urmă, tot aici la Voluntari și cei care intră peste mintea mea spun că mama e vinovată.
În același timp, azi au început din nou cu ideea că eu trebuie neapărat să fiu distrusă definitiv. Nu e adevărat.

Ei zic că pentru ei nu contează decât faptul că ceilalți au greșit, chiar dacă eu nu am greșit nimic.

Alții, tot răi de fapt, pentru a îi păcăli pe alții, spun adevărul că oamenii vor să mor dar nu e bine și nici nu trebuie să mă omoare, dar asta fac și asta vor toți. Sau că familia mea e o familie de asasini monstruoși și i-au păcălit pe toți ca să mă omoare. Da, e evident că e oarecum adevărul, aparent familia mea mă omoară, printre alții, citiți blogul meu tot și veți vedea imediat că nu e niciun fel de delir, niciun fel de interpretare care duce la delir, fiind evident că eram un om inteligent și nu puteam spune decât adevărul.

În același timp am fost trezită din nou la ora 5 și jumătate, pentru a fi torturată. Timp de câteva zile mă lăsaseră în pace.

E evident că din 1984 ești închisă și izolată și torturată și că, în același timp, deși nimeni nu a vorbit cu tine, idioții cred că așa trebuie să fie și să fii omorâtă, inventând încontinuu minciuni.
Da. Acesta e adevărul despre mine, asta am spus și eu, e foarte simplu.

E foarte simplu, spun ei, întotdeauna ai fost tu, din copilărie. Ai fost și ești la fel - un om foarte bun și inteligent. Și așa ești și acum, tot ce e bun.

Dar ei nu ți-au lăsat, întreaga viață decât un singur om - pe mama ta - ea e singura ta voce sau putere au putere lumească în societate sau delegare a puterii. Dar ea e un monstru, care te omoară cu ajutorul puterii pe care o are tot de la tine. Și Carmen, asistenta de la psihiatrie, e la fel ca mama ta, spun ei - o scroafă/femeie ticăloasă. ?? Oare?

Oamenii nu te vor, fără motiv. Dacă cei buni și frumoși și inteligenți ca tine te-ar fi acceptat, totul ar fi fost bine, dar ei nu te-au acceptat deloc.
Unii spun că cei buni ”își merită soarta” fiindcă au crezut răul despre un om izolat și chinuit din copilărie, un om despre ei care nu știu nimic. Sau au crezut că trebuie să te omoare. Nu e adevărat, nimeni nu își merită soarta, fiindcă soarta sau destinul însemană fatalitate și oamenii nu pot face nimic împotriva fatalității. Dar oamenii sunt responsabili pentru diverse alte lucruri.

Unii cred că e mama ta, nu tu. Dar ei niciodată nu ”au întors totul pe dos” și nu au ”întors roata”, aceasta fiind încă o iluzie sau delir al lor. Ești tu de când de naști și până când mori și ei vor să mori, deși ești tot ce e bun. Ești tu acel lucru, fie că ei te lovesc mai mult sau mai puțin, dar ei toți au înțeles totul pe dos.
Tu le-ai dat oamenilor totul, dar ei vor să mori.

Iată, încă o dată, ce am înțeles eu și apare din tot ce am scris:
Ei, cei răi, cred că puterea lor politică sau militară - care e același lucru, o delegare a puterii politice pentru uzul forței - ei cred că puterea se obține numai prin minciună, tot felul de elucubrații și abuz și chin asupra mea. Dar eu eram viața, aduceam bucurie și viață altora, cum am înțeles și eu pas cu pas și am avut dovezi și eram un om inteligent care rezista la chin și frustrare, fiind un om bun.
Ei spun chiar că ”dumnezeu este întotdeauna consumat și măcelărit până la ultimul strop de sânge”
Deci ei aberează, dar, în același timp, ei chiar omoară, cum am povestit și mai am de spus câteva lucruri importante.
Deci ei prin putere înțeleg un singur lucru - acțiunea violentă asupra altora și puterea de a acționa violent, cu diverse presiuni, inclusiv bani sau alte valori, astfel încât oamenii stau organizați cum li se cere, chiar dacă nu sunt omorâți sau loviți direct. Puterea în sens pozitiv, de creație sau muncă sau altele, ei cred că e subordonată cadrului coercitiv, așa cum guvernul țării centralizează în ministere diversele activități sociale. Dar ei spun că durerea și suferința celor oprimați - adică eu mai groaznic, printre alții - e necesară pentru ca ei să mențină cadrul politic necesar activităților umane. Altfel spus - fierul deasupra florilor, un exemplu fiind și diverse sculpturi de tunuri montate în diverse orașe pentru aducere aminte și respect.

Această putere coercitivă este într-adevăr obținută prin folosirea mea cum am povestit mai sus sau în teoria conspirației sau martirului. Dar puteau să mă accepte sau să vorbească normal, cât de puțin. Ei lovesc pe alții, dar, în esență, mă lovesc pe mine și pe ceilalți îi lovesc indirect, prin tortura asupra mea.
Dacă m-ar fi lăsat în pace și nu m-ar fi otrăvit, sau chiar dacă aș fi trăit singură, dar cu oarecare relații cu alți oameni, că altfel nu puteam, ei zic că ar fi dispărut puterea coercitivă prin politică, care oricum nu e absolut necesară, dar nu ar fi pierit lumea și nu ar fi fost dezastru economic.
Alții cred invers, chiar au spus că dacă mi-ar lăsa viața și m-ar lăsa în pace, ar fi un imens dezastru social și economic. Cei de genul acesta mereu pun problema în acest mod - la fel cu cei care spun la fel că DACĂ MI-AR LĂSA VIAȚA ar fi o imensă rușine pentru popor, cea ce e fals, și alții la fel - ei cred că lăsarea mea în viață înseamnă ceva rău. Fără a ști nimic despre politică sau altceva, e evident că omorul și tortura pot face răul, dar binele pentru un om nu face niciodată răul ! Binele duce la bine întotdeauna. Ceea ce gândesc ei sunt complicații ale Ideii (realitatea), care sunt și incoerente și ilogice, dar creează sistemul lor de gândire, la fel cum sunt create diverse științe. Dvs. credeți în ei, fiecare din ei are altă concepție în detalii, dar toți aceșit nebuni politici sunt extrem de proști și greșesc, veți vedea și din restul povestirii. Nebunii politici sunt cei mai răi.

Foarte simplu e de observat că am fost mereu o capacitate, cum spunea Ionescu psihiatrul, adică un om de valoare ÎN SINE, ADICĂ POTENȚIAL, cuvânt legat de putere sau potență, fiindcă în mod real nu am avut drepturi și nicio șansă, în afară de relația cu părinții, care erau monstruoși și puțin alte contacte cu alții, foarte puțin. Faptul că am fost și sunt un om inteligent, faptul că am avut multe virtuți și nu am avut vicii (adică defecte de carater, că nici fumatul nu a fost viciu la mine) este un lucru bun, chiar dacă nu am fost acceptată în lume. Acest lucru a fost bun și pentru ceilalți, dar poate nu înțelegeți aceasta, deoarece pare un lucru iluzoriu, în timp ce credeți aberații politice sau altceva, care nu au sens. Pe mine nimeni nu m-a întrebat nimic, fiindcă aș fi putut explica clar orice detaliu de mult timp. Nașterea unui copil bun și deștept, de fapt a oricărui copil - și eu așa ceva sunt și am fost mereu, un om bun - este o capodoperă, este un rezultat sinergic al întregii activități sociale la un moment dat, cum prea bine știu și geneticienii și medicii și alții. Înseamnă mai mult decât o teză sau oricâte teze de doctorat care există la acel moent dat în lume. Eu nu m-am născut nebună, ci am devenit așa, adică închisă la balamuc cum zic ei, prin forța coercitivă a sistemului social.

Nu voi mai explica tot ce știu despre politică, fiindcă ar dura 100 de ani și oricum ei tot vor inventa alte deliruri sau minciuni, cum au făcut încontinuu. Notez încă o dată un lucru spus deja, apoi trec la restul povestirii. Unii susțineau în gândul meu că ei vor să mă omoare fiindcă eu sunt geniu sau om PREA inteligent și, prin urmare, eu centralizez puterea politică, care este oricum mai mult ca o religie în lume, că așa cred ei și ei vor să omoare acest ceva, ca și cum ar extermina o anumită specie de animale - deci absurd - cu speranța ca ei să fie liberi ca oameni politici în coordonarea societății. Ca și cum sunt ei inapți datorită mie. Erau obsedați de ideea ”cine o controlează” ”cine controlează totul”, sau ”nu o să putem niciodată să o controlăm”, care sunt gânduri greșite și agresive ale lor.

Repet, ei au fost mereu liberi. Orice om inteligent este un centru de coordonare bun, nu este ceva rău. E vorba de coordonare, nu de control. Eu am fost ceva foarte curat și sunt la fel. Viața mea a fost ca un fel de tezaur îngropat sau ținut sub lacăte, dar utilizat ca bani în circulație, la fel cum se fac operațiunile bancare, dar tot binele este. Acum am explicat neclar pentru cei care nu mă cunosc. Și aceștia sunt toți, oricum nu am pe nimeni. Toți oamenii lucizi gândesc exact ca mine și au aceleași valori la care țin, aceleași idealuri și aceleași nevoi. În oraș ei spuneau că pe proști nu îi interesează decât banii și sexul, dar eu pur și simplu nu am avut nicio legătură nici cu proștii, pe care nu îi disprețuiesc, nici cu cei inteligenți. În realitate, cei inteligenți trebuiau să mă accepte, nu să mă dea proștilor ca pe un os de ros în cușca lor politică și socială. Eu nu reprezint forțe politice, pot răspunde clar la orice nelămurire în acest sens.

Citeam ieri un text al lui Wittgenstein și acolo scria despre zidurile temniței noastre de toate zilele - adică granițele limbajului verbal. Eu nu văd situația așa, eu văd că omul e liber și există o infinitate de posibilități. Omul, nu trebuie neapărat să fie robot superperfromant, cu limbajul microcipurilor și toate realizările informaticii, omul e în primul rând un om botezat, adică are nume și i se dă harul limbii materne.

Se știe că proștii chiar și acum cred că inteligența oamenilor rezidă doar în memoria lor, deși trăim în epoca în care se vede clar ce memorie imensă au calculatoarele și, din cauza acestei prejudecăți, consideră că eu, cu memoria mea slabă și apoi slăbită de tortură și otravă aș fi proastă. Inteligența comprehensivă și înțelepciunea nu contează pentru ei. Vă puteți imagina că acest lucru nu mi-a dat bătaie de cap sau probleme psihice - adică disprețul lor. În plus, sunt femeie, deci mai puțin valoroasă sau importantă decât bărbații, așa cum cred proștii, în momentul în care compară intelectul femeii cu cel la bărbatului.

De aceea, mai menționez unul dintre delirurile lor legate de Eminescu, cel care era misogin în multe scrieri - ”că femeia are fuste lungi și minte scurtă” În blocul meu numărul 3 din oraș stătea un bărbat care semăna cu Eminescu. Locuiam la intersecția Eminescu. Eu nu știam de el. Ei au creat ideea că acela era Eminescu de odinioară, reincarnat în altă viață, respectiv viața mea ca dumnezeu sau forță vitală, sau spirit al timpului - cum se spunea odinioară. Ei zic că eu am fost cea mai bună de până acum etc.

Ei spun că Eminescu era nebun și odinioară, la fel cu ceilalți, sau idiot ca toți ceilalți și odinioară exista o alta în locul meu pe care el a distrus-o de prost, așa cum fac toți mereu. Altul zicea că nu, dar l-au corupt și l-au făcut total nebun după ce a murit.

Drept dovadă multe versuri din spiritualitatea proprie lui - de exemplu ”Rafael pierdut în visuri...pe madona-dumnezeie” ”pe palida-ți frunte nu-i scris dumnezeu” Etc. La un moment dat spuneau că nimeni nu a scăpat viu de blestemele lui Eminescu - de exemplu cele scrise în scrisorile sale în versuri.