20 octombrie 2020

20 octombrie 2020
Ei spun că eu sunt cel mai bun om și oamenii proiectează asupra mea o imagine falsă, ca și cum aș fi plină de ură și mândrie.
Da, e adevărat, nu am fost mândră niciodată - toți au spus așa, dar acesta e un detaliu mic. Eu chiar am fost perfecțiunea - acesta e adevărul, nu orgoliu, a trebuit la un moment dat să spun și acest adevăr - imaginați-vă că e adevărul și veți înțelege tot. Poate doar mici defecte, fără importanță, de fapt fel de a fi.
Ei iar au început cu ideea că absolut nimeni nu a înțeles adevărul, dar cei care spun așa nu sunt prieteni cu mine - vor probabil să facă răul.
Azi m-a doborât o durere imensă în abdomenul superior, ca o bandă lată de la stânga la drepta. Durere așa puternică nu am mai simțit.
Ei spun că altcineva e hoț și sperjur (?) nu eu.???
Voi continua povestirea de pe blog mai târziu azi. O voi termina cu voia lui Dumnezeu în câteva zile și mai am un ultim - chiar ultim capitol - și mai scurt și atât. Doar voi trimite adresa peste tot unde pot trimite.

Din nou au intrat ca întotdeauna, dar eu voi tăcea, orice vor spune ei. Nu voi mai nota decât continuarea blogului, dacă îmi vor permite. Printre multe altele din nou ideea că eu sunt un om fără nicio greșeală și întreaga lume mă omoară.
În engleză, acum câteva zile, spuneau că Covid se va termina în 2 luni, dar oamenii nu vor mai găsi niciodată un om cum am fost eu.
Altul spune că ar fi fost de ajuns doar închiderea mea la psihiatrie și tot m-ar fi omorât, fiindcă m-au torturat monstruos și mi-au și luat drepturile cu acest pretext, fiind nevinovată.
etc.

20 octombrie 2020, după-masa
Bună seara dragii mei. Deși nu mă cunoașteți deloc și nu vă place de mine, voi continua să scriu tot adevărul. Azi nu m-au lăsat să scriu deloc și acum e prea târziu, am de citit și de ascultat muzică. Ca să mai pot rezista... măcar cât să termin de scris.
Azi am avut extrem de mare durere abdominală în bandă în abdomenul superior, probabil tot de la otravă. Sau cancer, cum spun unii.
Mâinile îmi sunt aproape amorțite și scriu foarte greu. Azi m-au lovit toată ziua legat de centrala de gaze.
Azi scriu numai câteva rânduri. Au intrat din nou cei cu ideea ”și nu pot s-o scoată nici forțele speciale?”
Legat de acest lucru, vă reamintesc ceea ce spuneau unii mai lucizi mai demult: ea (adică eu) nu trebuie scoasă, a fost un om fără greșeală și nu a fost niciodată nebună, a fost doar un om inteligent.
Ei spuneau des că oamenii mă omoară și sunt așa de proști încât cred că fac un lucru bun. E adevărat, mama mi-a promis moartea clar din 1984 și tortura și izolarea. Ei spun că aceste idei sunt adevărate, dar sunt așa monstruoase, încât oamenii proști și cei responsabili cu închiderea omului la balamuc cred că așa mamă nu există sau nu a mai existat niciodată. Că eu am fost ținută izolată și închisă de ea toată viața. Normal că am înțeles și eu asta, în plus am făcut facultatea de psihologie, dar în final m-au obligat să spun tot adevărul și despre acest lucru. În plus, tot ei spun că proștii mereu cred că omul rău e mai inteligent și că cei buni sunt proști sau prostiți de alții.

Acum câteva ore eram pe stradă și au apărut în calea mea cu zgomote dintr-un difuzor și apoi mi-au spus că era semnalul ca ei toți să mă f...
Mi se spune din nou că sunt proști și nu au înțeles nici că tot timpul am fost o femeie singură și săracă și complet nevinovată. Fiindcă ei cred în mod greșit că un om singur nu ar rezista la f-- și otravă cum am rezistat eu. Deci dacă muream mă credeau.
Acum e ora 22 și jumătate aproape și ei m-au masacrat din nou cerebral din prostia lor. Sunt periodic, la câteva zile distanță masacrată cerebral, unii spun că e din cauză că politica e un căcat pentru proști, nimic altceva.