2.05.22

Azi am început să scriu o altă variantă a memoriilor vieții mele (în întregime), care va fi doar puțin diferită față de ceea ce este pe blog, din motive mai degrabă literare - dar nu intenționez să o public, căci știu că nu am cum să scriu ceva bun și mai ales știu că ei nu mi-au publicat nici măcar câte o poezie mai bună în reviste, sau măcar o cărticică de haiku, darmite un text trist, tragic și adevărat cu totul. O voi da celor care vor să o citească pe internet.
Ei continuă cu aceleași idei - că eu aș fi cel mai bun, luminat și curat om, dar toți ceilalți vor să mor.
Alții au idei negative - că eu aș fi singura păcăleală politică a României, ca un fel de momeală, dar adevărul despre mine e atât de monstruos, încât nici alte popoare nu trebuie și nu vor să înțeleagă etc. Eu cred că viața mea a fost ceva sublim pe alocuri și un lucru bun în general și rău a fost ce mi-au făcut alții, nu viața mea personală.
Cutremurător și monstruos e ceea ce au hotărât și fac ei în ultimii 16 și mai ales ultimii 5-6 ani, fiind vorba de crimă cu premeditare, decizie gândită, nu greșeală, cum poate a fost inițial. Am postat acest fragment de mai sus pe facebook și iar mi-au introdus un link spre ceva inexistent - anume mor.br Pentru a nu știu câta oară au intrat în engleză cu ideea ”they can't break her."
Ei spun a nu știu câta oară că toți au mințit despre mine și de aceea toți mă omoară - dar nu se înțelege bine cine pe cine a mințit. Ei spun că totuși nimeni nu a înțeles adevărul, căci altfel nu m-ar fi omorât. De aceea, continuă ei, ei nu pot recunoaște adevărul despre mine, fiindcă nimeni nu i-ar mai respecta în contextul minciunii generale, deci se spală pe mâini și mă lasă morții, cum au spus mai mereu de mulți ani.
De un timp am dureri lombare groaznice și de-abia mă scol din pat sau din fotoliu. Azi mă dor iar ambele brațe și chiar și antebrațele înfiorător. E unul care spune iar că eu am trăit cea mai grea viață pe care a trăit-o un om.

3.05.22
Aseară m-au chinuit vreo trei ore ciupindu-mă de coapsă deasupra genunchiului și încontinuu de vârful nasului, cu senzații sexuale foarte ușoare și neplăcute. Azi au intrat peste mine imediat ce m-am trezit cu ideea veche a lor că ei nu pot, că nu este încă posibil, etc., și ceea ce vor ei să facă e ceva rău și inutil, adică să mă tortureze monstruos cerebral. Necesar ar fi să fie tot adevărul, așa cum am scris eu totul pe acest blog și astfel în mod sigur nimeni nu ar dori să mă oomoare și nici să îmi facă vreun rău, niciodată. Deși m-au torturat atroce mulți ani, deși nu nu spuneam nimic și nu mă plângeam, acum ei spun cu brutalitate că sunt torturată fiindcă pe oameni îi deranjează faptul că eu spun numai adevărul și fiindcă o parte din ei cred că eu am mințit parțial. E o liuzie a lor, o scuză fragilă, fiindcă, dacă nu scriu nimic, ei tot așa fac, cum au făcut întreaga mea viață. Ei spun în engleză că nu e nimic rău legat de viața mea, dar ei vor să mă lovească ca să nu înțeleagă lumea aceasta.
ei spun că eu sunt omorâtă pentru simplul motiv că sunt mult mai inteligentă decât ceilalți și că adevărul este extrem de monstruos, fiindcă întreg poporul crede că eu sunt inversul a ceea ce sunt în realitate ?!! Alții spun iar că moartea mea (!) e fiindcă oamenii cred că eu sunt altceva decât sunt.

4.05.22 Deși am fost de multe ori otrăvită, nu am avut dureri de burtă decât rar, pe termen scurt. Acum mă tem că am cancer, unii așa spun, și mă doare burta aproape zilnic, o durere difuză, vagă, leșinătoare, care mă îngrijorează, supraombilical. Dacă într-o săptămână nu dispare, voi merge la medic. Ei spun că e din cauză că m-au otrăvit la dentist, și durerea a început cu adevărat pe la sfârșitul lui martie, după ce am fost, pe 23 martie, la dentistul din Voluntari, unde m-au chinuit cum am povestit. Nu e exclus să mă fi otrăvit mai rău atunci, sunt de-a dreptul nebuni, totul a fost așa cum am spus, din 1984. Ei au spus adesea, cum poate vă dați seama, că proștii, deși am fost un om foarte scrupulos și hiperexact și am scris tot adevărul pe acest blog, ei totuși cred că eu am delir sau fabulez, sau am visat și fac confuzii, ceea ce e exclus la o analiză atentă. Am început să scriu memoriile mele într-o formă romanțată, cum am povestit, și le voi termina probabil în câteva luni, scriind o parte din ce e pe acest blog, dacă nu mă vor chinui prea tare sau dacă nu am deja cancer. Am scris primul fragment, introductiv, pe 2 mai și unii au procedat așa cum făceau când îmi scriam blogul - mai ales noaptea se luau de diferite fragmențele și inventau minciuni, interpretau adevărul ca un semn de boală psihică, de parcă voiau să mă discrediteze, deși era evident că eram un om inteligent și nu aveam cum să mint sau să am delir. Voi posta imediat această introducere, în următoarea postare. E posibil ca în viitor, în funcție de anumite condiții din mediu, să fiu capabilă să scriu mai bine și mai frumos restul nenorocirilor vieții mele, fiindcă există încă în mine izvoare cristaline și ceruri albastru adânc și în general o imensă frumusețe și bunătate și o inteligență vie, pe care încă le mai pot dovedi, și este așa cum am fost mereu. Totuși mă îndoiesc că voi reuși și oricum întreaga literatură e o colecție de lucruri triste, tragice sau urâte. Abia am scris acest fragment și ei au început să detracteze - au spus că de ăștia ca mine e plin spitalul de psihiatrie, deși eu nu am întâlnit acolo pe nimeni - fiindcă, spun ei, cine decât nebunii crede că noi oamenii suntem soarele sau pământul?! Acum explic, urmând ca pe viitor să nu mai explic, fiindcă ei vor continua să interpreteze greșit ca delir ceea ce voi mai scrie, în ciuda faptului că sunt total nevinovată, pentru că ei vor să păcălească proștii despre mine. Eu oricum nu voi mai povesti decât rar astfel de lucruri. În primul rând am scris clar că e posibil să fie așa, nu am statuat o certitudine și nu cred nici în forul meu interior aberații sau lucruri nedovedite. După cum ați văzut și acest blog a fost scris sobru, fără înflorituri, fără judecăți de valoare, fără interpretări sau descrieri de sentimente, fiind evident adevărul curat. În al doilea rând foarte mulți poeți și prozatori din diverse curente literare, diverse religii sau matrici mitice au notat despre legătura dintre individ și fenomenele meteo, despre natura telurică sau solară a omului. În cazul vieții mele au existat clar mai multe coincidențe legate de cutremure, așa cum am povestit, dar și de seninul cerului și tipul de răsărit sau apus - uneori fenomenale, de trei ori în viață aproape incredibile și totodată legate de fenomene din viața mea. Unii au spus ”eu sunt pământul”, alții ”eu sunt lumina lumii” etc. Ca aberație și totodată ca explicație puerilă - teoretic valabilă pentru cei ca mine, care nu au cunoștințe exacte, care se îndoiesc firesc de dogma științifică ce pare incredibilă - pot spune că poate că soarele suntem noi, oamenii, fiindcă viața socială este o ordine după criterii fizice și psihice și intelectualii sunt evident legați de fenomene meteo și geosistemice. Oamenii și vietățile felurite au proprietăți bio-electro-magnetice în mod evident și, in extremis, mai mai ales dacă am crede, cum e firesc, că soarele se învârte în jurul nostru, poate concentrează lumina solară pe un disc/oglindă concavă prin magnetism terestru (și biologic), prin inducție electromagnetică. Am mai notat această erezie a mea, dar bineînțeles că nu sunt nebună și am explicat doar că așa e mai firesc să credem dacă gândim cu propriile noastre forțe. Oricum, în restul memoriilor mele nu mă voi mai referi la astfel de lucruri și nu voi mai explicita, căci oricum ei vor inventa în permanență că delirez și că nu am dreptate, deci nu aș mai termina niciodată dacă aș explica tot. Am totuși dreptate 100%.