desenele mele cu mouse-ul - o parte din mine, le postez aici fiind complet izolată de peste 38 de ani, probabil le voi șterge

joi, 20 februarie 2020

o scrisoare pentru un om binevoitor

Întâmplător, m-a contactat cineva pe mail legat de ceea ce am scris pe acest blog, prima oară în viața mea, poate că e util să citiți ce am răspuns. Azi 20 februarie 2020.


bună seara,
am să îți mai scriu un alt email după ce îl voi termina pe acesta, eventual. Deocamdată ce e esențial. Probabil că nu ai citit cu atenție blogul despre viața mea - eu m-am mutat la mama în Voluntari în toamna lui 2018. Ea mai are o rudă, dar bogată, cu care nu se vede decât rar, în Pipera. Poate ea și vecinii de aici au continuat cu multe amenințări de moarte peste mintea mea și după ce am început să locuiesc în Voluntari. Mi-a fost rău și chiar am fost și otrăvită și aici de câteva ori, nu mai explic cum și când, dar aici otrava este deocamdată rară și de intensitate mică - acolo în București nici nu putema respira și chiar și acum, dacă merg pentru scurt timp acolo, vin cu pete roșii pe față și cu stare febrilă. Aici nu. În plus, am mai notat la un moment dat că acele gânduri negative ale lor au dispărut aproape complet, sunt deja câteva luni de când m-au lăsat în sfârșit în pace, după ce au început în 2005 după moartea tatei tot ce era mai rău ca idei negative ale lor, fără legătură cu inconștientul meu - pur și simplu ei vor să mor. Acum nu mai există gîndurile lor negative sau minciunile lor deloc, în afară de câțiva care spun numai adevărul și ceea ce e bun, rar de tot vreo minicună sau vulgaritate sau gând de ură și moarte.

al doilea mail pe care ți-l scriu se referă la metoda, cum spui tu că există - sau modul în care eu m-am simțit mai bine, chiar dacă ei continuau atâția ani să arunce idei negative și ură și minciună.
Nu știu dacă e o metodă, dar așa s-a întâmplat în mod firesc, nu a fost planificat sau făcut intețnționat de mine acest lucru. Nu am citit ce scrie la linkurile trimise de tine. Ei spuneau peste mintea mea lucruri foarte rele și minciuni clare încă din 2005, apoi încă 14 ani încontinuu.

La un moment dat aruncau 6-7 minciuni complexe deodată, probabil că eu le înțelegeam sensul datorită faptului că creierul meu bombardat de ei era capabil să proceseze totul deodată, așa cum și volumul atenției e parcă 7+/- 2 elemente.
A fost oribil.
După mai mulți ani erau din nou câte unul sau doi deodată, succesiv.
Atunci am observat că, dacă gândesc eu dintr-o dată adevărul curat și clar, fără să îl verbalizez în gând, adică doar prin conectarea ariilor corticale responsabile, prin memorie și rațiune inteligibilă, de adevărul despre faptele din viața mea și despre cum gândesc eu, atunci gândurile lor rele verbalizate tac, ca și cum s-ar lovi de un zid, cad în inconștientul meu. Inconștientul e înțeles de mine drept ceva social, nu individual. Atenție - a nu li se răspunde în gând adevărul în cuvinte, căci ei nu înțeleg și cred tot minciuni! Și continuă să lovească, și asta chiar dă migrene, nu stare emoțională negativă. Nu este pur și simplu vorba doar de faptul de a tăcea în gând, ci și de faptul de a privi în propira minte adevărul, zona unde se găsește memoria clară și corectitudinea rațiunii, așa cum o pasăre privește lumea de sus. În acest mod se petrece un lucru bun: nu doar că și ei amuțesc, dar în plus ceea ce e rău se transformă în ceva bun, te simți pur și simplu mai ușor și cu mai multă energie fizică și mentală.
Acesta e secretul prin care ce e bun se ridică peste ce e rău și adevărul e mai puternic ca minciuna. 
S-ar putea ca eu să fi reușit lucrul acesta fiindcă există poate unii care chiar știu adevărul bun despre mine, fiind un sprijin în fața bombelor lor mincinoase. Nu știu sigur, dar așa a fost.

am omis un lucru esențial - cu orice preț să nu le răspunzi cu voce tare, fiindcă, din anumite motive pe care nu le mai expun, asta face mult rău și le dă lor putere. Eu am mai vorbit singură, din motive pe care nu le mai explic. Total singură etc. Deci, ține minte, să nu le răspunzi tare - mai bine în gând - dar cel mai bine deloc, dar nu cu atenția pe altceva, ci exact pe adevăr, fără să verbalizezi în gând.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cu sinceritate cred că...

Postare prezentată

Ultima parte – CONCLUZII - enumerare

Concluzii, partea 1 Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în li...