desenele mele cu mouse-ul - o parte din mine, le postez aici fiind complet izolată de peste 38 de ani, probabil le voi șterge

vineri, 12 august 2016

12 august 2016

În aceste zile s-au întâmplat două lucruri extrem de absurde. În prima zi în care mama s-a îmbolnăvit grav de virusul varicelă-zoster (mulțumesc lui Dumnezeu că acum se simte mai bine), i s-a spus că mie mi-a fost retras dreptul la asigurarea de sănătate și cardul meu nu mai era funcțional. Încă bolnavă, ea a mers undeva la mama naibii după cum s-a exprimat, la un birou pentru evidența veniturilor persoanelor din sectorul doi. Spre marea ei mirare, i s-a spus că mi-au retras asigurarea din cauza faptului că am primit mai demult, acum câteva luni, o sumă de bani (100-200 lei, nu mai știu singur cât) din partea revistei Luceafărul, pentru scrierea și publicarea unor poezii. Ulterior a completat niște formulare (din nou!) probabil că sunt persoană fără venit și i s-a spus că drepturile mele îmi vor fi redate. Este total absurd - fiindcă ar rezulta că persoanele cu handicap motor nu au dreptul să scrie poezii! De ce? Ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi primit o donație sau ceva similar? Sau dacă aș fi scris vreo 5 poezii sau articole publicate pe lună? În realitate eu nu am venit lunar, acelea ar fi fost surse tranzitorii de venit, absolut întâmplătoare. Mai mult decât atât, asigurarea medicală gratuită o am din cauza faptului că am certificat de handicap datorită faptului că am gamba stângă amputată și numai acolo am declarat pentru certificatul de handicap motor că nu realizez venituri lunare, ceea ce e adevărat și mi se dau numai 39 de lei pe lună. Deci eu mă tem că trebuie să merg și eu la comisia pentru handicapuri pentru sectorul doi din apropiere, să mă asigur că certificatul meu de handicap este încă în funcțiune. Gândiți-vă logic: cei care au salariu plătesc pentru asigurarea medicală, cei cu pensie au asigurare în virtutea faptului că au pensie și unii au asigurare medicală cât timp mai au indemnizație de șomaj probabil. Dar cei cu certificat de handicap nu au pensie, ci ajutor social, și primesc asigurare medicală în virtutea acelui certificat de handicap. Deci e total absurd că mi-au scos temporar asigurarea medicală, fiindcă oricum nu aveam venit lunar să plătesc. Repet, e absurd ca handicapații motor să nu aibă dreptul la servicii medicale dacă scriu poezii, sau să nu aibă dreptul să scrie poezii dacă nu au serviciu, poezii a căror valoare nu depinde de gradul sau tipul handicapului.

Al doilea lucru absurd e că ieri, 11 august, vecina Fana i-a scos mamei poarta de la stradă din țâțâni și Florin, pe care mama l-a chemat, i-a stricat și ei broasca de la ușa de intrare a casei. Fana s-a luat de mama că ”Ce ați făcut doamnă de a venit Poliția cu ordin la dvs.?” Poliția a venit cu ordin la mama în urma chemării ei în instanță ca martor la Tribunalul Târgu-Jiu, într-un proces intentat unei persoane pe care mama nu o cunoaște. Mama nu are nicio treabă cu Târgu-Jiu și a încercat să scape de mersul la Tribunal acolo și le-a trimis răspuns celor de la Tribunal prin Poștă. Avocatul mamei, care a ajutat-o legat de moștenirea noastră comună după tata, a spus că a încercat și el să o ajute, dar în zadar. A venit ieri la mama Poliția în lipsa ei, dar eu nu înțeleg de ce i-au smuls poarta de la intrare și de ce i-au blocat și ușa de la casă parțial. Nu avea rost. Mama mi-a spus azi că Poliția o va duce la Târgu Jiu pe 11 septembrie la proces deși ea nu are cunoștință despre ce e vorba. Mi-a spus că nu se poate face nimic, că nu are dreptul să refuze să meargă acolo, că așa e legea. În mod sigur nici eu, nici mama nu suntem vinovate de evaziune fiscală sau alt delict. Îmi amintesc cu precizie că ne-au obligat să mergem la Tribunalul Buftea să semnăm ieșirea din indiviziune cu familia Stoicescu, când au fost la Buftea și dna Lili Stoicescu și soțul ei și mama soțului, tanti Tona, încă în viață atunci. Avantajul a fost că fiind la tribunal acea ieșire din indiviziune, noi nu am avut de plătit taxele mari care s-ar fi cuvenit unui birou notarial. Și era legal. Eu nu am avut niciun amestec și știu că nu a fost ideea mamei, dar oricum era legal și poate era singura supapă legală pentru oameni săraci ca noi. Adevărul e că poarta de la stradă a mamei este scorojită de vopsea și tot omul poate înțelege dacă privește de jur împrejur că noi suntem femei sărace cum am fost mereu comparativ cu ceilalți și cred că ăsta e adevăratul motiv care se ascunde în spatele acestor lucruri absurde și atitudinii vecinilor. În plus, de curând mama a primit o sumă mai mare de bani de la avocatul ei, care ne blocase și acum a deblocat o arie de pădure moștenită legal de la nașu indirect, de fapt de la nașa, cumnata dnei Stoicescu, despre care mama spune că tăinuise actul referitor la partea noastră de moștenire, din pădure după nașu, dar eu nu știu sigur. Îmi făceam plan să îmi repar dantura, fiindcă costă foarte mult, urmând să plătim actele succesiunii în curând.

În plus, noaptea trecută, după ce în sfârșit a plouat (fusese secetă și caniculă) și s-a mai răcorit, exact pe la ora unu și ceva, exact când era să iau pastilele de somn să mă culc, au pornit o alarmă continuă la o mașină, încât nu mai aveam cum să adorm. Apoi unul din bloc a srigat cam așa: ”Bă, dacă nu o oprești, chem Poliția!”. Nimeni nu i-a răspuns și nimeni nu a chemat Poliția. Resemnată, pe la ora două a trebuit să închid toate geamurile (deși era încă prea cald înăuntru) și să îmi pun dopuri în urechi și m-am culcat. Mai fusese aceeași alarmă în timpul ploii mai devreme - așa am văzut că se întâmplă cam mereu când sunt fulgere - dar atunci au oprit-o. Apoi au pornit-o din senin din nou.

Vă mai amintiți poate postarea mea despre foștii mei colegi de facultate Camelia Popa (care a renunțat la prietenia mea pe facebook și m-a făcut cu ou și cu oțet de parcă eu eram altceva sau gândeam răul sau eram idioată, deși eu nu greșisem) și Daniel Constantinescu. Cred că el, sau vreun alt slujbaș similar al stăpânirii îi scrisese Cameliei Popa pe facebook, în mod public că ”viața asta l-a cam f...tut dar și lui i-a plăcut”. M-am îngrozit de nivelul de prostituare la care poate ajunge un bărbat sau o femeie în ceea ce afirmă. Fiindcă e evident că numai idioții cei mai idioți pot crede că un om, dacă e victima fututului, care de fapt e viol (și în cazul meu ei au numit acest lucru schizofrenie), numai idioții pot crede că victimei i-a plăcut să fie futută, deci își merită soarta. Eu am mai explicat că am fost monstruos masacrată sexual de la distanță, în toate găurile sau zonele corpului cu putință (în afară de brațe în general), dar înfiorător de pervers și până la epuizare și nu mi-a plăcut niciodată. Aceste orori sexuale imense și foarte puternice, fără nicio vină din partea mea, au atins maximul în 1990, când abia aveam 19 ani și în 2007, perioade de timp când efectiv nu m-au mai lăsat nici să mă mișc din cauza presiunilor sexuale și toate rugămințile sau tăcerea mea sau ruga către Dumnezeu au fost inutile. Sunt doar porci și demoni. Odată am spus Tatăl nostru și la sfârșit m-au masacrat sexual ore în șir până mi-era tare rău. Bineînțeles că nu mi-a plăcut niciodată și nu am vrut așa ceva niciodată, am vrut să am copil încă din 1984 (adică dreptul pentru viitor), dar ruga mea a fost în zadar, deși am fost un om perfect. Voi mai povesti în postările despre blocul trei restul evenimentelor și torturilor atroce, nu doar sexuale. Oricum eu nici acum nu știu ce este fututul și cum sau de ce se produce. Unii mi-au spus că e ceva natural și normal, că au greșit că au spus că e schizofrenie și că după aceea nu au mai vrut să recunoască adevărul. Alții mi-au spus că e totodată o necesitate pentru ei, dar eu nu știu mai mult. Și nici nu mă interesează, cred că aș fi prea tristă să știu tot în detaliu.

Azi Ioana Guță, vecina de dedesubt, a dat televizorul tare când spuneau cuvintele ”condoleanțe familiei regale” și m-am uitat pe internet și am găsit că pe 1 august 2016 a murit regina Ana a României, și că va fi înmormântată pe 13 august la Curtea de Argeș, biserica nouă. Mă bătea gândul cine a murit de au scăzut temperaturile așa, dar nu m-am uitat pe net până acum. Avea 92 de ani, ca și tanti Piri a mea, care a murit blândă și oarbă și după ea a fost ninsoare subțire. Nu mai țin minte în ce legendă celebră soția defunctului rege/prinț/războinic târăște cadavrul soțului ei mai multe săptămâni ca să îl poată boci mai bine sau să îl ducă undeva. Îmi pare rău că am uitat. Regina Ana a României avea medalie din partea Franței pentru acitivitatea ei legată de războiul al doilea mondial, care și mie mi-a scos peri albi, cum am povestit pe scurt în postarea despre rudele tatei, care nu erau rudele mele fiindcă tata nu era tatăl meu, dar el nu semăna nici cu fratele sau părinții lui și nu știa ungurește. Regina Ana a fost, din câte se spune acum, șofer pe ambulanță. Eu mai am și acum pe o casetă un discurs al regelui Mihai I al României, înregistrat de mine în 88 parcă, la 17 ani, de la radio Europa Liberă, radiou pe care nu îl ascultam, dar atunci ascultasem din cauza dnei Labiș, profesoara de română de la liceu, sora defunctului poet, o femeie cam nemulțumită de viață - și întâmplător am nimerit chiar atunci când am deschis întâmplător peste regele Mihai. Un alt fapt e că pe 5 august am aflat că a murit (posibil prin sinucidere) o personalitate în lumea haiku-ului, doamna Jane Reichhold, în vârstă de 2016-1937 ani, mi-e greu să calculez. Prin urmare las aici linkul către blogul meu, unde am scris opinia pe care o am eu față de un fapt uneori discutat de oameni înverșunați, respectiv despre sinucidere, în limba engleză:
https://cristinamonicamoldoveanu6.wordpress.com/2016/08/05/about-suicide/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cu sinceritate cred că...

Postare prezentată

Ultima parte – CONCLUZII - enumerare

Concluzii, partea 1 Azi, 12.12.2020, încep să scriu ultima parte a acestui blog despre viața mea. Iar au intrat în mintea mea cineva în li...