desenele mele cu mouse-ul - o parte din mine, le postez aici fiind complet izolată de peste 38 de ani, probabil le voi șterge

joi, 30 august 2018

Zilele trecute

alt pretext: Statulul tău social - foarte jos - nu corespunde cu nivelul tău intelectual și cu viața ta sufletească. Chipurile asta e cauza răului.
altul : poporul trebuie să își îngroape rușinea
altul: își merită soarta, dă-o dracului
ultimele 2 și multe altele sînt idei-magnet cu puternică încărcătură afectivă negativă, care atrag muștele - victimele nu au cum scăpa de aceste caracteristici ale psihicului omului de rînd, un fel de axiologie - adică niște coordonate care ordonează reacțiile, după cum o lume întreagă știe (cei care au studiat o facultate - orice, dar cu capul pe umeri) - înțeleg din tinerețe asta) Celelalte idei mai intelectualizate au tot același rol, cum ar fi cea notată prima și multe altele - care pentru ei au sens, dar de fapt sînt adesea minciuni rele și un diagnostic inutil.

Acum cîteva săptămîni, cînd am început să țin regim și să nu mai fumez:
”A început să nu mănînce și să nu mai fumeze, nu se mai poate face nimic” (?!)
Acum 2 săptămîni, la spitalul Sf Ioan ”Ea e un om căruia i se cere să moară în tăcere și nu înțelege” (?!)
Azi - meteorism accentuat, greață, durere de cap și de ochi și de arcadă dentară inferioară din nou.
”Tu ești cel mai bun om și ei cred că tu ești un om josnic. Înțelegi?” Nu, nu înțeleg ce spui și nici ce vrei de la mine.

”psihiatria și ginecologia sînt asociate cu păcatul și tu nu ai avut niciun păcat”
”O lume întreagă te urăște, Cristina ”
”Lumea vrea să mori, fă” (e unul care se bagă cu apelativul fă)
Tu ești cel mai credibil om și ei nu te cred
”Restul lumii nu are nicio vină, România e o țară de draci.” Cum adică draci? întreb eu
Orice spui sau faci tu Cristina, e interpretat greșit..
Iar zgomot de la șantierul programat pînă în 2020

Iar au intrat cei care spun că deși eu am fost un om bun etc. și nu am greșit nimic, poporul e nebun și crede că eu aș fi greșit de mai multe ori și chipurile de aceea mă torturează din 84, de la 13 ani.
Alții spuneau des că ei nu înțeleg (și eu spuneam așa în parte) de ce fiind eu un om cu adevărat perfect (chiar dacă, foarte rar în 47 de ani de tortură, am reacționat numai ușor exagerat dar corect, ca ieri, la insulta ușoară, dar repetată a E.G. - în realitate am făcut față suferinței fizice și sărăciei și izolării cu brio, dar ea poate nu înțelege) - deci unii spuneau că ei nu înțeleg de ce oamenii vor să omoare un om ca mine - și de ce oare ticăloșii din jurul meu care mă chinuiesc din 2006 cînd m-am mutat aici sînt așa de vulgari, răi, abjecți, inumani etc. Repet, ei nu au legătură cu lumea frumuseții sufletești sau păcii senine din sufletul meu, nici cu marile bucurii intelectuale sau chiar spirituale care mi-au umplut mie viața. Eu nu sînt ingredientul vieții lor psihice și nici ei nu sînt necesari legic în viața mea și nu sînt parte din viața mea - au vrut doar să mă distrugă, să mă omoare chiar. De ce, nu știu exact. Din cauza altor oameni proști și răi. Ei nu au apărut ca reacție la lumina mea interioară, la filozofia lui X sau poemele lui Y. Sau vioara lui Z. Sau umbra norilor trecînd munții. Etc. Ei nu au apărut prin contrast cu puritatea mea. Atîția ani m-au chinuit groaznic, iar anul ăsta și anul trecut a fost monstruos. Eu am putut ieși doar o dată la miezul nopții să îi rog cu vorbă bună să plece.
Eu am tras doar un semnal de alarmă, spunînd adevărul ca întotdeauna, cu mențiunea că eu, chiar dacă aș fi Dumnezeu, nu aș putea să fac proștii mai deștepți, de aceea e necesar ca oamenii să înțeleagă necesitatea și sfințenia legii - cum ar fi să nu omori - și de asemenea și legile și regulamentele de ordine interioară - cum ar fi orele de odihnă ale locatarilor unui bloc, ba chiar și ziua nu e normal să crească intensitatea decibelilor mult peste limita de confort pentru mai multe ore. Pe mine, de exemplu, mă chinuie țintit cu zgomote aproape mereu din august 1989, deci 29 de ani pînă acum.

”Bine, dar de ce dracu... de ce n-au omorît-o?”
Și din ăștia au fost destui de-a lungul anilor.
Unii mi-au spus că ei neagă totul - adică abuzurile directe asupra mea - deși aveam dovezi certe încă din 1984. Nu e vorba doar de gîndurile acestor porci, că asta nu ar fi contat deloc. Cred că e foarte clar că nu am mințit și nici exagerat niciodată.

Iar au intrat cei din categoria ”relația mamă-fiică” și cei cu ”Maică-ta i-a păcălit pe toți” (despre tine) Din ăștia au fost foarte mulți de-a lungul timpului - adică, deși eu nu am avut decît relația cu mama, chipurile ei cred minciunile mamei mele despre mine - care există și au existat, nu le mai enumăr. Eu am spus adevărul clar despre mine și despre ea și am iertat-o desigur de mult, cum am povestit.
sau alții care spuneau ieri că dacă oamenii ar fi știut cum ești, te-ar fi acceptat (să muncești), adică ei spun că oamenii mă resping fiindcă au fost mințiți despre mine

azi mă duc la ginecologie din nou - de data asta la ecografie, undeva la un cabinet particular. Mama mi-a reproșat că nu merg la Polizu, unde ar fi fost gratuit, fiindcă nu am bani. Eu nu mai explic acum toată povestea, e adevărat, costă 140 lei, dar de fapt nu am fost și nu sînt cheltuitoare

am să spun din nou cîteva vorbe înțelepte și raționale, cum am spus mereu - unii cred că eu consider că oamenii nu au gîndire fiindcă spun lucruri așa simple și logice. Din păcate, ei chiar sînt nebuni și eu atrag atenția asupra faptului că e bine ca omul, atunci cînd nu înțelege sau nu știe ceva, să nu acționeze de-a-n-boulea. Eu am spus mereu lucruri clare și simple fiindcă tocmai acestea, considerate ca fiind de la sine înțelese, oamenii nu le înțeleg sau nu le respectă. Am spus în general numai lucruri clare, obiective sau normative. Adevărul clar. Omul, dacă nu știe, trebuie să tacă sau să respecte reguli sau norme. Trebuie să știe clar măcar scopul acțiunii - și să nu fie dator numai cauzelor, fiindcă nu e animal. Adică să acționeze cu cap, nu din cauză că îl deranjează ceva. Unii tot timpul m-au lovit de moarte, deci scopul lor e sau a fost să mă omoare, nu altceva. E greșit și e un păcat. E și ilogic. În aceeași ordine de idei, unii spun că ei mă lovesc fiindcă se temeau că sînt nebună și mă omor. Deși am avut și am un suflet - afectivitate - perfect funcțional și normal, eu am fost mereu un om rațional, cu atît mai mult la maturitate, după 35 de ani. Este un păcat și e ilogic să te omori - pentru ce? Singurul motiv sau scop ar fi să scapi de suferință - dar ce altceva rezolvi? Ce altceva obții? Răzbunarea e numai a proștilor și se poate încă dovedi că am fost inteligentă toată viața. Am fost educată frumos de mică, să fiu un om realist, dar și foarte altruist? Cum naiba credeți că eu aș putea fi nebună să încerc să mă sinucid și să fac răul deci altora? Întotdeauna am pus binele deasupra. O singură dată am încercat să mă omor, complet fără vină fiind, am mai explicat. A fost o lege a naturii, nu mai puteam îndura durerea fizică și încă nu înțelesesem totul. Nu aș putea face așa ceva, oricîtă suferință am îndurat sau mai am de îndurat, iar ăia care consideră că sînt nebună greșesc ei. Vă sfătuiesc și pe dvs. să acționați cu capul, nu cu picioarele - e păcat altfel, lumea e un loc frumos și oamenii pot fi frumoși și buni. Tot ce au scris despre mine sau spun ei, e minciună. De exemplu nu am avut niciodată delir și nici multiple tentative de sinucidere în cursul episoadelor psihotice, care nici nu au existat.

cică: ”Noi știm să gîndim cu capul, dar ți-am aruncat ție aberații fiindcă CREDEAM că tu ești nebună”
Fără comentarii.

acum un an și jumătate vecinii de sus au încetat fîsîitul noaptea la baie - care era oribil de cînd mă mutasem și voiau în mod cert să dea impresia de otrăvire cu gaze prin gurile de aerisire. Unii chiar au intrat în lipsa mea și mi-au deschis gurile de aerisire din debara, și mai e adevărat că mi-au pus uneori mirosuri oribile, pe lîngă faptul că îmi aduceau murdărie în casă, totul foarte clar vizibil, ca și extragerea unor lucruri din apartament, ceea ce puteam dovedi
de atunci mi s-a mai întîmplat numai de cîteva ori să mă trezesc noaptea și să îi prind cu fîsîitul la baie - apoi ei se opreau brusc. Am pățit la fel noaptea trecută pe la ora 1 noaptea - m-am trezut și ei fîsîiau la baie și s-au oprit imediat.

am fost la clinica de ginecologie și sînt foarte mulțumită, chiar fericită.
e o clinică bună și cu serviciu ireproșabil
doar la un moment dat am avut impresia că vorbeau de mine la spate cu voce tare că am psihoză - dar asta nu are importanță, poate mi s-a părut, oricum s-au purtat frumos, cum nu mi s-a întămplat toată viața decăt foarte rar
acum au intrat iar niște nebuni peste gîndul meu cu ideea că Moldova vrea să se unească cu România, dar asta nu contează, și din ăștia au mai fost
iată așadar cum eu, singură de o viață și considerată nebună fiindcă m-au închis la spital (asta e definiția lor clar spusă) îmi așez în fața pașnicilor vizitatori virtuali de pe facebook raportul imagistic asupra a o parte din măruntaiele mele
Îmi pare rău de un singur lucru azi - am uitat să îl întreb și pe acest medic sau să îi spun despre supurațiile mele verzi din zona inghinală, care erau și cu mai mulți ani în urmă - și despre care medicul de familie m-a lăsat nelămurită și fără îndrumare ,și care au trecut de la sine, inclusiv zille acestea, deși un alt medic ginecolog zicea să merg la dermatolog
iată mai jos interiorul meu feminin, că oricum altfel nu am avut pe nimeni să vorbesc ceva toată viața
Probabil că nu există o poezie a ecografiilor, dar cred că dezvoltarea examenelor paraclinice nu a fost un lucru rău - cred că totul e să nu te cramponezi de analize, ci să examinezi pacientul și semiologic din perspectivă clasică și rațională

Și acum, și zilele trecute - ”Un porc infect vrea să mori, Cristina ” Ce mizerie, de atîția ani nu termină cu ideile că toți sau unul vrea să mor. Mai înainte iar ”Toată lumea te urăște Cristina ”

”mi-e ciudă că tu ești singura normală și ei nu îți acordă niciun credit”
Sau că tu ești/ai fost cea mai bună mereu și ei ...
Eu nu am avut niciun fel de orgoliu sau delir că sînt singura normală, eu doar am încercat mereu să găsesc și să am un loc de muncă - nu a fost nimic altceva niciodată, dar totuși ei mint - cum v-am arătat și psihologii și psihiatrii
Ați văzut poate că nu am greșit nimic și nu am avut niciun fel de delir sau defect psihic sau de orice altă natură în ultimii 13 ani după moartea tatei, zi de zi - și ceilalți au inventat aberații mereu sau m-au respins mereu mințind - la fel a fost și înainte de moartea tatei. E adevărat că m-au și torturat, puteam dovedi totul, fără motiv. Meritam chiar și dreptul la studii.
Am găsit un exemplu perfect pe net - la o bibliotecă din București se căutau voluntari, pentru muncă neremunerată și ei publicau numele unui om respins, FIINDCĂ nu a adus adeverință de la medicul de familie.
dar medicul de familie nu vrea să îmi dea adeverință datorită minciunii psihiatrilor
am căutat mereu de lucru din 89, și în persoană și pe internet și ceilalți mereu m-au respins, inclusiv cu pretextul că aș fi nebună, deși nu am fost niciodată, deci trebuie să fie adevărul. Am cautat si in ziar, era o vreme cind mama imi aducea mereu ziarul, desi stiam ca nu am sanse.
singurul motiv real e că nu am avut bani și familie din copilărie - altfel am fost mereu un om extrem de responsabil și inteligent Bineînțeles că merit dreptul de a munci - ceea ce e sursa tuturor bucuriilor și fericirii, repet, nu a fost niciodată altă problemă

iar "tu ai fost un om normal tratat toata viata drept nebun" - mi-au spus asta de multi ani si intre timp oricum nu m-au acceptat

Repet lucruri simple.
Dacă (de data asta spun eu ”dacă”) aveam un loc de muncă, atunci aș fi scăpat și de tortura cu zgomote 8 ore - și ar fi fost mult mai bine pentru organism. Plus toate celelalte avantaje.
Oamenii săraci, chiar dacă sînt inteligenți peste mediul lor social, merită să li se ofere un loc de muncă sau o activitate oarecare, chiar manuală. Atunci nu mai e nicio problemă. În plus, eu am fost evident un om perfect normal și bun și cu un suflet frumos - deci cu atît mai mult meritam să fiu acceptată. Evident ce spun psihiatrii sau psihologii e minciună și nu am avut niciun fel de altă tulburare psihică nemenționată de ei.
Acum e șantierul ăsta de 2 ani, pînă în 2020, dar totul a început din 89, de fapt 84.
Sînt unii care consideră că fiind eu inteligentă, ei fac zgomote ca să îmi obosească intelectul și în felul acesta să se ”trezească” sau să se ridice mai sus cei care sînt sub nivelul meu intelectual. E fundamental greșit, orice ar argumenta ei, nu mai explic. Dacă nu înțelegeți un lucru cu precizie, atunci gîndiți-vă că binele e de fapt adevărul mereu, nu răul. Adică ceea ce cred copiii buni și cuminți - acela e adevărul. Și mie mi-au trebuit mulți ani ca să înțeleg aceasta, trecînd prin și ieșind din literatură, psihologie, medicină, artă și filozofie. Dar nu am greșit nimic, cu sufletul am știut și înainte să înțeleg. Pe mine m-au masacrat urît cu zgomote, cu ideea perpetuă că eu sînt prea deșteaptă, cum zicea și una dintre psihiatrii mei.
Ei m-au chinuit cu zgomote aproape continuu 29 de ani.
Alții spun că ei nu pot să mă controleze și de aceea au hotărît să mă omoare. Din nou un lucru monstruos, fiindcă se poate dovedi că, dacă nu mă otrăvesc și nu mă torturează (prin zgomote și multe altele, nu mai enumăr), evident pot exercita autocontrol bun și evident am fost mereu o femeie normală și bună, cu mare capacitate de fericire, muncă, iubire, creație intelectuală feminină.

”Nimeni nu te vrea” și toate celelalte...
”Un geniu e o nenorocire, fiindcă adună toți morții și ei nu mai pot să îi lumineze pe ceilalți”
Eu pot spune doar atît: eu nu am fost și nu sînt o nenorocire.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cu sinceritate cred că...

Postare prezentată

Ultima parte – CONCLUZII - enumerare

Concluzii, partea 1 Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în li...