14 - 16 octombrie 2020

Azi, 14 octombrie 2020
Urina mea e roșie, posibil sânge. Azi noapte am avut amorțeală puternică, din care cauză m-am trezit și am avut și amar în gură. Zilele trecute am urinat puțin și de culoare galben foarte închis, spre maro. Sete.
Am notat acestea amintindu-mi cât de rău m-au tratat medicii în 2018 când, de asemenea, nu am urinat. Am cerut ajutorul de mulți ani pentru simptome destul de grave și ei nu au vrut...
De atâtea ori au spus că vor să mă otrăvească ca să mă omoare. Azi au spus din nou că ei nu pot să riște ca proștii să înțeleagă adevărul.
Zilele trecute au intrat din nou cu ideea că ”i-au păcălit pe toți Cristina, din nou, că ești nebună.”
”asta e ultima ta toamnă”
”nimeni nu a greșit nimic, Cristina.” - idee prin care ei par să mă vadă copil sau om prost, când am fost de fapt dintre cei mai înțelepți, și împăciuitoare și iertătoare și înțelegătoare. Vă rog să analizați dvs, în lumina adevărului, această remarcă a lor peste mintea mea că nimeni nu a greșit nimic și tot ce insinuează această remarcă și e fals. Au spus din nou ”cum au putut să facă așa ceva?” Explic încă o dată - acei indivizi despre care ei cred că erau cei care mă manipulau nu există și nu au existat - după cum spun și ei - am fost doar o femeie singură și săracă și normală psihic. Acești ei care spun uneori adevărul sunt puțini și incidentali, din când în când, nu a existat niciodată vreo susținere partinică a vieții mele.
Ei iar au spus că eu nu am înțeles încă că lumea a crezut pe cei foarte răi, care mințeau despre mine mereu, și mă omoară. Vreau să termin măcar blogul meu, cu voia lui dumnezeu. Astfel, pentru cineva va citi, va fi clar că nu am fost nebună și nu am greșit nimic și că meritam dreptul la viață - astfel, dacă era adevărul, aș fi avut drepturile la muncă și la studii și aș fi dovedit totul ușor, în câțiva ani, mai ales între 35 și 45 de ani, și aș fi reușit chiar și singură, dar nu m-au lăsat cu ajutorul otrăvii.
Îmi pare sincer rău dacă e cancer, cum spun ei mereu - cum au spus de mult că vor să facă. Poate nu este încă.

Zilele trecute m-au fluierat și au aruncat huiduieli. La fel făceau în oraș.
Ideea subiacentă este că eu am fost torturată prea monstruos și mi s-au făcut lucruri prea inumane pentru ca oamenii să creadă adevărul - că am fost doar un om complet singur și nevinovat și foarte sărac. Absolut sigur nu au existat legături ale mele cu nimeni - nici cu vreo forță politică, nici altceva.

Ideea e că ”nimeni nu crede adevărul,” (despre mine, că dacă ar fi crezut, nu m-ar fi omorât). Care parte din adevăr? Eu nu cred așa ceva, fiindcă adevărul a fost extrem de clar mereu.

16 octombrie 2020
azi am fost la medicul de familie să las o probă de urină - nu știu dacă mai e sânge, acum 2-3 zile era, dar acum are doar culoare închisă și e puțină zilnic
Defecația e tare dificilă, e o obstrucție mecanică și parcă denervare, dar medicul de familie mi-a recomandat doar ceva pentru hemoroizi - nu am luat deocamdată.
Îmi amintesc când unii spuneau peste mintea mea că medicul meu de familie mi-a distrus viața și mă omoară.
Am povestit că am fost la spitalul Monza la CT abdomen și pelvis acum un an și au spus că nu am nimic, deși nu avea cum să se vindece ceea ce apăruse la ecografie și apoi am fost tot degeaba la gastroenterologul Horațiu Teodorescu de la clinica Provita și nu mi-a dat sfat nici legat de defecație, m-a tratat foarte straniu deși purta mască și au intrat unii peste mintea mea cu ideea că am cancer și iarăși că nimeni nu mă vrea și că ei vor face totul pentru a mușamaliza, pentru a nu respira nimic etc. Iar mi-e tare sete tot timpul, eu nu știu dacă e cancer sau ce organe sunt afectate, fiindcă am tot fost otrăvită.
Acum degetele îmi sunt încă prinse, aș vrea să mă apuc să scriu în sfârșit restul capitolului despre internet, dar abia azi mi-am mai revenit și ar trebui iar să stau să mă relaxez cu muzică sau să citesc (texte filozofice) ca să pot să am putere să scriu tot ce mai era de scris. Nu m-au lăsat, fiindcă sigur terminam demult. Ei spun că i-au lăsat mamei mele mână liberă și ea (ca întotdeauna, spun diverși care cred în reincarnare) m-a omorât (mă omoară) împreună cu cei devotați ei, eu neavând pe nimeni niciodată.
Poate voi scrie acum cum pot, chiar cu numai 2-3 degete. Da, asta voi face în această frumoasă zi de toamnă, cu mențiunea că eu niciodată nu am fost lovită de trecut, ci doar de probleme legate de prezent sau viitor.