Demonic şi satanic

Trebuie să scriu câteva lucruri despre acest lucru, pentru a fi clar.

Sunt foarte mulţi cei care, timp îndelungat, mi-au spus că m-au torturat o viaţă întreagă în izolare şi fără bani şi că m-au ţinut ca sclavă şi eu zis mereu că sunt nebună fiindcă această ţară e o ţară demonică sau satanică, şi nu vor să creadă în Dumnezeu cu adevărat şi nici să fie oameni adevăraţi. Mi se tot spune că ei încearcă de foarte mulţi ani să convertească acest popor şi nu reuşesc. Atât cei în limba română, cât şi cei în limba engleză spun că pe mine, ca şi pe alţii, ne-au sacrificat pentru ca oamenii din restul lumii să nu înţeleagă ce este ţara asta, fiindcă dacă ar înţelege ar fi reacţii exagerate şi o adevărată catastrofă.

În sprijinul ipotezei de mai sus vin foarte multe fapte din viaţa mea. Unele le voi povesti mai încolo. Înainte de 89 îmi puneau coarne (chiar şi după, de exemplu Irina de la Constanţa) în fotografii, ca şi cum îşi băteau joc de mine. La fel puneau coarne pe fotografiile lui Ceauşescu. După 89 îmi vorbeau colegii despre sataniştii de la Constanţa şi când am fost eu acolo anul acesta am întâlnit nişte fapte ciudate. În acelaşi timp eu am fost otrăvită, cum voi povesti. În sprijinul aceleiaşi ipoteze vine şi povestea cu scrinul negru, apartamentul monstruos în care m-au pus să stau cu chirie, despre care voi povesti, deşi sunt fapte întunecate, morbide. De asemenea, înainte de tentativa mea de sinucidere, m-au pus să ascult un cântec despre sacrificiul primului născut, cum de asemenea voi povesti. Colegii de la medicină îmi spuneau şi ei despre sacrificii prin vorbele "cel mai bun lui Zalmoxis". Mulţi alţii îmi spuneau acelaţi lucru şi anume că ei sacrifică mereu pe omul cel bun sau oamenii buni. De asemenea am observat cu tristeţe aceeaşi atmosferă satanică şi la Tuşnad şi la Govora. De asemenea am observat că şi alte fete cuminţi şi bune cum fusesem şi eu erau eliminate şi respinse de societate. De asemnea mereu mă chinuiau cu ideea că eu am fost miel de sacrificiu.

Totuşi din toate cele de mai sus, plus faptul că m-au izolat întreaga viaţă şi m-au masacrat toţi deşi eram om fără greşeală cu sufletul către Dumnezeu, cât şi din faptul că celelalte ţări mi-au refuzat sprijinul atâţia ani în timp ce pe alte colege ale mele le acceptau, nu se poate trage concluzia că era întreg poporul român satanic sau condus de astfel de oameni răi, care voiau să îi păcălească pe cei săraci cu duhul că eu sunt rea, pentru ca ei să aibă control aspura populaţiei lipsite de inteligenţă şi cu credinţă în Dumnezeu. Poate că adevărul este undeva la mijloc în această privinţă, vă las pe dvs. să trageţi concluzii, după ce voi termina totul de povestit. Oricum chiar şi acum intră unii peste mintea mea înjurându-mă "Dă-o dracu!", ceea ce este un lucru păcătos desigur, mai ales că eu nu am greşit nimic şi nu am înjurat. Tot ei spun că au vândut această ţară unor porci, ceea ce este desigur un fel de păcăleală, poate pentru a ascunde adevărul. Dar de ce să mă omoare pe mine, oameni buni? Şi 30 de ani de minciuni şi ură din partea lor, de închisoare cruntă pentru mine de la 13 ani.

Ceea ce este foarte durerors pentru mine e că de 30 ani ei neagă faptul că eu exist, deşi am fost mereu aceeaşi, un om normal şi fără gânduri ascunse, şi neagă de fapt realitatea!! Este oribil, punteţi-vă în locul meu. În acelaşi timp, chiar şi acum, ei spun că eu nu înţeleg că ei nu pot să recunoască adevărul şi că trebuie să mor pentru ei, deşi nu am avut defel viaţă din 1984. Alţii în limba engleză îmi spun acelaşi lucru, că eu trebuie să mor pentru porcii aceia şi că adevărul nu va fi spus niciodată. De ce? Minciunile lor sunt urâte şi groteşti, în timp ce adevărul despre mine, în întregime, este frumos. Am fost un om inteligent, cu drag de viaţă şi oameni şi de ţară, un om cu educaţie superioară şi cred că merit să am copil, să îl cresc în adevăr şi să am şi drepturi intelectuale să am carieră profesională. Toată viaţa am fost la fel.