17 septembrie 2019

ora 10 jumătate, 17 septembrie 2019
Bună seara, continuu să scriu povestirea mea.
O mică digresiune:

”regimul lor politic va cădea, așa cum au căzut toate regimurile politice, fie bune, fie rele. Ce au avut ei cu tine?!” Nu știu la ce te referi, eu niciodată nu m-am simțit persecutată politic. Poate vrei să spui că din cauza faptului că știam și am scris adevărul despre otrăvuri din magazine, în special alimentele ieftine și accesibile oamenilor bolnavi, singuri, săraci. În plus, pe mine mă otrăveau vecinii mai rău. Ei spun că poiporul știe despre otrăva din alimente dar nu sunt otrăviți decât oamenii care nu au fost acceptați, restul nu pățesc nimic. Pentru numele lui Dumnezeu, otravă?? Nimeni nu trebuie omorât sau otrăvit, nici copiii nevinovați și săraci, nici altcineva.

Ei spun că liderii politici care m-au lovit (eu nu știu cine) habar nu aveau de otrăvuri, că ele au fost introduse de alții.

Îmi amintesc denumirea de regim politic sau dietă la Viena etc. Probabil că au o legătură anuime cu tubul digestiv omenesc, fiindcă toată lumea știe că orice om inteligent, inclusiv eu, se simte mult mai bine și are mai multă energie dacă mănâncă mai puțuin - adică regim și dietă.
Tata spunea că eu sunt ca Mahatma Gandhi care spunea ”nu mănânc, nu mănânc, nu mănânc”. E ceva trist, el a făcut greva foamei de mai multe ori pentru deziderate politice, fiindcă el nu era considerat nebun și avea dreptul acesta. Ulterior el a fost asasinat și Indira Gandhi la fel.

Mi-au spus mai demult că periodic mie mi se face un tratament de întreținere a bolii mele fizice, dar fără să mi se spună, deci pe ascuns, fiindcă am cancer. Poate era o minciună, cum adică să tratezi pe ascuns? Veți vedea mai departe ce s-a întâmplat de fapt. Ei au inventat că în jurul meu se află o echipă de paramedici, care mă susține fizic, în timp ce în mod direct nimeni nu vrea să mă ajute.

”periodic tu ești f_tă, fiindcă le-a intrat în cap că trebuie să te termine astfel.”

”tu nu ai avut nici cea mai mică greșeală, până și proștii pot înțelege că tu te vei sinucide, dar nimeni nu te vrea și nu te acceptă.”
Acum pielea feței mi s-a înăsprit, mă ustură fața și buzele iar, e destul de neplăcut.

Revin la povestirea despre familia mea.
Anul acesta 2019, unii au intrat peste mintea mea cu ideea ”tu pentru noi ești ca buna.” E vorba de străbunica despre care povesteam. Au spus așa și din cauza faptului că eu ies acum greu la WC, tranzitul meu intestinal nu mai e bun. Buna la fel, lua mereu fenisan. Ideea lor e ”te-au încuiat la burtă”, ca să semene cu modul în care vorbea buna. Ei zic că unii m-au încuiat la burtă și astfel otrava lucrează mai mult timp în corpul meu.
”În tine lucrează otrava, nu duhul sfânt”, spun ei.

Buna, pe nume Popa Victoria, Victoria fiind și numele preotesei văduve, mama nașei mele, era născută în 1901, desigur pe 9 mai. Buna era mama bunicului meu și mama preotesei Maria (Mami) Șerban, mătușa mamei. 9 mai era ziua victoriei și ziua poetului Lucian Blaga, de care mă leagă multe lucruri din trecutul vieții mele, inclusiv faptul că am primit de ziua mea, la 12 ani, cadou poeziile lui de la nași. Aveam și un coleg de liceu Lucian, care era născut pe 15 mai, ziua mătușii mele Ana, sora mamaiei de lângă București. Aceste potriviri și coincidențe de nume, care erau foarte multe, zile de naștere sau moarte, cuvintele și poveștile din literatură sau din istorie păreau ciudate pentru proști, care nu înțelegeau de ce e așa și îi făceau pe proști să creadă că ei se treziseră și trebuie să mă omoare ca fiind eu ceva ciudat sau o forță politică, cum cred numai cei proști. În realitate ei nu se trezeau, ci cădeau în noapte, crezând răul. Unii credeau astfel aberații despre mașinații politice legate de mine și mă loveau mereu.

Mă plimbam prin Voluntari nu de mult și ei spuneau când treceam pe lângă o casă săracă - ”aici stă un om foarte sărac, care încă mai trăiește”
Apoi pe lângă altă casă săracă ”aici e un mort de mult timp, pe care nimeni nu vrea să îl îngroape creștinește.”
Pe lâng o casă făloasă: ”aici stau oameni foarte porci, care și-au luat o aparență austeră a casei, genul ăsta de oameni așa fac” La poarta mea staționează destul de des mașini, din diverse județe, cum au făcut și pe Moșilor în oraș. Vin adesea tineri care se distrează pe străduța mea cu case puține. Ei spun că nu le place opulența noilor case care au fost clădite pe locul grădinii mele sărace din copilărie, saltul acesta de la pauper la luxos. Da, am fost foarte săracă, dar un copil fericit. Ei spun că evident tinerii cafre vin aici mă vânează pe mine, la fle cum veneau unnii noapte de noapte în București. Nu departe de mine, peste o casă e încă nevândută casa și curtea sărace ale bătrânului despre care mama mi-a spus că a fost ucis de hoți. Chiar după ce vecinul nostru Marinică povestea că bietul om

Acum e prea târziu și sunt obosită, mă mănâncă iar încheieturile mâinilor, mă arde fața și mă doare coloana, și m-am apucat prea târziu - mâine voi începe mai devreme și voi înainta mult cu povestirea, cu adevărat, dacă nu vor fi necazuri prea mari. Unii porci iar spun că eu am fost ținută toată viața în temniță și tortură și din cauza asta nu pot înțelege nimic. Pentru ei faptul că am fost săracă și chinuită încontinuu și singură e un motiv să mă omoare, cu idea că eu nu aș fi putut să mă adaptez la viața liberă, deci trebuie să mă omoare!