din nou

Din nou am doar 500 lei pentru a trăi din ei trei săptămâni jumătate...
Am plâns atâţia ani în zadar, am cerşit pe internet drepturi umane fundamentale şi m-au refuzat totate instituţiile şi organizaţiile şi oamenii pe care i-am contactat.
Am studiat 23 de ani de şcoală şi facultate cu rezultate maxime în zadar şi pot spune că am avut mereu dreptate. Am fost o persoană perfectă cu adevărat, un om drept şi normal întreaga viaţă, fără nicio greşeală. Pot spune fără să mă înşel că am avut o personalitate perfectă şi nimic din comportamentul meu nu a incitat pe alţii la ură şi nici la vreun fel de nebunie în mintea lor şi nu înţeleg defel de ce ei spun cu toţii că trebuie să mă omoare ca să îşi ascundă vina faţă de mine, când adevărul e de fapt atât de frumos...şi poate lumea s-ar bucura să triumfe adevărul despre un om luminos şi bun ca mine după 30 de ani de martiriu continuu.

Acum ei spun că eu am cancer şi că nu vor să mă trateze tot fiindcă ei toţi sunt vinovaţi şi vina colectivă nu se recunoaşte niciodată! Dar eu totuşi am arătat adevărul încontinuu din 1984 şi nu am indus pe nimeni în eroare sau în ispită! Ei spun de fapt că ei au inventat mereu mincuni despre mine, ceea ce mi se pare absurd fiindcă am fost un om sărac şi fără megalomanie de vreun fel, nu înţeleg ce poate să aibă LUMEA cu mine din moment ce nu am fost persoană publică şi am trăit izolată toată viaţa...

Luna trecută am cerşit din nou câte un leu doi fiindu-mi foame şi nu prea am avut succes. Doamna Ioana , vecina de dedesubt, a ţipat la mine când i-am cerut un leu de pâine şi în schimb la ea mirosea frumos a mâncare scumpă şi apoi a mers la biserică (vai Doamne!) cu colivă şi îmi spunea că are şniţele dar nu îmi dă. Şi eu m-am purtat mereu frumos cu ea când aveam ceva bănuţi în anii din urmă şi am invitat-o la mine la masă şi am servit-o cu drag. Eu niciodată nu am fost ipocrită şi mereu am avut sufletul curat faţă de Dumnezeu, cu credinţă adevărată deşi nu am niciun păcat.

Domnul Marius C.Nica, vecin militar de la etajul 8 şi poet, care mă îndemna să scriu poezii în 2006-2007, s-a purtat urât cu mine de ne numărate ori în ciuda iertării creştineşti din partea mea. O lua mereu de la capăt cu batjocura... şi diverse lovituri. I-am cerut 5 lei fiindcă nu mai puteam răbda de foame şi m-a refuzat batjocorindu-mă. A spus că el a trebuit să cheltuiască 5 milioane (500 lei pentru dentist şi nu mai are 5 lei să îmi dea. Vi se pare logic? Oricum mereu am dat înapoi banii pe care îi împrumutam şi eu însămi am ajutat pe alţii de nenumărate ori când am avut puţini bani. De exemplu după ce am primit moştenirea de la tata am împrumutat câteva mii de euro unui om care nu avea acoperiş de iarnă la casă şi vă jur că i-am primit înapoi. Am fost un om generos şi bun de mică întreaga viaţă, de ce sunt tratată acum aşa?

Azi, 6 ianuarie 2021
În realitate, el a vrut să scape de mine, să nu îi mai cer eventual a doua oară, nu e din cauza acelei scrisori trimise mai demult lui.