26 -27 septembrie

stimați colegi și prieteni de pe facebook,
pentru mine e tot mai rău și toți spun că puterile politice și etc. vor să mă omoare și nu vor să mă accepte fiindcă eu reprezint pe Dumnezeu sau o uniune a întregii omeniri, pe care ei nu vor să o accepte.
Nu are nicio importanță faptul că toți m-au lovit mereu și nici delirul lor agresiv asupra mea sau ideile pe care ei le aruncă asupra creierului meu, fiindcă eu oricum am fost deasupra acelor idei și puteați să mă acceptați, fiind eu încă în stare de activitate fizică și intelectuală. Orice fel de acceptare. Nu am mai reușit să scriu acea notă, unde ați fi văzut ce am fost mereu cu adevărat, la fel cum încă mai sînt și acum. Nu am fost niciodată altfel și am fost mereu un om perfect normal, bun și inteligent. Aș fi scris seria eșecurilor în ce privește dreptul la muncă sau activitate, sau relații cu alții, din 84 pînă azi și poate și numele persoanelor care m-au respins, unul după altul. Eu am făcut tot ce a fost posibil, de 34 de ani. Poate nu am fost destul de inteligentă, că dacă aș fi fost m-ar fi acceptat, nu știu sigur, dar ei și vecinii au aplicat torturi groaznice asupra mea de 34 de ani. Eu am fost numai iubirea față de alții și ceea ce e bun.
Dar nu contează, ar fi putut și anul ăsta să mă accepte, oricine, oriunde, fizic și intelectual, măcar de a asculta pe alții vorbind sau de a îi vedea. Aș fi scris ce sînt și am fost mereu, chiar dacă ei neagă totul, nu doar psihologii și psihiatrii, ci și alții. De-a lungul anilor, lucrurile necesare mie - diverse facilități sau locuri de muncă eventuale sau alte lucruri legate de viața mea au fost plasate în jurul meu și asta e firesc în evoluția oricărui spirit și nu a fost aranjament politic sau nu știu ce conspirație ocultă, cum cred proștii. Aș fi putut ”funcționa” frumos, deși verbul a funcționa ar fi trebuit să nu fie aplicat oamenilor. Era ceva inevitabil aceste aranjament în jurul meu și așa cum trebuia să fie, dar toți m-au respins și m-au lovit. Și vecinii la fel.
Cu ani în urmă omenirea nu era așa idioată și înțelesese următoarele 2 postulate:
1. Nu e nevoie și e chiar rău să omori un om, oricine o fi el, rău sau bun sau geniu sau idiot sau nebun, sărac sau bogat sau din orice nație sau religie etc.
2. Orice om trebuie acceptat și nu trebuie izolat, oricine o fi el, rău sau bun sau nebun sau geniu sau idiot, sărac sau bogat, din orice nație sau religie o fi el etc. Ei zic că nu, deși eu am avut mereu dreptate.

Chiar dacă omul e tare rău în aparență, el/ea trebuie acceptat, măcar la închisoare etc.Unul iar zice că oamenilor le-a intrat în cap că se întîmplă o mare nenorocire dacă mă acceptă! Chiar nu înțelegeți că acceptarea și dreptul la viață pentru orice om, oricine o fi el, nu e răul, ci invers? Răul e omorîrea sau neacceptarea.
Porcii spun că oamenii/ei cred că aceste postulate li se aplică tuturor, dar nu mie, și că absolut toată lumea vrea să mor. E adevărat că am fost otrăvită și torturată monstruos (puteam dovedi că nu e halucinație sau delir etc., dar asta nu contează, încă eram și sînt vie și normală și puteau să mă accepte. Repet, și ce dacă am suferit? am rămas tot un om rațional și tot numai ceea ce e bun. (Cardul meu de sănătate expiră peste cîteva luni, nu știu de ce, fiindcă era bazat pe certificatul meu de handicap, care este definitiv. Plus multe alte lucruri, dar important e să rețineți cele 2 postulate)
Știu, nu v-a plăcut de mine, dar nimeni nu poate fi plăcut de toți... au trecut anii și acum nu mă mai place nimeni...și de fapt nici nu mă cunoașteți...

oamenii creează toate lucrurile bune și rele (de fapt nu Răul și nici faptele rele) înconștient prin creierul tău ( e logic că INCONȘTIENT) și încă se mai poate, dar ura nebunilor asupra ta e prea mare.” Treaba dvs. e să aveți grijă de ce e bun și să loviți răul, de care nu veți scăpa după ce mor eu, decît poate puțin timp, nu știu cînd și cît. Nimeni nu mă acceptă pentru ce sînt ca om, nici cîtuși de puțin. (Poate fiindcă toți, inclusiv dvs., credeți minciuni despre mine) Am impresia că ei puteau crea și eu îmi puteam menține în linie dreaptă rațiunea chiar dacă mi s-ar fi dat minimul de acceptare, în afară de mama, unica mea relație, plus o unică activitate, chiar și fără bani, sau cu puțină comunicare cu alții. Eu sînt o bună ascultătoare și iubesc oamenii cu adevărat, măcar să îi văd sau să îi aud. Pot tăcea enorm, așa am fost de mică. Mi se spune că psihologii sau alții, printre multe alte minciuni, au inventat că eu aș visa tot timpul, dar nu mi-au explicat ce înseamnă aberația asta că eu visez tot timpul. Alții au inventat aberația că eu voi fi acceptată undeva, oriunde (la Sfîntul așteaptă) numai după ce vor fi distruși ticăloșii și ticăloasele. (!) Dar oricum nimeni nu crede că eu aș fi om și cred în multe idei absurde. De pe facebook m-au respins, printre alții familia Poenaru, așa cum am povestit, dar poate că aveau dreptate că nu corectam destul de bine - (deși am avut dovezi că nu asta era și în mod ciudat au ieșit pe strada mea la supermarketul meu, unde mi s-au întîmplat multe rele). A mai fost R.E. care mi-a promis că mă va ajuta, dar a renunțat. Totul din 84 a fost la fel. Izolată find, cred că vă puteați da seama ușor că puteam dovedi că nu am visat, etc. Încă pot vorbi bine, încă pot face treabă și iubi oamenii, dar vă dați seama că toți îmi vreți moartea. Ieri au fost 2 femei pe stradă care au vrut să mă înhațe în tramvaiul 19 și să mă ducă la Cimitirul Șerban Vodă, fiindcă eu ajunsesem cu taxiul la strada Foișorului unde aveam treabă și ele mi-au indicat greșit drumul de întoarcere, cînd nu am mai avut bani de taxi.
Știu, dvs nu vorbiți nici măcar în scris cu mine - o scrisoare pe hîrtie măcar, dacă nu telefon, dar nu messenger, care e oratorie în public de fapt! Din moment ce nici nu vorbiți, cum aș putea eu spera un loc oarecare de muncă sau acitivitate ? Am încercat, repet, să fiu acceptată de diverse grupuri, iclusiv handicapați sau pacienți bolnavi psihic, dar nu m-au vrut, fiind singură și săracă. Cred că ideea că eu trebuie să fiu omorîtă, fiindcă sînt Dumnezeu și va fi alta după ce mor (că fără nu se poate din cîte știu că e logic, chiar dacă eu sînt cum sînt, mereu va fi cineva în locul meu, de ultimul om, cum spun ei) este oricum greșită, oamenii nu au de ce să gîndească așa ceva. Nu a fost nicio luptă de a fi eu omorîtă pentru a fi alt copil în locul meu, și în niciun caz o luptă pentru o alta în viață azi, cum cred cei mai proști, fiindcă omul e o unitate logică care nu are există ca minus om, așa cum în algebră există a și minus a, dar nu vă mai explic. Adevărul e că unii dintre voi doar mă loveați pe mine în lupta dvs. pentru putere sau acțiune în lume. Acum apa e otrăvită sau am o sete diabolică pe care ei nu au vrut să o trateze. Și amar și usturime după contactul cu apa. Ei spun că dacă mă omoară lumea va scăpa de chestia asta - adică de omul care leagă lucrurile între ele - dar nu au cum, mereu va fi un om inteligent care va fi respins, deși ei cred că vor distruge acest obicei barbar prin moartea mea. Bine ar fi ca următoarea să fie acceptată cît de puțin, să aibă și ea puțină bucurie și satisfacerea nevoii de activitate, dar mă tem că nu se va putea, datorită nebuniei lumii - de exemplu dvs. și acum m-ați fi putut accepta, dar gîndiți în esență că trebuie să mor. Mulțumesc mult și numai pentru semnul mic și recent de bunăvoință al unei bune prietene pe facebook (Mirela Brăilean), pe care sper că o va ocoli necazul - unii oameni nu pățeau răul din cauza mea, ci fiindcă nebunii mă urau sau credeau aberații. Apoi inventau că era din cauza mea etc. Nu credeți poate în chestiunea cu otrava, acum nu știu sigur, dar a fost precis, dovedibil, și e lucru rău. Adresa mea este la date de contact pe facebook. Calea Moșilor, Nr. 288, Bl. 32, Sc.2, ap.55, Sector 2 020895 București, Romania