21 decembrie

Acum 2 zile m-au luat din nou în primire imediat ce m-am trezit cu ideea vehementă, exprimată dur în mintea mea de multe ori, că ”noi nu putem recunoaște adevărul despre tine, fiindcă ne-ar urî toată lumea.” !!?
De multe ori au recunoscut că am fost un om perfect, dar aveau ideea că din cauza asta nu se poate nimic pentru mine, deși, chiar dacă aș fi avut defecte sau greșeli, tot așa ar fi făcut. Tocmai că se putea, tocmai fiindcă am fost perfectă.
”O lume întreagă minte despre tine și numai proștii cei mai proști și copiii cred acele minciuni, toți ceilalți știu că tu ai avut mereu dreptate”
Acum cîteva zile mi-au explicat tot misterul și parcă și eu cred că așa este, dar e greșit și monstruos, sînt nebuni. Ziceau că ”Nimeni nu vrea ca tu să te simți bine, adică dreptul la muncă, la studii și chiar la asistență medicală (au fost real lucruri criminale, iar alții au avut ajutorul necesar), adică să fii acceptată și respectată, să nu fii izolată și otrăvită, toți VOR ca tu să suferi și să mori (pentru ei), cît despre otravă...” Acesta era un idiot care nici măcar nu știa că otrava a fost un lucru real și intenționat și rău în viața mea, probabil credea că erau lucruri accidentale sau nici măcar atît, ci o fi crezut că eu deliram sau mi s-a părut. Era vinerea trecută. Mi-a explicat că mereu toți au fost păcăliți că nu era adevărat ce povesteam eu și apoi, văzînd că era adevărul, se desolidarizau de mine ca om și gîndeau, cum le-au spus niște porci, că eu TREBUIE doar să sufăr zi de zi și să mor, fiindcă așa e destinul meu, soarta sau rostul meu de Cristos, sfîntă, Dumnezeu, cezar, miel etc. Că așa ar fi normal și bine deci pentru omenire, că mereu a fost la fel. La fel ca ăia care spuneau mereu că eu trebuie să îmi duc crucea, că ei mă răstignesc, că trebuie să mă omoare că m-au f_t toți etc. Deci spuneau că toți știu și au înțeles că eu am dreptate 100%, dar ei cred ei cu tărie că toate regulile civilizației se aplică numai lor și eu trebuie doar să fiu omorîtă și să îmi accept ”destinul” și să mi se respingă tot ce am nevoie și tot ce sînt cu adevărat. Sînt nebuni. Ei totuși zic că toți oamenii cred la fel despre mine, inclusiv cei de pe facebook, care s-au purtat evident în acest mod și ei. La fel ca ăia care spun că sînt cel mai nenorocit geniu care a existat vreodată și au ideea că orice spirit trebuie să se ”afirme” singur dacă poate, dar eu nu aveam cum și față de cine, fiindcă, zic ei, ”toți intelectualii lumii te omoară”.
În engleză erau unii cu aceeași idee de mult, că eu am fost ”the most humane God ever ...” sau altceva, deci nu înțeleseseră că eram om sută la sută, cu afectivitate umană frumoasă și restul lucrurilor la fel, deci și de la ei pleca ideea ca eu să nu fiu considerată om întreg, ci o chestie care întîmplător e cea mai umană de genul acesta, care deci se presupunea că nu are cum să fie, deși cei care mă torturau erau ei inumani clar și eu eram un om normal cu totul.
”Ei nu te consideră om și votează pentru lucruri groaznice asupra ta, ești ca un fel de resursă sau forță naturală pentru ei”
”Votez pentru, evident nu se MAI poate face nimic”
”Încă era totul bine și toți vor să moară”
”Nenorocirea e că tu ai stat la bloc și așa au putut să te distrugă.” Și azi, cum a fost de zeci de ani, cînd merg la WC ei fac zgomote să îmi inhibe defecația sau urinatul, ca să se lege de creierul meu, poate nu mereu intenționat sau conștient, dar mereu era așa.
”Femeia aia din blocul tău e o viperă monstruoasă”
Claxoane din nou azi, aglomerație cu care m-au lovit zi de zi, dinainte de moartea tatălui meu în 2005. Fără motiv, m-au lovit încontinuu, au supt ca vampirii energie din creierul meu făcînd zgomte în jurul meu, cu ideea că eu eram corabia lor și că aveau putere de la mine, cînd de fapt puteau să mă accepte în societate și să vorbească omenește, nu cu zgomote ca fiarele, aș fi avut și televizor de urmărit și ar fi putut să se conecteze la mine și să aibă ei ”putere” într-un mod omenesc, și am fi fost toți fericiți. Eram evident un om bun și respectabil, evident un om inteligent și normal.
”Vor să te omoare să preia altcineva toată puterea” În engleză spuneau mereu că totul e încă acolo, în casa mea.
”Au legat totul de tine cu speranța că tu vei înnebuni și totul va fi bine pentru ei”
”Toți te-au scuipat și au inventat minciuni despre tine fără să te cunoască. Toți te urăsc fără motiv.”
Au inventat că există ”interdicții” în jurul meu, adică ideea că sînt izolată cu forța, că oamenii nu au voie să vorbească cu mine deloc, pentru a fi omorîtă, inclusiv în engleză ideea că eram în ”house arrest”. Evident un om foarte sărac și singur din copilărie!! ”Viața ta e redusă la zero și tu vrei să studiezi și să muncești?!” ”Toți te-au f_t încontinuu, cum vrei tu să muncești?” ”E o țară de porci Cristina, porci infecți.” Ăsta mereu repetă așa. Ducă-se dracu cu porcii lui cu tot.
”Mie-mi vine să plîng” Mereu le vine să plîngă. Iarăși și ieri, și adaugă din nou ”Întotdeauna sîntem REDUȘI la ea.”
legat de faptul că eu am notat aceste lucruri pe facebook au inventat că eram troglodită și făceam chipurile ”declarații” în mod paranoic, scuipînd ei răul asupra a ceva foarte bun și pur în mod evident.
”pe ei îi deranjează faptul că tu ești mai deșteaptă decăt ei” Mi se pare ciudat, ar fi trebuit să se bucure, fiindcă evident eram un om normal și bun, eu mereu m-am bucurat că există oameni inteligenți și m-am bucurat de ceea ce scriu sau fac ei. Nu prea înțeleg ce vor ăștia.
Ei mi-au făcut mereu rău și acum par să creadă cu tărie că asta i-a ajutat și astfel a fost pentru ei mai bine, fiindcă mereu au făcut așa și răul și minciuna asupra mea e considerat bine pentru ei. Dar e greșit. Ei pur și simplu persistă în greșeală, nu văd realitatea clară.
”Tu AI FOST un geniu DISTRUS de porci politici.” Ei vin asupra mea cu ideea că am fost distrusă, o idee aberantă și transformată în pretext de respingere și crimă, încă de acum 13 ani. Mereu îi doare în zambilică că eu am fost distrusă și mereu mă lovesc cu ideea asta.
”Ei mereu vor să mori, cu ideea că lucrurile merg rău din cauza ta. E adevărat că lucrurile ar merge mai bine dacă te-ar accepta, dar ei nu vor.”
”proștii au fost mințiți că DACĂ AI FII TU (??) cultura ar avea de suferit, fiindcă tu ești considerată incultă și proastă” Chipurile de aia mă resping oamenii.

Absolut tot ceea ce ai făcut sau spus tu se explică prin lucruri bune și ei mereu au crezut răul.”
”Ei nu vor să recunoască adevărul, fiindcă e vorba de lucruri foarte grave.”
”Poporul, cînd se va trezi, îi va măcelări pe cei vinovați.” Nimeni nu trebuie măcelărit.
”Familia ta credea/crede aberații despre sferele de influență politică și de aceea te-au chinuit și te-au respins o viață întreagă. ” ”Lumea întreagă e îndobitocită și crede la fel.”
”Americanii nu te MAI pot susține” Ăștia au fost de mult. Nimeni nu m-a susținut. Este adevărat totuși că au existat 2 persoane cu suflet bun din SUA care m-au ajutat cu bani și obiecte, fiindcă mai mulți ani nu am avut haine sau încălțări, nici de ieșit iarna pe stradă. Una dintre ele spunea că ”ar fi nedrept” ca eu să sufăr așa rău. Da, e nedrept, dar nu din motive politice, cu care nu am avut precis nicio legătură, ci fiindcă nu eram doar un om sărac din copilărie, ci și un om persecutat nedrept încontinuu, care era încă în stare să muncească ceva, măcar pentru haine și puțină hrană, și cîteva relații cu alții, lipsindu-mi și acestea, în timp ce ticăloșii de psihiatri și psihologi inventau probleme psihice evident inexistente, și faptul că mi se aruncau mereu vorbe de ură și moarte în mintea mea era fără motiv și precis nu m-ar fi împiedicat într-o muncă oarecare, cît să îmi duc zilele. Eram în stare de performanță și, dacă aș fi fost acceptată, atunci și oamenii m-ar fi cunoscut cu adevărat și m-ar fi respectat și absolut sigur nu ar fi avut delir legat de mine. Nici anul ăsta nu era prea tîrziu.
”Ei nu pot înțelege că tu ești de fapt un mecanism autonom.”
”Ei nu pot să își deschidă inimile”
”Pe tine nu au cum să te accepte, fiindcă te-au distrus în cele mai mici detalii.” Mereu îi doare că am fost DISTRUSĂ. Și mereu spun ei că trebuie să mă distrugă complet.
”Îți dai seama ce geniu a fost, dacă și după 35 de ani rezistă?”
”Pe tine te-au distrus cu o schemă foarte simplă, infantilă: te torturau inuman și, de fiecare dată cînd ieșea adevărul la lumină, ei negau totul.”
”Ar fi fost un scandal prea mare.” Din ăștia au fost de foarte mult timp. Mereu spuneau că trebuie să mă omoare că altfel suferă reputația unor oameni importanți și reputația ălora e bazată pe minciună și că acceptarea mea ar fi însemnat ceva rău. Totuși eram perfectă și ceva bun, e greșit! Ei au fost așa înainte ca eu să scriu adevărul, nu e legat de asta.
Ieri, pe 20, am venit cu taxiul în oraș cu mama și taximetristul iar a început să discute politică cu mama, cum s-a întîmplat aproape mereu cînd am fost cu ea în taxi. Cum eu stăteam pe scaunul din față, după ce mama vorbea despre moartea prin accident de mașină a două eroine în serialele turcești pe care ea le urmărește, încît proștii cred că ea a dat puterea, pe care o are de la mine, fiind eu încă în viață, turcilor, șoferul m-a atacat pînă la durere de cap și suferință, fiindcă efectiv aproape urla chestiile alea așa zis politice despre politica României lîngă mine. Taxiurile mi-au făcut figuri dinainte să moară tata, ca o haită de cîini răi. Eu nu știam că ei se leagă de politică. De multe ori m-au chinuit cu muzica forțat, cu geamul sau cu aerul condiționat, deși spuneam normal și clar ce doresc, de multe ori nu au acceptat să mă ia deși dădeam bani mai mulți, de multe ori vorbeau aberații și lucruri ciudate și îmi spuneau că eu am faze și episoade, totul era la fel de cînd eram copil în anii 70 și taxiurile nu îl luau pe tata și mijloacele de transport veneau după ore, la fel cum mi-au făcut taxiurile în ultimii 15 ani.