16 mai 2020

Ora 1 jumătate, noaptea de 15 spre 16 mai

Iar m-am umflat brusc la picioare, mai rău la piciorul drept decât la stângul, adică bontul.
De un an jumătate de când stau la Voluntari m-au otrăvit foarte puțin și numai de câteva ori față de ce îmi făceau în București unde mă umflam des și foarte puternic nu așa puțin ca azi - picioarele erau butuci și roșii și calde, sensibilitate aproape nulă și nu mi-au dat nici măcar trombostop. Acum iau coreflux de 2 ori pe zi. Nu am întrerupt tratamentul psihiatric, cardiovascular sau digestiv și totuși această umflare, atât de rară aici la Voluntari, s-a produs prea brusc ca să cred că e doar boala de bază datorată otrăvii, și poate e adevărat ce spun unii, că anume am fost otrăvită acum câteva zile.

Îmi amintesc că mai demult îmi spuneau că, medicii nu vor să mă trateze știind că e vorba de otravă - de exemplu umflarea picioarelor de acum 10 ani - dar de fapt asta era datoria lor și e o meserie frumoasă și bună, și eu eram, cum spuneau și ei, un om bun și nevinovat complet. Acum nu știu sigur dacă în urma otrăvurilor nu s-a instalat un cancer sau ciroză gravă, dar nu putea brusc să dea așa simptome,după ce înainte am avut picioarele ușoare și deplasarea la fel. Tot singurătatea e cea mai grea fiindcă e de 36 de ani.

vreau neapărat să termin de scris blogul, veți vedea și mai clar că am fost numai binele și nu trebuiau să mă otrăvească,cum am explicat de multe ori - și nici abuzurile medicale despre care voi rescrie anumite lucruri.



18.05.2020
din nou galerie de autoportrete, intru în seria celor gen Rembrandt, Van Gogh (că a fost închis psihiatric) etc. Aici așa arăt cam ca în realitate în 2-3 și cam cum aș fi arătat dacă... singura problemă e că mi-a fost furat zâmbetul - deci trebuie să zâmbesc fals sau deloc - fals adică să schițez numai pe dreapta ridicarea comisurii labiale,în mod conștient, că altfel...apare extrem de strâmb și diform.
Proștii cred că femeile urâte, cu zâmbetul strâmb la bătrânețe, cu mulți peri faciali, cu ochii de dimensiuni diferite sunt rele sau cotoroanțe, când de fapt e invers în general, la bătrânețe - iar în tinerețe e invers, femeile drăguțe, cum eram și eu, chiar dacă nu o frumusețe, sunt în general, statistic, mai inteligente și mai bune la suflet.
Probabil că am avut un fel de atac cerebral care a dus la pierderea sau slăbirea conxiunii dintre nervi și mușchii mimicii, astfel încât trebuie să zâmbesc fals sau deloc, dar trebuie să ghicesc și să memorez zilnic, că încă mai îmbătrânesc, cât de mult trebuie să zâmbesc pe dreapta. La un moment dat nu se va mai putea deloc. Cea de deasupra, prima e favorita mea.