desenele mele cu mouse-ul - o parte din mine, le postez aici fiind complet izolată de peste 38 de ani, probabil le voi șterge

joi, 7 noiembrie 2019

7 noiembrie 2019

Bună seara, mi-e tare dor de voi, nu durere ci nevoie și drag, dar asta e - toți cred că eu trebuie să fiu omorâtă de mama și de otravă.
Unii spun că eu sunt omorâtă fiindcă am o tulburare genetică din naștere, și că de aceea m-au băgat la balamuc, dar dacă citiți blogul despre viața mea veți vedea că se pare că nu e așa - dar poate așa credeți. Mă tem că nu e așa. Păcat că nu m-au lăsat, cu otravă, să termin povestirea ultimă - încă mai sper că voi reuși, după aceea nu mai era nimic de scris despre mine sau cum mă torturează cei răi, și nu m-ar mai fi lovit - mâine voi continua, dacă nu mor, a fost tare rău. Inima e tare afectată, respir greu, obosesc la câțiva pași. Am reușit în sfârșit să am o programare la cardiolog vinerea viitoare în București. Amețeală zi de zi, cum nu am mai avut. Ceva mai bine în ultimele zile fiindcă am pus din nou proteza de gambă - rana aproape s-a vindecat - și fiindcă nu am mâncat.
Am sunat la Maria Tirenescu de două ori și nu am reușit să o găsesc, dar voi continua să sper.
V-am rugat de mult în genunchi să vorbiți puțin cu mine, măcar pe mail o dată pe lună, dar nu aveți milă, fiindcă probabil considerați că trebuie să mor fiindcă mi-au dat diagnostic psihiatric, poate credeți că am defect genetic. Desigur că nu aș fi vorbit despre mine, am fost un om bun și inteligent. Eram chiar în stare de muncă și chiar de studii, dar nu au vrut să îmi dea drepturile. Ei mint în mod sigur că eu vă dăunez dvs., când era clar că ceilalți mă agresau din 1984, eu niciodată.
Ei spun că încă mai există idioți care nu au înțeles că eu nu am avut nici cea mai mică grteșeală niciodată și că atunci când ei vor înțelege toți mă vor omorî.
Mîine, dacă voi fi în viață, voi continua povestirea, trebuie să o termin.

luni, 4 noiembrie 2019

4 noiembrie 2019

31 octombrie 2019
Azi am reușit să vorbesc la telefon cu Viviana Moise și m-am bucurat
Din păcate mama m-a chinuit ziua întreagă foarte mult
Mi-e și rău fiind probabil otrăvita
Și dureri de rinichi și greață toată ziua și acum mai rău

2 noiembrie 2019
Foarte rău otrăvita - e adevărul, nu sunt f_ta. Vreau să trăiesc. E adevărat că dvs nu ați dorit să vorbiți cu mine dar normal ca am ținut la dvs. Mi-e dor de voi, vă implor lăsați-mi viata - dacă aș fi terminat acea ultima povestire nu as fi fost omorâtă
0747228311

Noaptea dintre 2 și 3 noiembrie 2019 a fost înfiorător de rău. Probabil otravă și din nou toate ideile lor că trebuie să mă omoare. Inclusiv, ideea nouă pentru mine, că eu sunt un element radioactiv periculos.

Alții spuneau că e o necesitate să mă omoare fiindcă mi-au distrus creierul complet. Alții spuneau că decizia curții constituționale e irevocabilă. În realitate nu am greșit nimic și nimeni nu m-a întrebat nimic, este o eroare, o greșelaă a lor faptul că vor să mor și chiar mă omoară. Amețeală și rău cerebral enorm. A trebuit să iau 5 pastile de seroquel și m-am trezuit la 6 seara ieri, de fapt mama m-a trezit. Pastilele psihiatrice nu sunt otravă, eu am fost otrăvită prin apă și hrană sau și prin aer în apartamentul meu dn bloc. Azi, 4 noiembrie 2019, m-a trezit la ora 6 dimineața și mult timp nu m-am putut da jos din pat, datorită amețelii înfiorătoare, răului cerebral.
De atunci abia am pulsul foarte slab și mi-e rău și abia mișc degetele pe tastatură.

De o fi să mor moi pare rău că nu m-au lăsat (ei spun că intenționat nu au vrut să mă lase să scriu, dar oricum m-ar fi omorât) să scriu ce mai rămânea din restul ultimului meu rezumat. Aceasta deoarece ar fi fost totul clar și posibil nu m-ați fi omorât, și totul ar fi fost foarte frumos și bine. Aș fi scris restul în întregime și chiar lucruri frumoase, umane și bune și curate despre mine și restul lumii, în tot ce urma să scriu - nu doar adevărul curat - și după ce aș fi terminat de scris, fiindcă sigur aș fi terminat, ați fi înțeles că nu era bine să mă omorâți și ați fi văzut multe lucruri frumoase. Și eu în mod sigur aș fi scris altcevala sfârșit, unele lucruri chiar frumoase sau bune, nu despre viața mea, fiindcă încă eram în stare și încă sunt și nu am fost niciodată narcisică, deși unii așa au mințit, dar eu pot dovedi contrariul.

Mi s-a spus că degeaba, fiindcă oricum nimeni nu dă doi bani pe mine, nici dvs. cei de pe facebook. Îmi pare rău, asta e. Poate îmi voi reveni și voi scrie zilnic ce a mai rămas și în maximum 2 săptâmâni voi termina. Sau mor și îmi ia locul la calculatorul meu altcineva ca să mintă. Oricum ei zic că era demult evident că eram omorâtă, fiind singură, izolată aproape total (de fapt din 84), săracă și fără drepturi și evident fără greșeală o viață întreagă. Era cât se poate de clar că m-au otrăvit aveam adesea obiectul delict ca dovadă sau puteam preciza clar cum apăreau simptomele în funcție de anumiți stimulti, deci evident nu era un cancer vechi sau altă boală.

Pulsul foarte foarte slab și acum. Zilele trecute mama m-a chinuit monstruos, în unele zile de dimineața până seara încontinuu, și am mai fost și otrăvită și mi-au aruncat mereu cuvinte multe de moarte. Mama a profitat de faptul că eram la pat sau mergeam în cârje până la baie și în acest mod a putut să mă lovească mai monstruos. Greață și sete mare cu uscăciunea mucoaselor oricât beau.
Ei spuneau că era ”răutatea și ura monstruoasă a unei mame degenerate.” Această răutate și ură au fost din 1984 în mod real. Sau că e o crimă în familie și atâta tot. Dar de fapt mă omoară întreaga lume, și poate dvs credeți tot că sunt ceva radioactiv ce trebuie omorât, dar eu nu știu și nu știam asta fiindcă nimeni nu mi-a spus. Nu am nicio dovadă.

Am încercat să obțin două consultații gratuite prin CASMB la gastroenterologie și la cardiologie la trei policlinici mari din București și m-au refuzat. Nu mai povestesc în detaliu. Acum sunt pe listele de așteptare la clinica Medicover.
Greață și reflux esofagian de apă, alcalin, nu ustură deloc.

Azi 4 noimebrie 2019
Azi nu am mâncat hrană dar mi-a fost greață toată ziua, de la 6 dimineața până acum la ora 8 jumătate seara. Pulsul continuă să fie extrem de slab - mereu îl aveam puternic, ușor de palpat, așa ceva nu am mai pățit. La mâna dreaptă abia se simte și la stânga cu greu. Încă și acum râgâi. Ei au intrat iar peste mintea mea cu ideea că ei trebuie să mă omoare fiindcă m-au otrăvit diverse servicii secrete și fiindcă dacă m-ar lăsa în viață ar însemna să facă poporul român de râs. ?!

sâmbătă, 19 octombrie 2019

19 octombrie 2019

Azi, 8 jumătate seara, 19 octombrie 2019
Defecația.
Azi am privit pe youtube niște dansuri populare din Germania și Belgia. Am remarcat că muzica avea asemănări certe cu muzica celtică, în special irlandeză din folclor pe care o ascultasem eu mai demult. Nu am găsit altele - decât câteva - și astea erau la modă când mi-am cumpărat eu câteva casete și chiar CDuri dn oraș, unul cadou de la mama. Nu am avut nici bani de mai multe și azi descopeream acorduri similare și harpei celtice și altor muzici ale lor. Nu știu dacă odinioară acea muzică era altfel, s-ar putea ca nimeni să nu mai țină minte și lumea să se bucure și să danseze în continuare. Nu era nimic rău, era drăguț. Ei spuneau că oamenii aplaudă și le plac lucrurile create de mine, dar mă omoară. În plus, dacă ei descoperă legătura lucrurilor cu viața mea - sute de mii de legături, și eu am văzut - ei au tendința să respingă totul, chiar ceea ce le plăcea mai înainte, cu ideea greșită că eu eram ceva rău sau nu știu ce forță politică. Unii zic că eu am creat totul, dar oamenii nu văd decât legătura mea cu lumea, dar nu văd faptul că eu am creat, iar alții zic că toate geniile sunt la fel cu mine, dar ei mă consideră proastă. Deși nu știu ei nimic despre mine.

Azi iar au intrat în engleză cu ideea că germanii au fost de acord să mă omoare. Din aceștia au fost mereu de mulți ani, cu ideea că au fost unii sau toți de acord să mă omoare. Acest lucru fiindcă în ultimele săptămâni au creat iar idei aberante legate de Germania în raport cui viața mea și chiar un prieten de pe facebook mi-a vorbit despre Germania nu de mult câteva cuvinte.

Ei spun, ceea ce știam de mult, că proștii credeau că eu am creat lumea prin defecație. Din cauza aceasta era încă din copilărie și azi ideea ”caca-maca” și de aceea îmi spuneau mereu că eu, copil sărac, stau pe tron când mă duceam la WC și nașul meu mă întreba dacă am născut când veneam de la WC etc. Există în popor multe idei legate de tron ca WC și de scaun moale sau tare, cum îmi făceau în spital asistentele, care evident se refereau la defecație în raport cu puterea (scaunul) în societate. Mă îndopau cu multă mâncare să mă îngraș etc. Apoi, în blocul trei, mi-au dat otravă de un anumit tip ca să mănânc mult și ca să fie inhibată defecația. Mereu, când mergeam la WC, ei veneau în băile lor deasupra mea, tot pentru a îmi inhiba defecația și făceau zgomot. În același timp, copiii celor de sus au strigat odată ”de ce să nu lași un om în pace dacă trebuie să facă treaba mare”? Altul intrase peste mintea mea când eram la WC cu ideea că ”deci asta e facerea lumii?! O femeie care se cacă?” Ei spun că idioților le-au trebuit zeci de ani de studiu ca să înțeleagă legătura dintre organele mele interne sau subsistemele mele biologice și restul lumii - oameni și natură - în timp ce mă distrugeau. Niciunul nu mă întreba nimic, niciunul nu mă privea ca întreg sau ca om. Ei zic că eu nu eram un robot care funcționa pentru ei, ci eram om normal, dar tratată toată viața ca animal în coteț, izolată o viață etc. Colegul de liceu Lucian Micu spunea că dacă simți rușine sau sfială în fața unui om mare, a unei personalități, trebuie să îți imaginezi acel om cum stă pe WC și face caca. Familia Ramba, musafiri ai casei ai rudelor mamei Șerban, aveau o fată care cânta de mică la petreceri cântecul căcănarilor, probabil tot în raport cu ”puterea”, mai ales politică. Meditatorul meu, medicul Zăgrean Leon, din 1988 făcea aluzie la romanul Ulise de Joyce, exact datoriită acestei legături a organismului omului inteligent, adică a defecației cu restul lumii, fapt notat în roman. Acum mi-am amintit de acest detaliu fiindcă tocmai văzusem acele dansuri populare pe youtube și Joyce era irlandez. Întotdeauna fiecare lucru se leagă de viața mea prin mii de conexiuni interrnediare. De asemenea, colega mea Luiza Dona, prezentă la meditațiile mele, m-a șocat la un moment dat, când i s-a dat de către Zăgrean defecația la un test scris și ea a spus :”Asta pute”. Și el a răspuns tot șocant, simplu adică: ”pe hârtie nu pute.” În realitate, nici Luiza, nici Zăgrean nu erau de obicei așa cum erau în acel moment. Repet ceea ce am mai spus - nimeni nu m-a judecat și nu m-a condamnat, nimeni nu m-a întrebat nimic și doar m-au lovit de moarte fără să am nicio șansă, după cum veți vedea și din cele ce urmează. Foarte mulți spuneau că proștii cred și acum că eu sunt ”rahatul politic”, nu ceea ce sunt în mod real. În oraș intrau mereu peste mintea mea cu ideea ”eu nu vreau să fiu rahatul ei” și o dată au spus ”rahatul ei e mai bun (decât al maică-sii).” Când eram copil în satul bunicilor copiii mă chemau uneori să jucăm jocuri de cărți și unul dintre ele era Buda, adică WCul în care jucătorul cădea treptat la orice greșeală, fiind eliminat când murea în rahat. Dezgustător, era un joc de îndemânare, asemănător celui cu bețigașe Marocco sau Morocco, care acum e peste tot numit Mikado.

În ce privește explicarea legăturii dintre restul lumii și defecația unui om, cred că idioții pur și simplu mă considerau animal, fără să mă recunoască niciodată ca om integru și inteligent. De gândit corect e simplu, dacă pleci de la ipoteza corectă că alimentarea omului presupune ingestia unor substanțe din exterior și tranzitarea acelora prin tubul digestiv.

Intrau unii peste mine din nou cu ideea că proștii nu au înțeles că toată corupția care lor nu le place în România este de fapt minciuna despre mine.
Alții iar cu ideea ”cum să facem ca oamenii să înțeleagă ce este sau cum este ea etc.” Alții spun că aceștia, prezenți peste mintea mea de câțiva ani, nu fac decât să îi păcălească pe puținii nebuni care țin la viața mea. Alții, dimpotrivă, spun că acești oameni sunt bine intenționați, dar fiind ei proști, mă văd pe mine proastă sau astfel se exprimă ei adesea peste mintea mea - nu mai dau exemple. Sunt întrebată: ”tu Cristina, dacă ai vrea să ajuți un om mai inteligent decât tine, cum ai face acest lucru?” Nu știu, ce ajutor?
În engleză, din nou, ca și în românește adesea - ”nimeni nu vrea să te ajute, toți vor să mori.”
Continuu în postarea următoare.

joi, 17 octombrie 2019

17 octombrie 2019

3 și un sfert 17 octombrie 2019
Aseară mama a făcut din nou scenă urâtă și a țipat și a inventat aberații încontinuu și a trântit lucrurile etc. Vreo câteva ore. Am spus de multe ori, eu nu am cum să o controlez, așa a fost din 84 încontinuu. În felul acesta mi-au torturat creierul destul de urât. Ei spun că astfel ei îmi decimează creierul și mă omoară. Eu nu am provocat-o niciodată. Aseară am țipat la ea, neavând ce face. Mult timp am crezut că dacă nu țip la ea e mai bine, dar în realitate e invers și abia la unele dintre scenele ei din ultimii 5 ani poate, am țipat la ea, pentru a evita mai mult rău. Nici măcar nu am încercat în trecut. Ei spun că mama joacă de mult rolul unei nebune hidoase ca să acopere crima asupra mea și deci să îi păcălească pe toți ceilalți. Au spus că proștii cred că era o ceartă între nebune, deși eu nu am fost niciodată nebună și nu m-am certat niciodată cu nimeni, neavând cu cine și fiind eu un om prea inteligent ca să mă cert cu cineva. Au spus deci din nou că oamenii au fost mințiți că eu și mama suntem nebune amândouă.
Ei spun că tortura și otrava au fost aplicate încontinuu asupra mea fiindcă ceilalți au fost dedesubtul intelectului meu și pur și simplu ei nu acceptă acest lucru și îmi consumă substanța creierului și mă chinuiesc monstruos ca să fie ei deasupra. Nu pot înțelege, cum adică se simt ei dedesubtul meu? Ce îi deranjează? Cine? Eu nu am avut relație cu niciun om toată viața, cum spun toți. Cum m-aș fi simțit eu rău dedesubtul altora? Aș fi simțit ceva durere sau ce? Ce fel de durere? Cum aș fi putut eu omorî din simplul motiv, de fapt bucurie, că există și oameni mai inteligenți decât mine?
Ei spun că problema nu e faptul că eu nu accept să fiu omorâtă prin otravă și f_tere, că de fapt problema sunt ceilalți, care lovesc în mine și vor să mor indiferent de orice, chiar dacă tac, chiar dacă sunt izolată etc.
Din nou ideea că toți au mințit despre mine 35 de ani și că nimeni nu mă mai crede pe mine. Cum adică să mă MAI creadă? Cine? Cei care citesc pe facebook sau pe blogul meu adevărul despre mine?
Aseară m-aui împroșcat cu ură mereu. Nu mai povestesc. Unii spuneau că ei trebuie să mă omoare fiindcă toți vor ca oamenii să nu înțeleagă că am fost bunătatea perfectă și normalitatea încele mai mici detalii, fiindcă oamenii nu ar mai crede în ceea ce e bun. Au spus această idee de multe ori ca pretext de crimă, inclusiv în engleză. Nu e adevărat, am spus, eu chiar am fost ceea ce e bun, în ce fel de lucru bun cu adevărat nu ar mai crede oamenii? Ei au recunoscut că e vorba de ceea ce PREZINTĂ EI oamenilor drept bine, deci de niște minciuni. Deci ar continua să creadă în ceea ce e bun în realitate. Unii râd de astfel de explicații, fiindcă ei cred că eu le inventez și că criminalii reali nu ar vorbi așa ceva față de mine fiindcă e de râs, e ceva ce nici copiii nu ar crede că spun alții, și că ei cred că eu le inventez ca să îi conving pe alții de adevăr. În plus este cert că eu am fost un caz particular, un individ, o excepție și adevărul despre mine ar duce la dreptate pentru mine adică la dreptul la muncă și la studii cum am cerut din 84 și clar nu am avut nicio altă problemă nicioodată. Nu s-ar întâmpla nimic rău cu credințele oamenilor și nimic rău în societate. Tot ieri au început din nou cu ideea că unii au legat opiniile politice ale proștilor de martirizarea vieții mele. Dar de fapt nu e vorba de poilitică deloc, ci doar de un caz social de persecuție și crimă, e vorba de opiniile greșite în mod clar despre un om perfect și mnasacrat o viață întreagă, opinii care îi fac să omoare, dar nu e nicio legătură cu politica.
Familia mea, spun ei, e cea mai vinovată, fiindcă eu eram evident bunătate, iubire și înțelepciune, nimic altceva, și ei m-au respins și masacrat monstruos cu adevărat, spun ei, fără motiv. Ei spun că proștii sunt tratați așa și nu contează bunătatea, înțelepciunea și iubirea. Totuși am fost mereu inteligentă.
Mama iar a vorbit timp îndelungat cu Ovidiu la telefon de două ori în câteva zile, zilele acestea. Ovidiu e un om foarte bogat și ei au inventat că el era Iuda și că a obținut banii vânzându-mă pe mine încontinuu, ca eu să fiu torturată cerebral și sexual. Că mulți alții așa au luat bani și avantaje în societate, spun ei, prin minciuna și cruzimea asupra mea. Iar au intrat de exemplu cei care spun că pe capul meu s-a pus un preț foarte mare. Nu am de unde ști. Au inventat că el mă lovește ca să o apere pe fata lui. Fetei lui, Monica, spun ei, i s-a oferit o viață îmbelșugată și fără griji, nu e vina ei. Ea e un om în toată firea, nu are legătură cu greșelile tatălui ei.
Ieri nu am putut continua povestirea fiindcă m-au torturat și zillele trecute la fel, iar sâmbătă și duminică au făcut vecinii și țiganii zgomote monstruoase, era imposibil. Voi continua acum, mă voi strădui să termin totul în 2 săptămâni, dar ei lovesc mereu, într-un fel sau în altul.
Ideile lor gen ”săraca fată bogată” au fost aruncate odinioară asupra ta, deși tu erai cea mai săracă.
Ei pur și simplu te omoară, nimeni nu vrea să îți reducă intelectul.
E un om prea lucid, nu se poate face nimic. ??? Mereu au spus și asta.
Continuu imediat.

Personalitatea mamei tale și puterea ei în societate se bazează pe minciunile despre tine și ea a mințit în fiecare detaliu din 84. Faptul că tu nu i-ai răspuns ei niciodată cu agresivitate, că nu ai țipat și nu ai vorbit cu dușmănie cum face ea mereu indiferent de orice, deși tu vorbești de bine în mod sincer, a fost interpretat drept prostie și nebunie din partea ta.

Azi a venit Florin la mama cu soția lui Doina și copilul lor mic. A venit ca să aerisească caloriferele, cum spunea Carmen, asistenta mea psihiatrică. Ei spun că și Florin, ca toți ceilalți, a înghițit minciunile despre mine și nu poate crede că mama e un monstru înfiorător. Florin a fost una dintre extrem de puținele mele relații o viață întreagă și unul dintre extrem de puținii oamenui care au intrat la mine în apartament. Odată a venit ca să îmi repare iala de la ușă și a stat ore în șir și a stricat-o mai rău, a trebuit să chem pe altcineva. În același timp, în acele ore și mai apoi, eu am fost chinuită sexual foarte rău încontinuu (f_tă). Din câte îmi amintesc, aproape sigur, dar nu cu certitiudine, am mai pățit cel puțin încă o dată același lucru cu Florin, cu exact aceleași torturi sexuale. Cei din oraș au inventat că el e pervers, dar eu nu pot fi sigură că el mă chinuia sexual de la distanță (f_t) în acele momente. Eu nu am avut de ales, eram singură mereu și uneori aveam nevoie de reparații în casă.

Ieri mama a mers în oraș să îmi ia pastilele de inimă etc., nu cele psihiatrice, și mi-a spus că a venit extrem de greu, că a așteptat ore în șir mijloacele de transport. A trebuit și ieri și azi să meargă și să umble mult pentru formalități birocratice pentru ”taxa de habitat” (pentru colectarea deșeurilor mele menajere), fiindcă eu primisem avertisment pe telefon că am datorii la bugetul local și că îmi vor sista ajutorul social lunar - 500 lei - pentru handicap din această cauză. A trebuit aseară să semnez din nou o împuternicire solemnă pentru ca mama să îmi plătească gunoiul, care nu se mai plătește la administrația blocului, și toți oamenii singuri sau bătrâni sau orice trebuie să plătească personal, prin formalități complicate. Mâine trebuie să meargă a treia oară. În momentul în care scriam aseară împuternicirea mi-am amintit toate mizeriile birocratice prin care am trecut și faptul că unii spuneau că eu sunt de fapt lovită de tot sistemul, inclusiv birocratic, datorită faptului că oamenii sistemului m-au respins total. Uneori cu aberații. De pildă au scos mai demult o lege, spunea psihiatra, că pacienții nu au voie să primească mai mult de un medicament neuroleptic pe zi și psiahiatra de la spital îmi recomandase două. Au scos tot legi absurde legate de medicina de familie, pe care le voi explica pe scurt. Au scos o lege pe care mama nu o știa despre faptul că oamenii cu pensie de urmaș nu au voie să muncească, dar ceilalți pensionari da și ea fusese indusă în eroare de funcționari și i-au aplicat amendă de 4000 lei - enorm pentru noi - și a reprezentat-o tot avocatul Ninel în instanță și apoi a muncit din nou cu pensia ei proprie, altădată a dus-o mașina poliției la Târgu Jiu pentru un proces absurd cu care ea nu avea legătură, altădată mi-au blocat cardul de sănătate - deci puteam muri sau suferi grav - numai pentru că au găsit o sumă de 2-300 lei |(deci 2-3 milioane cum zic unii) pe care o primisem neimpozabilă prin poștă, cum voi explica mai încolo etc. Unii spuneau că și legea lustrației a fost scoasă ca eu să fiu omorâtă și că referendumurile absurde au fost montate pentru ca populația României să voteze să mă omoare. Când trăia tata el mă punea să scriu și să semnez declarații aberante de răspundere că eu în deplinătatea facultăților mele mintale etc. și eu trebuia să scriu aberația, fiindcă altfel mă băteau sau mă torturau încontinuu, nu aveam de ales.

Adineaori am lăsat calculatorul singur puțin și s-a deschis singur la IRP, adică Insititutul Român de Psihologie.
Ei spun că oamenii pur și simplu au dat puterea unor porci care m-au masacrat toată viața. Au spus că a fost un regim de teroare și minciună, dar că cei de pe facebook care citesc ce scriu eu nici nu cunosc tarele sistemului. Că au inventat o serie de legi rele, care lovesc numai în cei săraci și nevinovați.
Când mi-au blocat cardul de sănătate au făcut acest lucru fără avertisment și nici nu știam, dar medicul de familie mi-a spus la consultație. Au pus sănătatea pe card și astfel au legat-o de celelalte subsisteme sociale uneori în mod absurd. Mulți cred că numai eu eram ”victima sistemului” și că restul nu erau loviți dar loveau în mine fără motiv.

Eu locuiesc acum la Voluntari și practic iau ilegal acei 500 de lei, care se dau de către primăria București pentru integrarea socială a persoanelor cu handicap din București, și mai mult ca sigur Voluntariul nu dă. Am luat acești bani de anul trecut, datorită bunăvoinței prietenei de pe facebook Rodica Enache, că altfel nu aș fi aflat de acest ajutor. Abia acum am reușit, cum am povestit, după mulți ani, să îmi cumpăr două articole de îmbrăcăminte, că nu aveam dleoc, deci oricum nu mă puteam integra. Dar în oraș nu am pe absolut nimeni și nimeni nu mă vrea deloc, și era și este otravă monstruoasă de la vecinii de bloc.

”Vărul tău Cosmin e fost prost, dacă el se deștepta, tu ai fi fost salvată.”
Marți 15 octombrie 2019
Părul mamei tale nu e alb, părul tău e alb. Părul tău e alb din cauza torturilor și otrăvii. E adevărat că părul meu e alb în mare parte, dar nu se vede decât parțial la suprafață - adică firele de deasupra de la frunte, căci de fapt, dacă desparți părul la mijloc se vede mult alb. Am văzut-o pe Luiza Dona, fostă colegă de liceu anul trecut și nu avea nici riduri și nici păr alb de exemplu. Unii spuneau că ea e la fel cum erau toți colegii mei de liceu și că îmi voia răul și conspira cu ei împreună, numai că eu nu puteam nimic bănui, fiind om normal.

Unii cred că unii oameni sunt ”înghețați” și astfel nu îmbătrânesc vizibil deloc, nu fac riduri și nu albesc, nu fac cancer etc. Alții cred că nici înghețarea nu există, la fel cum nu există aranjare sau terminare, așa cum spuneau ei mereu că proștii credeau că trebuie să facă cu mine. În realitate, da, eu acum știu adevărul cert, nu există arajare sau terminare a oamenilor nedoriți sau băgțai la balamuc, aceste cuvinte înseamnă doar ceea ce scria în dicționar la sensuri figurate - adică omorâre. Cât despre înghețare, ei spuneau că eu nu pot să fiu înghețată, spre deosebire de ceilalți. Ei spun că vecinii mei din oraș nu doar că m-au otrăvit și ăsta era secretul lor care îi proteja, fiindcă nimeni nu poate crede (? era dovedibil și de fapt numai proștii pot crede că mint sau fabulez, voi explica mai încolo) ci în plus au făcut multe mizerii, de pildă au înghețat creșterea copiilor lor timp de 10 ani fiindcă nu mă vor pe mine și voiau să mor. Acest lucru îi îngrozea pe idioți și dădeau vina tot pe mine, cea nevinovată. Și era tot un secret al lor ca să aibă ei putere asupra altora și să mă lovească tot pe mine. Ideea era că medicii erau și ei îngroziți și mințeau despre mine și mă loveau. De aemenea, așa cum fac ei mereu, au mințit mereu în acte despre copiii care nu creșteau, așa cum fac ei de obicei. Ideea subiacentă era că ei înghețau oamenii tot cumva cu ajutorul torturii cerebrale asupra mea. Ceea ce pot spune cert e că vecinii de sus aveau copii mici de când m-am mutat acolo sau după un an-doi în mod sigur și mă torturau cu multe zgomote, inclusiv cu copiii lor, care tropăiau monstruos și chiar făceau zgomote incredibile pentru niște țânci. Atunci eu m-am dus la ei sus să îi rog să facă mai puțin zgomot cu bromașinile etc. la anumite ore măcar. Au deschis ușa alți oameni care mi-au spus că ei au venit să ia copiii la țară. Și era foarte demult, la începutul șederii mele acolo în mod sigur, că numai atunci au făcut mult zgomot de bormașini atât ei, cât și ceilalți vecini. Ulterior copiii au continuat zi de zi, an de an. Copiii i-am văzut numai de câteva ori, și i-am văzut precis la început, dar nu le-am reținut chipurile.
Ulterior, după 10 ani de stat acolo, unde am stat din 2006, am văzut din nou copiii, și erau la fel de mici. Și semănau cu părinții se pare. Era un lucru cert că acei copii - sau diferiți, poate îi schimbau - erau tot copii mici și torturau cu zgomote aproape zi de zi. Trebuiau în mod sigur să fie cel puțin adolescenți, dar nu crescuseră sau erau alții. Mi se spunea că era monstruos și că cei care mă urmăreau pe mine o luaseră ei razna din cauza secretelor legate de acei copii și tot pe mine mă loveau, dar schimbau mereu echipa care mă observa, sau că din cauza acelor așa zis secrete despre vecinii mei lumea mă acuza pe mine de ceva rău. Deoarece nimeni nu vorbea cu mine, și nimeni nu avea relație de durată cu mine în afară de mama, e puteau să facă orice mârșăvie și nimeni nu ar fi crezut ce spun eu, căci eram considerată nebună, zic ei. Pe de altă parte, mama mea vorbea cu acei vecini ca și cum se știau bine și se respectau, la fel cum ea vorbea cu gărzile din spitalul de psihiatrie - și spunea pe drum că ea a pierdut puterea. Ei spun că e evident că mama îi păcălea pe toți legat de politică și că voiau să aibă ei putere poilitică prin păcălirea proștilor despre mine.
Ei zic că eu am fost condamnată la moarte sau că toți cei care vedeau adevărul despre cum eram otrăvită, încă din blocul doi și apoi în blocul trei, și torturată monstruos, toți trăgeau concluzia că eu fusesem condamnată la moarte. Eu zic că ei mereu creau câte un delir ca explicație - de pildă că eram condamnată la moarte - post factum, după ce se întâmplau diferite lucruri.
Ei spun că de fapt ei mă condamnaseră la moarte din 1984 când aveam 13 ani și a trebuit să vin în oraș fiindcă liceul era obligatoriu și în Voluntari nu exista. Eu spun din nou că totuși nimeni nu m-a întrebat absolut nimic și nu am greșit absolut nimic niciodată, dar ei spun că ei m-au condamnat la moarte numai datorită minciunilor despre mine, pe care ei le-au creat încă de când eram copil mic.
Unii spun acum că numai nașul meu, Liviu Moldoveanu, știe adevărul. Că și lui i-au făcut la fel, că și el albise la păr mai mult dedesubtul părului negru care acoperise părul alb. Că mie vampirii din oraș mi-au păpat tot creierul sau aproape tot. Ei spun că și el a fost otrăvit și persecutat o viață întreagă, dar că pe vremea lui unii au înțeles și i-au dat de toate și pe mine să mă crească, când el avea 40 de ani. Alții spuneau că el a fost un porc la fel ca ceilalți membri ai familiei mele și că el credea aberații politice, și avea ceata lui de nebuni prieteni și familie și serviciu bun și altele. Că el a greșit de mai multe ori și eu nu am greșit niciodată. Că eu am avut numai adevărul și dreptatea de partea mea.
Ideea lor e că acei copii chiar nu creșteau și că acest lucru a fost demult, fără știrea mea fiindcă mie nimeni nu îmi spunea nimeni nimic, cap de acuzare pentru condamnarea mea la moarte de foarte mult timp, și astfel de lucruri au fost puse în cârca mea încă dinainte de 84, și am fost dusă în oraș ca să fiu masacrată de părinți, fiind considerată monstru și cauza mutațiilor genetice ale altora, sau altor rele. Bine, dar părinții mei așa erau dinainte! Și erau părinții mei, cu care vrând-nevrând trebuia să stau și nu aveam pe altcineva, nu erau călăi. Adică vreți să spuneți că eram condamnată din scutece, dar nu mă omorâseră? Unii zic că da, că încă de când m-am născut ei au încercat să mă omoare și apoi nu au avut ce face și m-au dat spre creștere la nașu, unde era căcat și mizerie peste tot, nu era apă curentă sau canalizare, nu se aproba niciodată telefonul, era apă rea la puț - gușă mai mulți vecini și nașa și eu hipotiroidie - nu erau decât vechituri și sărăcie și gunoaie în grădină că oamenii aruncau la noi mult gunoi sau pe strada mea - Mihai Viteazul - și baltă foarte infectă în apropiere cu țânțari etc.
Eu pot explica simplu - dacă acei copii din bloc chiar nu creșteau aveau o boală genetică, nu avea cum să fie din cauza mea ca copil, și eu eram chiar un om perfect și fără greșeală și inteligent și meritam dreptul de a munci și de a studia - și numai astfel aș fi dovedit ce eram și ce puteam face. Eram un intelectual, chiar dacă femeie, deci nu eram de vină, și colegele mele au fost și ele acceptate ca intelectuali, deși erau femei. Diverse boli genetice există și ele sunt în aparență legate de viața unor intelectuali, dar aceia nu sunt de vină și valoarea lor utilă, frumoasă și bună este mult mai mare prin restul lucrurilor pe care ei le reprezintă. Nu are rost să explic totul. Dacă faceți răul asupra unor oameni buni și nevinovați, acel rău lovește alți nevinovați. Bolile genetice sunt în cărți, sunt concepte intelectuale, oamenii puri și tineri și inteligenți merită să aibă și ei o șansă, eu nu am avut-o. Eu afirm din nou: nu doar că nu am avut nici cea mai mică greșeală toată viața, dar am fost cu adevărat un om perfect. Și aș fi putut fi om util și bun între oameni și aș fi putut munci studia și chiar crea ceva bun. Știu, voi ziceți că alții au știut să mă evaluze și că eu sunt proastă și nu știu - dar eu vă spun că au greșit și au mințit, la fel cum au mințit toți așa zis călăii și medici de diverse categorii, de 35 de ani, nu doar psihiatrii, cum voi povesti mai departe și alți așa zis călăi și psihologi și alții.
Despre bătrâna din blocul meu, Ioana, un zdrahon de femeie. Ea avea peste 70 de ani când m-am mutat în bloc și apoi nici ea nu s-a schimbat deci are aproape 90 și arată ca de 70. Ideea voastră, știu, e că vecinii mă acuzaseră și mă omorau. Ioana vorbea foarte urât cu mine de la început și inventa că eu îi arunc păr pe pervaz când îmi aruncau vecinii, cum am și fotografiat (vă dați seama că nu puneam eu păr) și ea a fost cu George, un alt vecin, să îmi deschidă gura de aerisire împotriva voinței mele, deși ea nu avea așa ceva la baie, și apoi țipa în apartamentul ei că ”mă omoară” adică ea credea că o omoară cineva și apoi a țipat peste încă un timp că e ”vinovată” etc. După mai mulți ani ea mi-a pus tortura cu televizorul ei zi de zi de dimineața până noaptea târziu, spunând că ea nu are bani de aparat auditiv, dar asculta peste 12 ore, nu oprea nici dacă ieșea din casă deci, foarte tare.

luni, 14 octombrie 2019

14 octombrie 2019

11 dimineața, 14 octombrie 2019
Bună ziua. Continuu povestirea, deși Florentina Borgovan și Sipridon Maleficul au sancționat negativ povestirea mea anterioară. Poate vor înțelege când voi termina. Bineînțeles că voi termina de scris.

Ei spun din nou adevărul. Că, timp de 35 de ani, mama mea și ceilalți m-au torturat cu adevărat de moarte și nimeni nu poate crede adevărul, fiind clar că am fost un om extrem de bun și inteligent și ei nu pot înțelege cum e posibil ca un om inteligent fără nicio șansă de viață să fie omorât așa monstruos etc. Ei nu pot crede că există asemenea cruzime etc. Azi de exemplu ea a țipat că fumez când am tușit din cauza vomei acide, care e probabil din cauza ulcerului care nu e doar din cauza fumatului, ci din cauza otrăvurilor mai ales. Deci, ca să explic mai clar în detaliu: ea urla la mine ca să creadă proștii că era din cauza fumatului și în acelai timp urla ca să atragă oprobriul proștilor că am fumat și singură mi-am distrus sănătatea. Ei nu știu că am fost otrăvită rău, inclusiv anul acesta, și că am fumat și din cauza otrăvii și fiindcă eram om normal, obligată la izolare de 35 de ani. Veți înțelege totul la sfârșit. Mama și ceilalți nu m-au lăsat să mă las de fumat amenințând cu otrava, deci ceva și mai rău decât fumatul. Când nu fumam sau fumam puțin, mama insista enorm să fumez și să mănânc mult, pentru a mă omorî, dar proștii nu puteau vedea adevărul chiar și în ultimii 2 ani sau de când stau aici. Mereu, din 84, ea mistifică tot ce fac sau ce spun și în aparență proșții o cred pe ea fiindcă minte pe limba proștilor. Eu nu aveam cum să am pe nimeni altcineva.

”Lumea ține mai mult la reputația lui Zăgrean decât la viața unui căcat precum ești tu.”
Veți înțelege mai încolo, coroborat cu tot ce am scris deja pe blogurile mele.
Cu astfel de rahaturi gen ideea aceasta josnică despre mine în raport cu Zăgrean, ei i-au păcălit pe proști. Astfel idioții credeau că eu sunt proastă ”ca toate femeile seduse și f_te”. Sau că am sentimente inferioare și sunt idioată și nebună fiindcă Zăgrean m-a f_t sau alte minciuni despre mine etc. Iar eu am fost cu adevărat perfecțiunea.

iată încă o mostră din prostia lor: ”Și nu a avut niciodată sentimente de ranchiună?”
Căutați în dicționar ranchiună. De ce și față de cine să fi avut eu sentimente de ranchiună? Nu râdeți, nominalizați - veți vedea că nu veți găsi dacă citiți adevărul de pe blogul meu și poate veți înțelege.
Ei zic că e de la sine înțeles că unii au inventat astfel de idei josnice despre mine. Cei care mă torturează, spun ei, sunt oameni foarte proști sau îi păcălesc pe proști despre mine și ei presupun că eu aș fi mai proastă decât ei și aș avea sentimente și emoții inferioare și atitudini greșite și inferioare, ca și cum nu aș putea înțelege sau cunoaște realitatea și adevărul. Sau, altfel, ei i-au păcălit pe alții că realitatea a fost mereu alta decât a fost cu adevărat, deci proștii se așteptau la alte reacții afective din partea mea și credeau că eu am anumite sentimente sau gânduri fără să mă întrebe nimic.
Ei spun că atât Zăgrean, cât și tatăl meu, erau niște oameni care jucau cum li se cânta sau cântau în strună nebunilor și proștilor care delirau despre mine și mă loveau sau vorbeau aiurea ca să corespundă ei delirului și minciunilor proștilor despre mine. De exemplu, Zăgrean, după ce am intrat eu la medicină, la 27 de ani în 1998, cum am povestit, a făcut din nou pe nebunul, adică se purta ciudat cu mine în interiorul clădirii facultății de medicină, dacă îl întâlneam întâmplător. Și după ce am pierdut piciorul a făcut la fel. Ei spun că în România (?) cei care nu joacă cum li se cântă și nu mint cum vor proștii sunt omorâți. Unii spun că eu sunt ”considerată” rușine națională fiindcă am fost f_tă și de aceea toți sunt obligați să mintă despre mine. Că eu nu atentam la reputația lui Zăgrean, dar simplul fapt că existam îi deranja pe toți, fiindcă ei greșiseră față de mine.

De exemplu în 1998 Zăgrean a intrat odată brusc la barul de la subsolul facultății și eu eram singură ca întotdeauna și amărâtă într-un colț și atunci el, în mod bizar, s-a uitat clar urât la mine a mormăit clar niște vorbe inaudibile și apoi a ieșit fără să intre, trântind ușa. În mod obiectiv, de-a lungul întregii mele vieți, ceilalți făceau pe nebunii, uneori lovindu-mă oribil, și se dădeau în spectacol, nu eu. Sau vorbeau tot felul de aiureli sau mă tratau ciudat etc. fără nici cea mai mică legătură cu realitatea sau cu eram sau gândeam sau făceam eu. Eu mereu vorbeam normal și demascam adesea paranoia lor sau ideile ciudate și fără sens pe care le rosteau, ca și cum ei delirau sau gândeau ceva greșit. Abia în ultimii ani au apărut unii peste gîndurile mele care sugerau că ei au creat un delir complex despre ce gândeam sau simțeam eu despre Zăgrean, pentru proști, și eu nu aveam cum să bănuiesc. Aceasta din cauză că Zăgrean a fost una dintre extrem de puținele mele relații cu alți oameni și singurul bărbat din viața mea, dar relația cu el a fost tot îndepărtată, cu foarte puțin dialog, aproape doar el vorbea și chiar foarte mult. Eu încă din tinerețe știam, la fel cum știu acum, că singurul mod de comunicare a omului cu alții este relația directă cu alt om, vorba adresată unui om concret și apropiat și nu am luat-o niciodată razna să țin discursuri sau să cred că pot vorbi cu un grup în loc de comunicare normală cu un om. E drept că acum mă adresez dvs., mai multora, dar și asta e un lucru normal și nu am înnebunit, normal că și acum sunt conștientă că de fapt nimeni nu mă cunoaște și că nu comunic cu nimeni. Când voi termina rezumatul voi trimite linkurile blogurilor mele la vreo 100- 300 de destinatari, din orice țări dar mai ales România, tot ce voi găsit pe internet, persoane sau reprezentanți de organizații, fundații, instituții etc. nu doar de medicină sau umanitare etc. ci orice. Voi explica de ce.

Probabil că ei au speculat relația mea cu Zăgrean și au mințit despre aceasta, fiindcă era unul dintre puținele mele evenimente de viață. Repet, în viața mea ceilalți, nu eu, se purtau ca nebunii, adesea bizar, adesea violent sau agresiv și bizar, fără motiv. Este posibil, spuneau ei, ca la fiecare astfel de ocazie de ciudățenii în viața mea să fi inventat unii minciună despre ceea ce gândeam eu, sau despre sentimentele mele, deci lucruri invizibile și ilogice. Deoarece ceilalți se purtau ciudat și foarte rău uneori, mă gândeam eu acum, nu au avut ce să inventeze despre mine decât că eu ”gândeam” rău sau ilogic. Desigur că în momentul acela nu mă gândeam la Zăgrean și e cât se poate de logic că nu mă gândeam la el de mulți ani niciodată. Nici în continuare în facultatea de medicină nu m-am gîndit la el niciodată. Sentimentul meu față de el nu a fost o greșeală și nu a fost păcătos, a fost singura mea iraționalitate toată viața, a fost un sentiment frumos și curat și normal de iubire, o autoamăgire fiindcă el a insistat foarte mult. Acel lucru s-a terminat de mult și nu a fost cauza niciunui rău. Unii spun că el a mințit despre mine totul și eu mor din cauza minciunilor lui. (?) Nimeni nu m-a întrebat nimic. Au fost unii care au sugerat că eu am încercat să mă sinucid din cauza lui, ceea ce era total exclus, fiind eu om bun și rațional și alții care sugerau că proștii credeau că eu eram geloasă pe el, deși nu aveam logic cum să știu nimic despre viața lui personală și era evident că eram un om inteligent, deci nu aș fi fost geloasă sau invidioasă orice aș fi aflat despre el. Deci, cu alte cuvinte, spun ei, eu am fost dată pe mâna proștilor, care au făcut telenovelă și tragedie din viața mea normală și plină de lumină și recunoștință că trăiesc.

sâmbătă, 12 octombrie 2019

12 octombrie 2019

Ora 5 jumate după masa, 12 octombrie 2019

ieri seara au început din nou:
Tu ai fost un om extrem de bun și frumos și nu ai făcut niciun rău, dar toată lumea minte despre tine.

Tu nu știi ce înseamnă f-tul fiindcă tu nu ai f-t pe nimeni. Ei, în momentul în care te-au f-t, au intrat în conexiune cu trupul tău și au rămas legați de corpul tău, de aceea ei vor să mori și te otrăvesc, ca să nu sufere din cauza îngreunării corpului lor cu trupul tău. Nimeni nu vrea să te omoare ca să scape de spiritul sau de gândirea ta, toți vor să scape de corpul tău.

Tot ce spui tu are sens și e adevărat, dar pentru ei nu contează decât un singur lucru - faptul că te-au f_t și vor să te omoare din această cauză. Aberațiile politice și toate nebuniile create despre tine nu înseamnă nimic pentru ei, pentru ei contează numai acest lucru. Ei spun că toate femeile f_te sunt otrăvite și omorâte astfel. Idioții cred că ele mor din cauza f-tului, că sunt omorâte prin f_t, dar ele de fapt fac cancer sau alte boli sau mor numai din cauza otrăvii, care li se dă ca să moară. Pe tine din cauza asta te-au băgat la balamuc: ca să te otrăvească ulterior.

Nici cele spuse mai sus nu sunt adevărate cu totul. Ei ți-au spus aseară așa fiindcă tu acum ai rană la bont. Și te doare și abia mergi.
Da, e adevărat, am rană și abia merg de 2 zile. Luni trebuie să merg în oraș la consult la cardiologie fiindcă am reușit să obțin un consult gratuit prin casa de asigurări și chiar acum am făcut rană la picior, ceea ce nu mi s-a întâmplat de mulți ani.

Tu ai fost un om f_t încontinuu de o lume întreagă de mulți ani. Ei te-au putut f_te încontinuu fiindcă tu nu sufereai fizic puternic. Datorită durerii tale, pe moment, ei nu te mai f_t (adică să te chinuiască cerebral) fiindcă nu suportă durerea ta fizică. Ei intră încontact cu trupul tău în momentul în care te chinuiesc cerebral prin f_t. E adevărat că f-tul lor e facilitat de otrava care ți se dă. Azi creierul tău e mai limpede fiindc ei te-au f-t mai puțin din cauza rănii tale. Nu toți oamenii f_ți sunt omorâți, unii sunt lăsați să trăiască, dar pe tine nu te-au vrut din cauza minciunilor despre tine.
Da, e posibil. Dar azi am înghițit iar otravă - gust rău la hrană și greață etc.
Azi au făcut mare zgomot afară - muzică lăutărească la volum foarte mare - unul au spus atunci că el s-a sinucis când au început să îi facă așa, deși pe mine mă torturează cu zgomote din vara lui 89. Ei sugerează că tot din cauza durerii mele în trup au făcut zgomot mare la spitalul de psihiatrie cu picamere după ce mi-am pierdut piciorul. De asemenea vecinii tineri - pe care mama, o femeie foarte rea, îi numește copii deși nu are sentimente bune față de nimeni - au făcut zgomot cu drujba mult timp să taie un cireș.
Zgomotul de muzică urâtă a fost făcut, zice mama, de o nuntă de țigani.

Despre funcționarea mea ca ”Spirit”. Ei spun că eu sunt singurul spirit din lume, adică singurul spirit viu și că existența mea e necesară. Totuși oamenii mă lovesc de moarte din 84.

Se părea că ei - proștii - credeau că trebuie să mă omoare ca să nu devină sau să fie ca mine, unii așa spuneau. Li se părea mereu că eu sut altfel decât sunt. În realitate ei nu sunt ca mine, fiindcă dacă erau ca mine mă acceptau de mult și nu mă omorau. Nici nu m-ar fi otrăvit. Ei au fost mereu complet diferiți, vă spun cu certitudine și nu aveau cum să se molipsească de felul meu de a fi - era complet imposibil. Eu nu aveam cum să îi molipsesc, nu aveam cum să le transmit sentimentele mele frumoase și înțelesul bun al lucrurilor. Și nici adevărul. Eu nici nu știam că ei vorbesc în gând. Nu am avut niciodată delir și nici vreun înțeles rău în minte sau în suflet. Am avut mereu dreptate.

Legătura mea cu restul lumii a fost mereu informațională/spirituală, cum am mai explicat. Dacă în viața mea apărea cifra 2, ea se reflecta multiplicat în lumea celorlalți oameni dar numai ceea ce era legat de ideea numărului 2, fără sensurile personale, intelectuale sau emoționale ale cifrei 2 în viața mea. Nu mai explic, e mai mult de spus.
Ei spun că proștii mă omoară din cauza minciunilor despre mine create de alți proști. Între ei se transmit sensurile fiindcă ei au viață socială directă. Una dintre aceste minciuni era că eu eram nebună sau că eram proastă sau aveam delir sau nu îmi funcționa mintea bine sau eram tristă sau depresivă sau rea și astfel ei credeau că, fiind eu geniu sau dumnezeu, ei trebuie să mă omoare, ca să nu îi influențez eu rău cu gândirea mea bolnavă sau rea. Era o minciună crasă, fiind cert că eram demult izolată, deci nimeni nu a vorbit cu mine apăroape niciodată (doar câteva ocazii toată viața) și nu mă cunoștea absolut nimeni. Dacă eram geniu sau dumnezeu, atunci era logic că pentru binele altora ar fi trebuit să mă accepte într-un grup sau o activitate cât de cât. Oricât de puțin, cum am implorat o viață. În realitate, eu nu aveam cum să îi influențez defel, dar chiar dacă ar fi fost așa, ei nu trebuiau să mă omoare, fiindcă eu eram chiar binele perfect și normalitatea absolută. Sentimentele mele au fost luminoase și caracterul perfect, dar vă spun cu certitudine că aceste lucruri nu se pot transmite. Numai ideile ca informație se transmit, nu se pot transmite sensuri sau conținuturi ale ideilor sau semnificație și conotație emoțională.
Repet, eu nu pot să le transmit celorlalți lucruri frumoase sau bune sau adevărul, acestea le pot înțelege numai cei care vorbesc cu mine - adică nimeni - sau cei inteligenți care au citit tot ce am scris eu. Numai ideile pure vehiculează conținuturi sau sensuri, iar sensurile nu pot transmite ideea în sine. Oamenii proști cred invers din cauza ego-ului sau eului lor puternic care le spune că sentimentele sau motivația lor personală sau propriile lor înțelesuri sunt cauza motrice a gândirii sau acțiunii lor. Pentru ei convingerile și interesele lor par importante și cauză unică a acțiunii și ei nici nu pot percepe cum stau înșirați toți ca mărgelele pe sfoara limbajului verbal în lumea ideilor pure și a spiritului.

Tu ești doar un intelectual bun și tot ceea ce spun ei despre tine e minciună. Ei nu te-au vrut, din 1984. Adică părinții tăi și după ei toți ceilalți. Te-au lovit din 84 mereu și nimeni nu te-a acceptat ca om, proștii te lovesc fiindcă nimeni nu ți-a acordat credit niciodată, deși ai fost normală și deșteaptă, prin urmare ești desupra lor și de aceea ei toți te lovesc, fiindcă ești considerată căcat.?? Bine, dar nimeni nu știe nimic despre mine. Tocmai de aceea, spun ei.

ieri, 11 octombrie 2019
Mama mi-a adus sacul protector pentru picior de la farmacia Catena. A făcut un drum lung la Catena de lângă Metro Voluntari, nu la farmacia de la Gheață. A fost vina persoanei de contact de la firma online unde am comandat produsul dar și vina mamei. Persoana mi-a trimis sacul departe, mințind că farmacia Catena de la blocul meu din Moșilor nu era în baza lor de date pe internet și nu exista. Deși acea farmacie era și acolo și în alte părți pe internet. Mama mă bâzâia la cap ca întotdeauna când vorbesc cu cineva la telefon, argumentând că nu există șoseaua Afumați, deși pe internet era încă și acea denumire, pe lângă bulevardul Voluntari. Astfel, nu am putut specifica clar, din cauza mamei care mă contrazicea. Nu mai explic în detaliu, dar păcăleala era destinată mie. Eu nu am putut merge din cauza rănii de la picior.
Unii poate nu știu, dar eu mereu am fost lovită, din 84, zi de zi, inclusiv cu astfel de lucruri. De foarte multe ori. Destul de neplăcut, dar nu am devenit defel un om rău sau acru sau ursuz.
Am fost la Bucur Obor și, cu chiu cu vai, am găsit și am cumpărat, cu 300 de lei amândouă, o fustă și o pereche de pantaloni produse în România. Eu nu am avut haine de îmbrăcat practic toată viața decât câteva și de 12 ani nu am avut nicio haină de iarnă și doar o pereche de pantaloni zdrențuiți și acum mari și subțiați, plus încă una urâți de tot de vreun an. Nici fuste. Ei intrau cu ideea că proștii văd că eu nu am haine de mult și gândesc că eu sunt ceva rău sau că ”au ținut-o fără mălai, fără haine, fără mâncare” ca și cum eram vită în grajd. Nimeni nu se gîndește că omul trebuie să aibă drepturi în societate și doar atât, toți mă văd ca pe un obiect și valoarea intelectuală a femeii nu există pentru ei niciodată, așa spun ei. Ceea ce contează e doar modul în care e ținută de alții, dar în viața mea nu exista nimeni în afară de mama. Ideea era că erau idioți legați de politică, iar eu eram un om singur, fără vreo susținere, fără legătură cu politica, neținută de nimeni și era mereu la fel ca acum, oameni răi care erau păcăliți de propria lor prostie, și apoi înțelegeau și mințeau tot mai rău, cu ideea că trebuie să mă omoare, ca să ascundă ei adevărul. Nimeni nu a vorbit aproape deloc cu mine din 84.

Magazinul Obor s-a fărâmițat în foarte multe magazine mici ca niște bazaruri, unde nu găsești marfă utilă aproape defel. Fuste de exemplu nu erau aproape deloc în tot magazinul, nici măsuri mici. Mult timp au fost fuste lungi, bune pentru ascuns proteza mea, dar nu am avut bani, acum nu se mai prea fac se pare. E dezastru, în timp scurt. Ei spun că idioții m-au torturat cerebral puternic pentru a face rahatul acesta la Bucur Obor, așa cum au făcut încontinuu, inclusiv la Revoluție. Era singurul magazin bun și util cu lucruri pentru cei cu bani mai puțini. Ei spun că oamenii mă percep pe mine ca pe o piedică în calea dezvoltării lor, când în realitate eu le-am facilitat dezvoltarea lor ca orice spirit bun, prin forța intelectului de legare a lucrurilor și prin limbaj, cum am explicat. Unii spun că eu am fost cauza tuturor lucrurilor bune, inclusiv a tot ce s-a construit sau creat la periferia sistemului meu psihic, dar proștii văd doar faptul că eu sunt lovită de tot ce este și toți ce sunt în apropierea mea (de exemplu Oborul și alte rahaturi) încontinuu de 35 de ani și nimeni nu mă respectă și sunt evident omorâtă. Ei spun că și lucrurile bune intelectual din lume se datorează mie. Proștii prin dezvoltare înțeleg haos. Ei mai spun că oamenii au înțeles doar că lovindu-mă pe mine prin f_t ”reușesc” ei în viață - adică ies ei în față. ”Prin f_terea ta ei doar distrug lucrurile, fac doar răul și au impresia că sunt liberi și apoi tu le creezi și le unești din nou șamd. Ei au pus otravă peste tot în alimente și alte lucruri și tu ești otrăvită de mult, cu principiul ”cine nu e cu noi să moară”, ca și cum tu ești dușmanul lor.”

De data asta am avut noroc să găsesc taxi la Obor, cu șoferul țigan, ca să se lege de nunta de țigani de azi, cu corturile lor pe stradă după cum zice vecinul, ca în tabloul de deasupra patului meu. Am venit pe șoseaua Andronache, unde iar a fost barieră cum am pățit foarte des și de data asta am stat foarte mult pe loc. Se poate ca ei să fi pus bariera uneori dinadins ca să aibă pretext pentru coada lungă de mașini care m-a întâmpinat. În general ei ieșeau cu mașini bară lângă bară în calea mea oricunde mergeam, indiferent de zi sau oră, inclusiv pe Andronache, chiar și fără barieră, și unii spuneau că ei ies mereu așa ca să mă vâneze sau să mă hăituiască.

joi, 10 octombrie 2019

10 octombrie 2019

ora 5. 25, joi, 10 octombrie 2019
Scurt jurnal de zi

Aseară a venit din nou Carmen, asistenta de psihiatrie, să îmi aducă cardul de sănătate și câteva somnifere.
Noaptea mi-a fost foarte rău. Ei au zis că sunt f_tă de mama mea, care din nou s-a purtat la fel și a spus aceleași cuvinte. Azi m-am trezit la ora 2 și jumătate după masa. Ei au zis azi că de fapt Carmen mă f_te, nu mama. Și că eu aș fi fost acceptată sigur în societate dacă nu aș fi fost f_tă așa des și oribil, cu mari dureri de cap și amețeli și rău în tot corpul.

Au intrat iar cei în engleză cei care spun mereu: ”they can't fix her." Ei spun că nebunii aceștia care cred sau vor să îi păcălească pe alții că eu sunt ca un fel de mecanism, nu om, și că nimeni nu are respect sau milă față de mine, fiindcă ei cred că există unii (they) care au grijă să mă ”repare”, dar nu reușesc, dar trebuie să mă ”repare”. Deci un alt fel de transfer de responsabilitate, mințindu-i pe oameni că eu nu sunt om, negând întreaga realitate. Dar otrava și f_tul lor sunt intenționate, la fel cum sunt clar intenționate și alte torturi și lovituri de moarte de mult timp.
Azi dimineață, în tmp ce încă dormeam, m-a sunat un bărbat necunoscut și a spus că e o greșeală, fiindcă căuta pe altcineva și m-a sunat și medicul veterinar Popa Daniela, pe care nu am sunat-o mai apoi să văd ce dorește.

Otrava ți se dă în scopul de a fi f_tă. Absolut toți oamenii cred că f-terea ta e un lucru normal și bun și chiar că e necesar și trebuie neapărat să te f_tă.
Ieri m-a înțepat din nou inima și am simțit ace în tot pieptul. Apoi m-am dus la toaletă și m-am chinuit să îmi fac nevoile, fiindcă eu sufăr de constipație cronică. Ei spun că m-au făcut să sufăr de constipație ca să sufăr mai mult din otrava alimentară și ca să mor eventual de inimă din cauza efortului de defecație, și că așa l-au omorât și pe bunicul meu, când avea 87 de ani.
Eu sufăr de consitpație așa de maximum 1 an. De fapt, constipată am fost adesea în oraș, dar numai de când stau la Voluntari am dureri anale foarte mari și prelungite. Defecația e dificilă și am senzația că e un fle d eprolaps rectal, dar precis e obstrucție mecanică, nu știu dacă e cancer sau altceva. Aseară anusul m-a durut iar mai multe ore și, din această cauză, m-au atacat cu un fel de tortură sexuală și apoi cu f_tul, cum zic ei, cerebral, azi noapte mai multe ore.

O asemenea victorie monstruoasă a urii, minciunii și întunericului s-a mai petrecut numai o dată în istorie. ??
Este evident că tu ești închisă și torturată din 84 încontinuu și nu ai avut niciodată parte de nimic și ei încă cred că tu ești răul și minciuna.

Tu ai fost tot ce e mai bun și ești și acum tot ce e mai bun, dar toți oamenii cred exact invers. Absolut nimeni nu te recunoaște ca om.
ora 5 după masa. Au venit gunoierii și unul dintre ei striga:
”Ee, a dracu. S-a trezit, hî?” Poate mi s-a părut. Fapt pentru care unul a spus peste mintea mea: ”pe tine te omoară lumea de jos, Cristina.”

”lucrul acesta s-a întâmplat exact de trei ori în istorie. Dacă lumea ar ști cum ești, te-ar iubi și te-ar respecta. Ei nu sunt monstruoși, ei pur și simplu cred că tu ești monstru. Toți cred că tu ești exact invers decât ești. El nu a înțeles încă.”
care el? ce să înțeleagă?
Au intrat cei care vin adesea cu ideea ”eu când am înțeles mi s-a făcut rău/ m-am îngrozit.”
Nimeni nu știe ce ești și nici cum ești, absolut nimeni în afară de noi și de tine. Dar noi suntem legați de creierul tău și nu putem să le explicăm sau să îi convingem pe ceilalți. Ei nici măcar nu au înțeles că, lovind în creierul tău, se distrug pe ei înșiși totdată.

Posibil, da, o distrugere fără rost sau motiv.
Am reușit să scriu acest banal jurnal, dar nu ami pot continua azi, din cauza torturii de azi noapte. Încerc să mă odihnesc și să continuu mâine. După ce voi termina divagațiile la care eram, voi continua cu restul subcapitolelor și voi scrie aproape numai înșiruiri de fapte clare, fiindcă tot ce era de explicat despre acele fapte am explicat clar.

Postare prezentată

Ultima parte – CONCLUZII - enumerare

Concluzii, partea 1 Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în li...