16 septembrie 2019

Azi noapte, din 15 spre 16 septembrie, am fost torturată foarte mult, până pe la oira 4 dimineața, mi-au aruncat multe cuvinte grele și minciuni și mi-a fost tare rău fizic, mai ales cerebral, și dureri lombare, probabil coloana vertebrală - unii zic că ar fi cancer și metastaze osoase fiindcă mă dor și alte oase, alții zic că nu am cancer, dar am o boală fizică asemănătoare cancerului. Mereu când ei intră cu violență de genul acela peste mine și cu acele vorbe grele și urâte, mereu mă doare coloana la fel și creierul doare prin sinusuri de parcă cineva îmi stoarce și îmi aspiră creierul și uneori am avut și mici atacuri cerebrale, din câte pot eu spune. Continuu povestirea.

Ei spun că eu am fost mereu f_tă monstruos ca azi noapte, sau f_tă prin intermediul otrăvii sau ca urmare a slăbiciunii mele în urma otrăvirii. Sau că mama mea e o creatură extrem de haină, care mă omoară. Și azi noapte mama a venit iar la mine, cum face mereu când sunt astfel torturată, mereu la fel, să mă cicălească, să mă lovească mereu exact cu aceleași cuvinte. Ei spun că vizibil e faptul că ea și ceilalți m-au tratat drept nebună toaăt viața. Deșl eu nu plâng și nu țip de durere, ea vine din camera ei la mine, ca și cum simte când îmi e rău și îmi face și mai mult rău, sau alții prin ea, fiindcă mereu se accentuează răul fizic când vine ea și spune mereu aceleași cuvinte - ”nu te culci?” Vine așa exact când îmi revin după ore de suferință, exact când sunt gata să adorm și atunci îmi sare somnul din cauza ei, sau exact când mă trezesc din somn și aprind lumina și se pare că ea de fapt mă trezește sau se trezește exact când mă trezesc eu. În fiecare zi, chiar dacă mă scol la 1 ziua, ea îmi aruncă cuvintele ”culcă-te , mai dormi, ” care îmi creează o silă imensă și adorm din nou cu capul strivit , poate de ea, și tare amărâtă, fiindcă eu nu mă simt de fapt bine dormind așa mult, toaăt ziua. și pe ea o deranjează mereu dacă eu mă scol normal, adică mai devreme. Desigur și aceasta e o înscenare, cum a fost mereu și cum au fost și celelalte lucruri de acest tip din viața mea. probabil că una dintre ideile lor greșite e că trebuie să mă f_tă și s mă țină dormind cât mai mult timp, pentru binele lor. V-am povestit că ei cred că mama mă omoară și că ea e o creatură extrem de proastă, care crede doar aberații politice.

De asemenea, dacă mi-a tare rău noaptea, ceea ce se întâmplă cam la 2 săptămâni sau 3 sau patru, depinde de moment, mama vine la mine în cameră și îmi urlă chiar să opresc muzica clasică, fiindcă ea nu suportă să fie deranjată, sau să o dau foarte încet, chiar dacă muzica era oricum încet, și chiar dacă îi explicam că mi-e îngrozitor de rău și muzica mă ajută. Atunci ea urlă groaznic, mereu face așa, trântește lucruri și îmi smulge eventual muzica din priză, strângînd din dinți. Unii zic că eu sunt naivă că nu înțeleg că toți vor să mor și că degeaba spun că îmi e foarte rău de parcă aș aștepta înțelegere sau ajutor. Acest scenariu s-a repetat aproape identic de mai multe ori.

La fel mă maltrata enorm și în liceu și îmi smulgea și cărțile pe care le citeam. În schimb, ea doarme uneori toată noaptea cu televiziunea cu dispute politice infecte la sonor puternic, ca să mă deranjeze și nu îi pasă, deși eu nu am lovit-o niciodată și i-am cerut frumos să stingă televizorul noaptea. Ea vine la mine cu nervi și scoate din priză întrerupătorul cu beculeț, cu motivul că acela consumă curent și mă mustră fără motiv. Tot așa lăsa televizorul tare zi de zi, de la 7 la 1 noaptea vreo cinci ani vecina Ioana, o bătrână din blocul meu din oraș.
Ei zic că mama mea nu are milă, nu are inimă deloc. Ei zic că ea m-a lovit și mă lovește încontinuu, în timp ce eu nu am lovit-o nici pe ea, nici pe altcineva niciodată.

În realitate, cum voi explica și mai încolo, este vorba încă de o boală fizică de care nu m-am putut vindeca și medicii trebuiau să mă trateze pentru această boală fizică, cum am cerut, nu să mă lovească și sîă refuze ajutorul medical, cumvoi explica și mia încolo. Ei cred că trebuie sîă mă omoare, dar e greșit. Nu avea și nu are nicio importanță că boala fizică este sau era din cauza otrăvii, ei puteau și trebuiau să mă ajute. Fusese mereu posibil, iar eu eram un om cu adevărat de valoare, capabilă de muncă și iubire și creație chiar.
”medicii sunt extrem de idioți. Ei nu au înțeles că și ei, nu doar ceilalți oameni, sunt părți din viața ta.”
Repet, nu trebuie niic mama lovită sau distrusă.
E adevărat că ea se numește Lucia de la botez și fiindcă reprezintă ceva rău și luciferic în viața mea. E adevărat, am înțeles și eu de mult, că numele și prenumele noastre, ale tuturor sunt cauza unor lucruri din viața noastră, dar asta nu înseamnă că nu suntem responsabili de faptele noastre și că nu putem fi raționali și buni. Dacă citiți istoria, și istoria și istoriile științelor și artelor, veți vedea că numele diverselor personalități sau genii au legătură logică cu restul sistemului și cu creația lor. Desigur asta nu înseamnă că trebuie eliminat numele Lucia, fiindcă atunci golul ar fi luat de alt nume pentru acele simboluri negative. Putem fi oameni buni, numele nu ne împiedică. Îmi amintesc uncântec care nu mi-a plăcut al formației Beatles, ”Lucy în the sky with diamonds.”, parcă depsre LSD, spuneau ei.

De aceea și povestea lor cu filmarea mea. Ei spun sau au inventat că eu am fost filmată începând cun 84 și un fel de vedetă a unui cinematograf cine verite, deci clar asasinată de atunci. Ei spun că eu eram extrem de violent și rău tratată de părinți și idioții credeau că eu am greșit ceva și că sunt rea, că altfel nu m-ar fi chinuit părinții așa groaznic. Ei spun că la fel s-a întâmplat mereu din 84, inclusiv în anii trecuți, când oamenilor li se spun mereu minciuni legate de mine și ceea ce văd ei din filmările vieții mele. Că dacă eu tac în încăpere, cum s-a întâmplat și zilele trecute, atunci ei sunt frustrați că nu pot să îi mintă pe oameni despre ce vorbesc eu sau că eu sunt nebună. Evident oamenii cred că tu ești nebună, spun ei, fiindcă ești clar izolată de atâția ani.

Ideea lor, spusă de câteva ori, e că m-au îndobitocit, atunci când eu citesc filozofie sau cărți mai ”dificile” pentru proști, sau dacă ascult muzică clasică. Ca să îi păcălească pe proști că eu nu sunt eu însămi. În realitate, era adevărul curat și bun despre cum am fost eu în realitate.

”Idioții credeau aberații politice despre tine datorită familiei tale.” De fapt, erau foarte multe dovezi că eu nu aveam nicio legătură cu politica sau cu jocurile lor de așa zise circuri sau teatre politice, sau minciuni politice despre mine.
Aproape 50 de ani am fost total închisă și maltratată, și nu am avut absolut nicio șansă, deși puteam face diverse lucruri bune. Dar au fost și multe alte dovezi și nu aveam cum să fiu asociată, în mod logic, cu URSS sau cu Rusia, nici cu altă putere politică învinsă sau urâtă 50 de ani.

”În jurul tău se află un cârd de morți - spirite - extrem de proști care au înțeles totul exact invers decât a fost în realitate, .de aceea te lovesc ei încontinuu.”
”oamenii vii te lovesc, ei trebuie să înțeleagă adevărul.”
”dimpotrivă, numai morții, dar cei inteligenți, știu și au înțeles adevărul.”
”Închipuie-ți ce se întâmplă când ei înțeleg că toți depind de o epavă, adică de Cristina.”

În realitate, ei au zis așa încă de când m-am mutat în blocul trei, și eu eram doar puțin otrăvită și eram la punctul maxim al înfloririi mele fizice și intelectuale, la 35 de ani, încă tânără și cu capacitate de muncă fizică și intelectuală, eram în stare și de studii intelectuale și idioții inventau că eram epavă.
Încă de atunci, din 2006-2007 erau obsedați că eram distrusă, și au continuat cu idei de distrugere până azi, deși eram izolată, cu ideea că spuneau așa ca să creadă proștii că eu eram distrusă și bolnavă psihic. Apoi au continuat cu otravă grea până anul acesta, cui scopul declarat de a îmi distruge corpul. Însă cerebral au început să mă lovească numai acum vreo 3 ani. Dar nici acum nu sunt distrusă, e un cuvânt fără sens care le place lor. Eu nu am nicio vină că nu mi-au acceptat nici acum dreptul la muncă cât de puțin și la studii, că aș fi dovedit totul foarte ușor. Și tata urla la mine când eram tânără, exact așa, printre multe altele: ”O să te fac o epavă.”
Faptul că pierdusem un picior nu era de fapt din vina mea și nu mă transformase în epavă și puteam munci multe lucruri, și fizic și intelectual.
Acum iar au intrat porcii ăia: ”Și nu pot s-o controleze?”
”tu explici adevărul cu o precizie de ac, dar nimeni nu te crede”
”Niște nebuni monstruoși te omoară.”
Mai demult spuneau ”tu ești ca un zid viu și nebunii se aruncă cu capul în tine deși nu îi ataci și îi doare capul fiindcă ei te lovesc. Sau te bombardează și îi doare pe ei, fiindcă viața lor ești tu.”

Au inventat că tu ai căzut complet în nebunie fiindcă scrii adevărul și nu mai scrii poezii, când de fapt tu ai fost mereu un om bun și normal. Tu te-ai gândit mereu numai la bine și la ceea ce e bun, dar ei se gândesc numai la ceea ce e rău ți necazurile tale, care pentru sufletul tău bun au fost un fleac, pentru ei par catastrofe și monstruozități. Pentru tine au învins mereu binele și rațiunea, pentru ei doar nebunia și răul.

Revenind la povestea despre familia mea, continuu.