8 iulie 2019

”Tu nu ai avut absolut nicio greșeală și ei au inventat lucruri monstruoase despre tine, ești un om hăituit și torturat, cum dracu vrei tu ca ei să recunoască adevărul?” ??? Ce adevăr?

Deci, din nou explicitare: Am spus despre legătura mea cu banii românești și cu statuile de la Universitate. E peste tot la fel. Însă e adevărat că mereu am avut gîndire corectă, nu doar că am fost un om perfect normal. Statuia lui Heliade e mai slab legată de viața mea, față de celelalte trei, iar Iorga, de pe bancnota de 1 leu e mai slab legat de mine decît ceilalți. Dacă veți citi cumva blogul despre viața mea, veți vedea că evident nu e nimic rău și niciun fel de delir și greșeli de interpretare sau explicație vei găsi cel mult cîteva - în mod clar nu sînt mai multe, fiindcă am fost un om inteligent, iar cele care sînt s-au strecurat numai din cauza otrăvii sau altor torturi.

Acum voi continua. Erau unii acum două nopți care spuneau peste mintea mea că trebuie să nu scriu numele celor care au fost oarecum, un pic de fapt, în viața mea. De ce? E mai bine să îi notez, dacă ar fi adevărul aș fi acceptată oricum și nici ei nu ar suferi niciun prejudiciu, nici cei care s-au purtat rău cu mine, nici ceilalți, care m-au ajutat. Ei zic că nimeni nu vrea să fiu acceptată și toți vor să mor. Bine, dar atunci de ce să nu notez numele lor? Normal că am dreptate și de fapt viața mea a fost mereu ceva frumos și bun, se poate încă dovedi.

Preiau povestirea de unde rămăsesem și într-adevăr nu voi scrie nimic altceva decăt ideile notate pe scurt în caiețelul subțire. Am spus deja, și e adevărat, mi-ar trebui o mie de ani ca să explic totul în detaliu și oricum tot incomplet ar fi, deci odată ce termin aceste ultime rîndulețe, nu voi mai scrie altceva, dar e posibil ca unii să continue să inventeze minciuni despre mine și să nege adevărul sau să interpreteze greșit ceea ce am scris.

Mama mea, cum am mai povestit, vorbea rău cu mine și cu mulți nervi, fără motiv, și vorbea bine și normal cu rudele celelalte și cu musafirii, uneori prezentîndu-mă fățiș vizitatorilor drept nebună și proastă și vorbind deschis despre mine cu ei, în fața mea, ca și cum eu eram altceva. Oricum, musafiri erau foarte puțini și rari și eu, ca fiică renegată, oricum nu aveam cum să stabilesc o relație cu ei peste capul părinților. Nu era niciun motiv real pentru așa ceva, decît dacă luăm în considerare că restul lumii avea să fie mai monstruos poate decît familia mea cu mine, oricum era ideea că părinții mă protejau de nebunia celorlalți tocmai prin faptul că îmi făceau rău. Dar nu e o idee normală și adevărul e exact cea ce s-a văzut că a fost, nu erau coaliții politice sau conspirații ale imbecililor. Mama lucra la o ambasadă mică francofonă, ceea ce probabil a dus la delirul unora despre nu știu ce negrotei (au zis că au inventat așa ceva despre mine, dar nu știu ce), plecînd de le ideea 10 negri mititei și multe altele, pe care le cunoașteți.

”tu vei muri și biata maică-ta, pe care ai respectat-o și iubit-o și ajutat-o cît ai putut, nu va înțelege nimic și va crede că făcut un lucru bun.”
”tu ai intrat în vizorul nebunilor politici și ei cred că tu ești un rahat politic.”
”pe unii i-a impresionat legătura lor cu digestia ta și ei numai asta înțeleg și nimic din rest - ideea caca-maca - și de aceea ei spuneau că nu vor să fie căcatul tău.” ??
”vecini tăi sînt total nebuni și nu pot fi convinși în ruptul capului.”
”mama ta nu a înțeles absolut nimic, că te-ar fi respectat.”
”oamenii cred că pot obține binele pentru ei făcînd răul asupra ta.” Bine, dar nu e niciun motiv și nu au nicio dovadă în acest sens.

Nu de mult, un vecin de aici, din Voluntari, a tuns iarba din curtea noastră. Mi-am amintit atunci de Prevert, poetul francez pe care l-am citit în adolescență. (pajiște verde numele lui)

Continuu. Voi termina caiețelul azi poate.
”Cum vrei tu ca oamenii să creadă că un om aproape izolat 35 de ani este încă un om normal?”
”Cum vrei tu ca proștii să creadă că un om respins absolut de toți este un om fără pată și bun și inteligent?”

Rămăsesem la tunsul ierbii în curte și poeziile lui Prevert.
Datorită faptului că unii mă numesc Dumnezeu din anumite motive - dar eu am notat exact ceea ce sînt și am fost - am parodiat poezia lui Prevert, ca și cum eul-Dumnezeu s-ar adresa lor, oamenilor celorlalți. Varianta poemului în franceză e puțin greșită ortografic, luată de pe net.

Notre Père qui êtes au cieux
Restez-y
Et nous nous resterons sur la terre
Qui est quelquefois si jolie
Avec ses mystères de New York
Et puis ses mystères de Paris
Qui valent bien celui de la Trinité
Avec son petit canal de l'Ourcq
Sa grande muraille de Chine
Sa rivière de Morlaix
Ses bêtises de Cambrai
Avec son océan Pacifique
Et ses deux bassins aux Tuileries
Avec ses bons enfants et ses mauvais sujets
Avec toutes les merveilles du monde
Qui sont la
Simplement sur la terre
Ofert à tout le monde
Eparpillées
Emerveillées elles -mêmes d'être de telles merveilles
Et qui n'osent se l'avouer
Comme une jolie fille nue qui n'ose se montrer
Avec les épouvantables malheurs du monde
Qui sont Légions
Avec Leurs Legionnaires
Avec Leurs tortionnaires
Avec les maîtres de ce monde
Les maîtres avec Leurs prêtres Leurs traîtres et Leurs reîtres
Avec les saisons
Avec les années
Avec les jolies filles et avec les vieux cons
Avec la paille de la misere pourrissant dans l'acier des canons.

_______________________________
Nos hommes qui êtes sur la terre
Restez-y
Et nous nous resterons aux cieux
Qui sont quelquefois magnifiques
Avec leurs mystères de Beaute, Verite et du Bien
Et puis leurs mystères du Bonheur, -
- Qui valent bien ceux du cerveau humain, -
Avec leur Voie lactee et leurs années-lumière

Etc. etc.

Așadar, din nou mai departe.
”Toți te tratează drept nebună și idioată, deși știu că ești geniu (?), că toți mint despre tine, că nu ai greșit nimic etc.”
”În Voluntari sînt adunați mulți nebuni politici și ei cred că tu ești o forță politică. Sau că nu te vor, de 35 de ani cel puțin. Sau că România e sub ocupație din cauza ta. Tu nu ai cum să îi trezești la realitate.”

Deși eu eram evident omorîtă, cum am povestit și voi scrie pe scurt și în aceste ultime rînduri, ei mă apostrofau cu detalii de genul că nu am fost perfectă, cum de fapt am fost, sau că am greșit că am scris că sînt perfectă. În realitate nu din cauză că am scris asta m-au respins total. Nici că am scris tot restul adevărului. Veți înțelege poate după ce voi termina, dacă citiți și restul blogului meu. În realitate se petreceau lucruri grave fără rost și fără să le pese. Mi se imputa doar că am fost un om prea bun și că nu am mițit niciodată, deoarece ei cred că un om perfect e cel care știe să mintă, cum a zis și una dintre psihiatrii mei. Nu am mințit, dar nici nu ar fi fost bine să mint, nu mi-ar fi folosit în mod sigur nici mie și nici altora. Oricum m-ar fi otrăvit la fel și nu m-ar fi acceptat și tot nu ar fi fost bine. Ideea lor e că ei mințeau politic despre mine și despre alții și că ei voiau ca eu să mint ca să nu îi fac pe ei de rîs. Dar eu nici măcar nu știam ce minciuni îi guvernau pe ei și ce credeau ei politic, și în plus m-au torturat monstruos și m-au obligat să spun inițial adevărul cînd m-au închis la psihiatrie în 92 (pastilele psihiatrice au un efect care te face să spui tot) , astfel încît și ulterior, la următoarele torturi, am crezut la fel, că ei voiau să spun absolut totul corect și adevărat. Ei spuneau, la un moment dat al confesiunilor mele, că ”dar tu de ce nu ai spus nimic atunci?” Nu au dreptate nici aceia, fiindcă eu am spus totul de la început, din 1984, în mod normal, ce era necesar, cui am putut spune. Continuau să tortureze și am crezut că voiau tot restul adevărului. Mai e și faptul că aproape orice om torturat groaznic e obligat să spună adevărul. Eu eram complet singură și nu aveam niciun fel de secrete sau interese politice împreună cu alții și nu aveam cum să ghicesc ce cred ei. În plus un om care minte nu e un om perfect și minciuna e de fapt un păcat. Ei spun că eu nu am știut ce nu trebuie să spun. Dacă vă gîndiți la revoluția din 89 cînd am fost martoră fără vină, citiți tot ce am scrsi pe blog - veți vedea că oamenii, inclusiv o franțuzoaică, îmi spuneau verde în față, după ce am ieșit de la psihiatrie, că toată lumea știe ce au făcut românii la revoluție și că totul era înscenat în mass-media. Mie nu mi-a plăcut acel lucru, fiincă mă acuza pe mine ca individ în mod direct, în timp ce toată lumea știe că mass-media minte. Mass-media de pretutindeni, nu doar din România, a continuat să mintă și după 89. Toată lumea știe că oamenii nevinovați au fost și sînt abuzați psihiatric fără nicio vină, din așa zis motive politice, sau alte motive, deși nu au nicio vină, e scris acest lucru și în manualele de istorie. Tot în manualele de istorie e scris că istoria recentă a fost mereu scrisă sub influența puterilor politice. Ei toți spun că eu am fost omorîtă numai din cauza minciunilor oamenilor, nimic altceva. Încă trăiesc. Adevărul e mereu mai bun decît minciuna. Adevărul e în mod sigur legat de bine și nu poate omorî sau face niciun lucru rău sau distrugere niciodată. Nu trebuie să uitați că nimeni nu trebuie distrus sau omorît, darmite oamenii nevinovați total, cum am fost eu. Și de unde naiba să crezi despre un om că e nebun, deși e singur și nu poate dovedi nimic? Dacă nu vorbești și nu trăiești cu acel om împreună, cum naiba să crezi că e nebun? Eu habar nu aveam că nebunii sau proștii mă considerau ceva politic și nu am avut nicio implicare în fenomene sau evenimente politice.

”Tu ai fi trăit pînă la 90 de ani și ai fi continuat să dăruiești cu sufletul și gîndul numai binele și frumosul ca și pînă acum, dar de data asta te-au înhățat porci prea infecți.”

Continuu în curînd.continuu imediat, de fapt mîine, fiindcă acum mă doare iar spatele - unii zic că am 2 metastaze, alții ziceau că de data asta, când am fost în oraș ultima oară, au băgat atîta otravă, încît ei, cei buni, nu mai pot stopa degenerarea sau boala și nu mai pot curăța otrava, ei zic că nici ei, ca și mine, nu mint niciodată. Dățile trecute cînd veneam la Voluntari numă durea nimic și nu aveam nici alte suferințe fizice, deloc. Am explicat prea mult că nu trebuie să mă otrăvească, dar ei nu au înțeles deloc. De fapt am scris puțin azi, dar mîine voi continua și poate voi termina.

”mîine ai să-i dezamăgești, Cristina. Noi am înțeles totul, dar ei toți cred că tu ești altceva decît ești.” Pe cine?

”Întreaga lume te urăște, fato.”
”Întotdeauna Dumnezeu e prezentat oamenilor drept monstru înfiorător.”
”Au înțeles toți că nu ai greșit nimic, dar nu te ”vor””
”Ei nu au nicio vină.”
”o să fie un scandal imens.” Ăștia sînt mereu de peste 10 ani, după ce m-am mutat în blocul 3 și ideea lor ulterioară e că trebuie să mă omoare ca să evite un scandal prea mare.”
etc.
Acum se referă probabil la cei de pe facebook și spun, ca adesea, că numai cîțiva știu cum sînt eu omorîtă și restul lumii crede pe porcii politici, care consideră că popoarele lumii, toate, trebuie conduse prin folosirea, omorîrea și minciuna despre Dumnezeu, cum au zis ei adesea - că ei mă consideră resursă naturală, ca soarele și apa și că toți trebuie să mă omoare, fiindcă așa au făcut mereu și nu se poate fără sacrificarea, adică uciderea mea.